13,901 matches
-
Nu vă chinuiți prea tare ca să țineți brațul nemișcat ca să nu implicați și alți mușchi. Dacă dumneavoastră faceți testul, nu Încercați prea tare să Îndepărtați brațul celuilalt. Nu este vorba de o competiție, și nici despre un test al forței musculare. Dacă energia curge liber, brațul va sta fix la locul lui sau se va Îndepărta foarte puțin, dar va reveni al poziția inițială cînd Îl veți trage. Dacă testul energetic indică faptul că meridianul splinei este slab, Întăriți-l lovindu
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
ignama mexicană Minte. Vezi atitudine: funcționarea creierului Suplimente de minerale Pierderi de sarcină Schimbări de dispoziție Reechilibrare energetică Comportamente extreme Fluctuații hormonale Vitamina B6 Grețuri de dimineață Mortifee, Devon Suplimentele din planta talpa gîștei Suplimentele MSM Suplimentele cu multivitamine Testarea musculară. Vezi testare energetică NAC (acetil-cisteină de sodiu) Institutul Național al sănătății Naștere naturală Punctele reflexelor neurolimfatice Exercițiul masaj limfatic Masare Exercițiul Curățarea coloanei vertebrale Exercițiul poziția neurovasculară Puncte neurovasculare New Feminine Brain, The (Shulz) Northrup, Christiane Exercițiul de deschidere a
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
despre un aparat (cu roți, becuri, sârme, conducte etc., pentru a impresiona) al cărui ac de la contor - mișcându-se la dreapta sau la stânga - se pretinde că ar indica aprobarea sau dezaprobarea unei idei, opinii, prin înregistrarea și prelucrarea reacțiilor fiziologice (musculare) atunci când subiecții răspund la diferite întrebări. Experimentatorului, știind dinainte părerile subiecților cu privire la o anumită problemă - erau propriii studenți -, i-a fost ușor să-i convingă pe aceștia că dispozitivul indică atitudinea lor adevărată. După aceea, contorul a fost învelit, studenților
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cognitiv și senzorial-motric.” Epuran, M. și Horghidan V. (1994) „Deprinderea motrică este un act motor voluntar, care, prin exersare în aceleași condiții se automatizează asigurând un randament superior (precizie, rapiditate, coordonare, ușurință) cu un consum redus de energie nervoasă și musculară.” Barta, A. și Dragomir, P., (1995) Zapan, G., Popescu-Neveanu, P. și Roșca, Al. citați de Dragnea, A., și Bota, A., (1999) caracterizează deprinderea motrică ca: „rezultând din consolidarea prin exercițiu și învățare a anumitor operații.”. Radu, I., (1991), citat de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
îndemânarea ca și „capacitatea organismului uman de a restructura și adapta fondul motric disponibil în condiții variate”, fiind asimilată cu „priceperea motrică complexă” . În unele publicații de specialitate este desemnată și prin alți termeni: „abilitate”, „iscusință”, „coordonare a mișcărilor”, „coordonare musculară”, etc. Formele de manifestare ale îndemânării: 1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni; 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
respirator, a metabolismului, sistemului nervos, precum și capacitatea de coordonare a celorlalte aparate și sisteme ale organismului.” Rezistența presupune și o capacitate ridicată de restabilire a organismului după unele eforturi „obositoare”. Formele de manifestare ale rezistenței: 1) În funcție de ponderea participării grupelor musculare, majoritatea specialiștilor domeniului o clasifică în: a) Rezistență generală: caracteristică efectuării timp îndelungat a unor acte sau acțiuni motrice care angrenează principalele grupe musculare (aproximativ 70% din masa musculară); b) Rezistență specifică (specială): caracteristică depunerii eforturilor pe care le implică
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a organismului după unele eforturi „obositoare”. Formele de manifestare ale rezistenței: 1) În funcție de ponderea participării grupelor musculare, majoritatea specialiștilor domeniului o clasifică în: a) Rezistență generală: caracteristică efectuării timp îndelungat a unor acte sau acțiuni motrice care angrenează principalele grupe musculare (aproximativ 70% din masa musculară); b) Rezistență specifică (specială): caracteristică depunerii eforturilor pe care le implică probele sau ramurile de sport și unele profesii, cu indici constanți și eficienți de randament. Această rezistență specifică poate să fie: locală (când în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
obositoare”. Formele de manifestare ale rezistenței: 1) În funcție de ponderea participării grupelor musculare, majoritatea specialiștilor domeniului o clasifică în: a) Rezistență generală: caracteristică efectuării timp îndelungat a unor acte sau acțiuni motrice care angrenează principalele grupe musculare (aproximativ 70% din masa musculară); b) Rezistență specifică (specială): caracteristică depunerii eforturilor pe care le implică probele sau ramurile de sport și unele profesii, cu indici constanți și eficienți de randament. Această rezistență specifică poate să fie: locală (când în efort se angrenează mai puțin
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
uman (și nu cea care constituie o caracteristică de ordin mecanic a mișcării oricărui corp) constă în capacitatea de a realiza eforturi de învingere, menținere sau cedare în raport cu rezistența externă sau internă, prin contracția uneia sau a mai multor grupe musculare.” Dragnea A. Antrenamentul Sportiv, București, 1996. Formele de manifestare ale forței Pe parcursul studierii literaturii de specialitate am descoperit o multitudine de clasificări ale acestei calități motrice, dar în cele ce urmează vom încerca o clasificare proprie: 1) În funcție de participarea grupelor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Dragnea A. Antrenamentul Sportiv, București, 1996. Formele de manifestare ale forței Pe parcursul studierii literaturii de specialitate am descoperit o multitudine de clasificări ale acestei calități motrice, dar în cele ce urmează vom încerca o clasificare proprie: 1) În funcție de participarea grupelor musculare: a) Forță generală, în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, principalele grupe musculare ale organismului uman; b) Forță specifică (specială), în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, doar una sau câteva din grupele musculare ale organismului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
specialitate am descoperit o multitudine de clasificări ale acestei calități motrice, dar în cele ce urmează vom încerca o clasificare proprie: 1) În funcție de participarea grupelor musculare: a) Forță generală, în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, principalele grupe musculare ale organismului uman; b) Forță specifică (specială), în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, doar una sau câteva din grupele musculare ale organismului uman. 2) În funcție de caracterul contracției musculare, forța poate fi clasificată în: a) Forță statică (sau
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
participarea grupelor musculare: a) Forță generală, în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, principalele grupe musculare ale organismului uman; b) Forță specifică (specială), în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, doar una sau câteva din grupele musculare ale organismului uman. 2) În funcție de caracterul contracției musculare, forța poate fi clasificată în: a) Forță statică (sau „izometrică”), când, prin contracție, nu se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efectuarea actului sau acțiunii motrice; b) Forță dinamică (sau „izotonică”), când
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, principalele grupe musculare ale organismului uman; b) Forță specifică (specială), în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, doar una sau câteva din grupele musculare ale organismului uman. 2) În funcție de caracterul contracției musculare, forța poate fi clasificată în: a) Forță statică (sau „izometrică”), când, prin contracție, nu se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efectuarea actului sau acțiunii motrice; b) Forță dinamică (sau „izotonică”), când prin contracție, se modifică lungimea fibrelor musculare angajate
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, doar una sau câteva din grupele musculare ale organismului uman. 2) În funcție de caracterul contracției musculare, forța poate fi clasificată în: a) Forță statică (sau „izometrică”), când, prin contracție, nu se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efectuarea actului sau acțiunii motrice; b) Forță dinamică (sau „izotonică”), când prin contracție, se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efort, dacă fibrele se scurtează, pe baza intrării în acțiune a mușchilor agoniști (motori), forța dinamică este de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
contracției musculare, forța poate fi clasificată în: a) Forță statică (sau „izometrică”), când, prin contracție, nu se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efectuarea actului sau acțiunii motrice; b) Forță dinamică (sau „izotonică”), când prin contracție, se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efort, dacă fibrele se scurtează, pe baza intrării în acțiune a mușchilor agoniști (motori), forța dinamică este de tip învingere iar dacă fibrele se alungesc, intrând în acțiune mușchii antagoniști („frenatori”), forța dinamică este de tip cedare (regim
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
specialiștilor domeniului ca și calitate motrică. Totuși, noi considerăm detenta ca o calitate motrică complexă, ce rezultă din îmbinarea forței și a vitezei, coordonate în vederea realizării mișcării cu eficiență maximă. Detenta depinde în principal de următorii factori: 1) numărul fibrelor musculare care se contractă simultan (coordonare intra-musculară); 2) viteza de contracție a fibrelor musculare active (mobilizarea mai rapidă a fosfaților atât din fibre, cât și din cele roșii); 3) capacitatea de contracție a fibrelor musculare (grosimea fibrelor, secțiunii transversale). Deci
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
noi considerăm detenta ca o calitate motrică complexă, ce rezultă din îmbinarea forței și a vitezei, coordonate în vederea realizării mișcării cu eficiență maximă. Detenta depinde în principal de următorii factori: 1) numărul fibrelor musculare care se contractă simultan (coordonare intra-musculară); 2) viteza de contracție a fibrelor musculare active (mobilizarea mai rapidă a fosfaților atât din fibre, cât și din cele roșii); 3) capacitatea de contracție a fibrelor musculare (grosimea fibrelor, secțiunii transversale). Deci, forța maximă determină în mare măsură forța
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
complexă, ce rezultă din îmbinarea forței și a vitezei, coordonate în vederea realizării mișcării cu eficiență maximă. Detenta depinde în principal de următorii factori: 1) numărul fibrelor musculare care se contractă simultan (coordonare intra-musculară); 2) viteza de contracție a fibrelor musculare active (mobilizarea mai rapidă a fosfaților atât din fibre, cât și din cele roșii); 3) capacitatea de contracție a fibrelor musculare (grosimea fibrelor, secțiunii transversale). Deci, forța maximă determină în mare măsură forța explozivă, dar și un alt tip de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
următorii factori: 1) numărul fibrelor musculare care se contractă simultan (coordonare intra-musculară); 2) viteza de contracție a fibrelor musculare active (mobilizarea mai rapidă a fosfaților atât din fibre, cât și din cele roșii); 3) capacitatea de contracție a fibrelor musculare (grosimea fibrelor, secțiunii transversale). Deci, forța maximă determină în mare măsură forța explozivă, dar și un alt tip de forță, numită de unii autori „de demaraj”, care, la rândul ei, influențează detenta. Dezvoltarea detentei jucătorilor de fotbal diferă de cea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și cel de viitor. Dintre particularitățile copiilor, la această vârstă, care au influență directă asupra programului instruirii, pot fi menționate următoarele: Din punct de vedere morfologic: mușchii școlarului mic sunt slab dezvoltați; flexorii sunt mai bine dezvoltați decât extensorii; tonusul muscular este scăzut; forța musculară este redusă, iar menținerea constantă a echilibrului este efort suplimentar; structura oaselor este deficitară ca rezistență. Toate acestea implică o preocupare pentru corectarea motricității, de cele mai multe ori defectuoasă, imprimarea unei ținute corecte în timpul mersului, alergării, în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Dintre particularitățile copiilor, la această vârstă, care au influență directă asupra programului instruirii, pot fi menționate următoarele: Din punct de vedere morfologic: mușchii școlarului mic sunt slab dezvoltați; flexorii sunt mai bine dezvoltați decât extensorii; tonusul muscular este scăzut; forța musculară este redusă, iar menținerea constantă a echilibrului este efort suplimentar; structura oaselor este deficitară ca rezistență. Toate acestea implică o preocupare pentru corectarea motricității, de cele mai multe ori defectuoasă, imprimarea unei ținute corecte în timpul mersului, alergării, în poziția stând și cea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
la stimuli auditivi și tactili; viteza de execuție în acțiuni variate; viteza de deplasare pe 25 m). Îndemânarea (în acțiunile segmentelor corpului; în manevrarea de obiecte). Forța (forță segmentară cu învingerea greutății propriului corp). Rezistența (rezistență la eforturi aerobe; rezistență musculară locală). 4. Deprinderi motrice de bază Mers (mers în coloană câte doi, mers cu pas fandat, mers cu pas adăugat, mers cu diferite poziții ale brațelor). Alergare (alergare cu picioarele înainte, alergare cu pas încrucișat, alergare cu schimbare de direcție
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
deplasare pe distanța de 30 metri). Îndemânarea (coordonarea acțiunilor motrice în acțiunile segmentelor corpului; în manevrarea de obiecte; în relații motrice de colaborare cu partenerii). Forța (forță dinamică segmentară și generală, forță explozivă). Rezistența (rezistență generală la eforturi aerobe; rezistență musculară locală). Mobilitate și stabilitate articulară. 4. Deprinderi motrice de bază Mers și variante de mers (mers în cadență, mers cu schimbarea direcției de deplasare, mers cu purtare de obiecte). Alergare și variante de alergare (alergare șerpuită, alergare laterală cu pas
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
nu sunt dezvoltate iar ligamentele nu asigură, în suficientă măsură, rezistența la tracțiune, răsucire. Mușchii se dezvoltă mai ales prin alungirea fibrelor și nu în grosime, din aceasta cauză suprafața lor de secțiune fiziologică este mică în consecință, și forța musculara este mică. Lungimea fibrelor musculare permite creșterea valorii lucrului mecanic, cu condiția să nu existe îngreuiere peste forța globală a mușchiului. Trunchiul este lung, toracele îngust, abdomenul scurt, iar organele interne din cutia toracică nedefinitivate referitor la dezvoltare. b) Particularitățile
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
nu asigură, în suficientă măsură, rezistența la tracțiune, răsucire. Mușchii se dezvoltă mai ales prin alungirea fibrelor și nu în grosime, din aceasta cauză suprafața lor de secțiune fiziologică este mică în consecință, și forța musculara este mică. Lungimea fibrelor musculare permite creșterea valorii lucrului mecanic, cu condiția să nu existe îngreuiere peste forța globală a mușchiului. Trunchiul este lung, toracele îngust, abdomenul scurt, iar organele interne din cutia toracică nedefinitivate referitor la dezvoltare. b) Particularitățile funcționale În concordanță cu particularitățile
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]