2,938 matches
-
200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești (în colaborare cu Mihail Kogălniceanu), Iași, 1841; ed. îngr. Titus Moraru, pref. Mircea Zaciu, Cluj, 1973; ed. (Carte de bucate boierești), București, 1998; Doi țărani și cinci cârlani, Iași, 1849; Muza de la Burdujăni, Iași, 1851; Carantina, Iași, 1851; Păcatele tinerețelor, Iași, 1857; Scrierile lui..., vol. I: Păcatele tinerețelor, pref. V. Alecsandri, vol. II: Poezii, vol. III: Teatru, București, 1872-1873; Aprodul Purice. Lăpușneanul. Scrisori..., București, 1894; Opere complete, I-III, îngr. și
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
inițiator al colecției „Biblioteca teatrală”, vicepreședinte și președinte al secției literare în cadrul Astrei. În 1902 este ales membru corespondent al Academiei Române. Fără să fie deosebit de rodnic, scrisul lui O. ilustrează o anumită etapă a literaturii din Transilvania. După ce debutase în „Muza”, revista-manuscris a Seminarului Teologic din Sibiu, colaborează la „Telegraful român”, „Noua bibliotecă română”,„Familia”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Foaia ilustrată”, „Transilvania”, „Gazeta Transilvaniei”, „Vatra”, „Drapelul” (Lugoj), „Românul” (Arad) ș.a. Sub semnătura Gil, a publicat traduceri din Jules Verne, F.M. Dostoievski, L.N.
ONIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
desăvârșită mai tarziu prin descoperirea lui Nietzsche și Wagner. Dintre lecturile copilăriei și adolescenței, cu amprenta în cele ce va scrie, nu pot fi omiși Pascal, Chateaubriand, Lamartine, Francis Jammes și Verlaine. La treisprezece ani se vădește total confiscată de muză poetica și compune două albume de versuri. Frédéric Mistral vede în mica autoare o viitoare scriitoare de geniu. Integrându-se, prin căsătoria cu contele Mathieu de Noailles (1897), unei străvechi familii franceze, vă întreține un salon reputat prin aristocratismul de
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
Paul Claudel, Henri Bergson, Roger Martin du Gard, Colette, Jean Cocteau. Etalând semeț o stirpe princiara multiseculara, N. apară însă, vehement hugolian, opțiuni democratice republicane și, strălucită oratoare, reprezintă decenii de-a rândul, la solemnități, regimul, cineva numind-o malițios „muză oficială a celei de-a treia Republici”. Sfidându-și mediul social, se recunoaște atee și voltairiana, îl agreează pe plebeianul Émile Zola, agită adeziuni radicale de stânga - în 1894 combate și ea de partea dreyfusarzilor, atrăgându-și ocara „Gavroche de
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
Omul care râde, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1961, Notre-Dame de Paris, București, 1967; Ivo Andrić, E un pod pe Drina, București, 1962 (în colaborare cu Ioana G. Seber), Povestea cu elefantul vizirului, București, 1966 (în colaborare cu Voislava Stoianovici); Balzac, Muza departamentului, București, 1962 (în colaborare cu Theodosia Ioachimescu); Alejo Carpentier, Împărăția lumii acesteia, pref. Șt. Cazimir, București, 1963 (în colaborare cu Radu Nistor); Konstantin Fedin, Rugul, București, 1963 (în colaborare cu Isabella Dumbravă); Daniel Gillès, Jetoane de prezență. Cuponul 44
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
Sultana Craia, Reflecție și sensibilitate, LCF, 1984, 27; Daniel Dimitriu, „Singurătatea spectacolului”, CL, 1985, 6; Nicolae Manolescu, Doi poeți, RL, 1987, 43; Daniel Dimitriu, „Bolta glisantă”, „Înstrăinatul solstițiu”, CL, 1987, 11; Ulici, Lit. rom., I, 220-222; Daniel Dimitriu, Gospodine și muze cu fața la zid, ALA, 1997, 355; Dicț. scriit. rom., III, 447- 449; Popa, Ist. lit., 572; Vasile, Poezia, 194-196. G.O.
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
la cronica literară, înscriind orientarea publicației între hotarele unui „românism” xenofob, angajat în combaterea „iudaismului otrăvitor și destructiv” și, în aceeași măsură, împotriva citadinismului și a sincronismului lovinescian. La rândul său, George Acsinteanu, în Primăvara noastră, fixează aceleași jaloane. Rubrici: „Muze și poeți”, „Ctitorii culturii noastre”, „Ecran, teatru, muzică, dans”, „În lumea cărților și revistelor”. Colaborează cu poezie Dimitrie Stelaru, V. Copilu-Cheatră, Constantin Barcaroiu, Ion Th. Ilea, Ion Sofia Manolescu, D. Gherghinescu-Vania, Dumitru Missir, Coca Farago, Aurel Chirescu ș.a. Publică proză
PAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288644_a_289973]
-
studențească”, în care efectul comic se produce mai ales prin rapiditatea schimbării replicilor. Atmosfera destinsă a acestui text superficial, fără pretenții, îngăduie și strecurarea unor ironii la adresa prejudecăților față de simbolism. În 1912 scriitorul publică un Triptic dramatic alcătuit din Darul muzelor, Fugind de Charybdis și Jocul zeilor, text ambițios, vrând să ilustreze psihologii complicate și determinisme sociale ce manipulează resorturile intime ale acțiunii personajelor. De fiecare dată intriga, artificială, compromite țesătura dramatică. Sunt propuse conflicte neverosimile, de felul celui din Darul
PALTANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]
-
Fugind de Charybdis și Jocul zeilor, text ambițios, vrând să ilustreze psihologii complicate și determinisme sociale ce manipulează resorturile intime ale acțiunii personajelor. De fiecare dată intriga, artificială, compromite țesătura dramatică. Sunt propuse conflicte neverosimile, de felul celui din Darul muzelor: un mariaj este nefericit din cauza bizareriei soțului, gata să se vadă înșelat ca să își poată dori soția. Jocul zeilor urmărește tribulațiile unui personaj care își propune cinic să o seducă pe mama prietenului său, pentru a-i mărturisi în final
PALTANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]
-
a realizat, în colaborare cu Titu Dinu, versiuni ale unor scrieri din latină (Horațiu, Plaut) și franceză (Maurice Maeterlinck). Satirele lui Horațiu (1911; Premiul Academiei Române), transpuse în metru original, au vioiciune și autenticitate. SCRIERI: Gaudeamus, București, 1911; Triptic dramatic. Darul muzelor. Fugind de Charybdis. Jocul zeilor, București, 1912. Traduceri: Horațiu, Satirele, București, 1911 (în colaborare cu Titu Dinu); Plaut, Comediile lui..., București, 1912 (în colaborare cu Titu Dinu); Maurice Maeterlinck, Pasărea albastră, București, 1912 (în colaborare cu Titu Dinu). Repere bibliografice
PALTANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]
-
specială, București, 1984; Ultima tentație, București, 1985; Portretul, București, 1986; Scrisori venețiene, București, 1987; Bănuitele primejdii, București, 1988; Victoria lui Manoliu, București, 1989; Pașaport pentru Australia, București, 1991; Avocatul diavolului, București, 1993; Condotierul, București, 1994; Omul de la Interpol, București, 1994; Muza Clio, București, 1996; Cartea morții, București, 1999. Traduceri: Yasushi Inoue, Pușca de vânătoare, București, 1969 (în colaborare cu Lia Pardău); Manuel Cofiño López, Dragoste și luptă, București, 1974 (în colaborare cu Anca Dovăncescu), Când sângele-i ca focul, pref. Paul
PARDAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
, Derivat din numele muntelui Parnas, loc mitologic consacrat lui Apollo și muzelor, termenul numește orientarea estetică a unei grupări poetice constituite la Paris în al șaptelea deceniu din secolul al XIX-lea. Actul formal de constituire a p. s-a materializat în editarea, în 1866, a culegerii de versuri Le Parnasse contemporain, printre
PARNASIANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
Al. Raicu, iar ultimele două numere (cu alt format și cu frontispiciul schimbat) menționează ca director pe Al. Raicu, iar ca redactori pe Ion Nistoreanu și pe Mihail Florian. Deși nu are un articol-program (înlocuit cu poezia De vorbă cu muza, semnată P. Mircea), P. se raliază tendințelor moderniste din literatura vremii. Versurile aparțin lui Virgil Carianopol, Al. Raicu, Teodor Scarlat, Ovid Caledoniu, dar și unor autori obscuri. Dan Petrașincu și Al. Raicu sunt prezenți cu fragmente de roman (Sângele și
PEGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288747_a_290076]
-
merite în ceea ce privește propagarea unei literaturi de bună calitate. În paginile ei G. Coșbuc a tipărit pentru prima dată Noapte de vară, precum și alte poezii originale și traduceri. Tot aici debuta, dacă nu se iau în considerare versurile din revista școlară „Muza”, viitorul critic Ilarie Chendi (1893). Colaborează cu versuri și George Simu, Petre Dulfu, Zaharia Boiu, iar cu proză V. Ranta-Buticescu, C. Szatmary, T. Simtion. Un grup de intelectuali transilvăneni (Anton Pop, Iacob Onea, Marioara Bosga ș.a.) trimite culegeri de folclor
MINERVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288156_a_289485]
-
SCRIERI: Eminescu comemorativ, Iași, 1909; Filosoful Conta. Viața și opera. Poeziile. Cugetările lui postume, Iași, [1910]; Caragiale. Omul și opera, Iași, 1912; Artistul reginei (Grigore Manolescu), Iași, [1913]; Eminescu în fața justiției, București, 1914; Umbra lui Christ, București, 1914; Veronica Micle, muza lui Eminescu, București, 1914; Quo vadis, București, 1915; Delavrancea apărând pe Caragiale, București, [1923]; Critica literară în secolul al XIX-lea, București, [1929]; Molière povestind copiilor, București, 1930; George Coșbuc, București, 1933; Simfonia venețiană. Romanul unei mari iubiri: Eminescu - Veronica
MINAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288151_a_289480]
-
a-și lăsa „sufletul în prada oceanului de voluptate”. În Cântări pentru pasărea albastră (1922; Premiul Societății Scriitorilor Români), unde muzicalitatea are alt registru, „nevrozele”, spiritualizate, dau „sufletului aripi de pasăre albastră”, ființa se simte absorbită în penajul acestei păsări, muză, alter ego oniric și poetic, evadând, ca într-o „camee”, în zona unei veșnicii spațiale care este opera de artă. Singură în noaptea infinită, instalată în eul propriu, poeta se simte stăpână pe ea, „închisă ca-ntr-un turn”, aspirând
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
aici se află sursa ranchiunei lui C. Al. Ionescu-Caion, detractorul de mai târziu), exagerările moderniștilor (nici Caragiale nu este scutit de îngroșări, mai ales când săgețile lui vor fi îndreptate împotriva poeziei lui Al. Macedonski), relațiile necamaraderești existente între aleșii muzelor, spiritul de coterie, lipsa de responsabilitate a criticii ș.a. Procedeul întrebuințat frecvent este parodia. Se parodiază poezia epocii, stilul cronicarilor dramatici și al criticilor literari, stilul publiciștilor sau al politicienilor, sunt ridiculizate mai ales ambițiile nejustificate, reputațiile nemeritate. Deseori, simpla
MOFTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
parte din Wilhelm Meisters Wanderjahre, a descris Castalia, o federație de școli de elită, rupte de „zgomotul și furia” istoriei și specializate în promovarea unei culturi elevate și idealiste 2. Castalia, care își luase numele de la izvorul parnasian sfânt pentru muze, era simbolizată de „jocul cu mărgele de sticlă”, o misterioasă lingua sacra, un joc al minții care sintetiza într-un mod ezoteric cele mai înalte realizări spirituale ale umanității. Hesse nu ne oferă prea multe detalii tehnice legate de jocul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de J. POPPER 28 În volumele câtorva poeți situați „pe o linie de evoluție a liricei noastre”. Să cunoaștem această linie și argumentația lansată iremediabil pe ditiramb, logoree și retorică găunoasă: „Există oare un anotimp al poeziei În care harul muzei să Îmbobocească În versuri, precum mugurii lui April sau cearta păsărilor pe ramurile abia Înverzite? Se poate spune doar că fiecare vârstă a poeziei și-a vrut anotimpul ei, din care-și culegea simbolurile și culorile preferate. A fost o
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Transakcja de la Katowice, care, „Începând cu 1 octombrie 1989, va desfășura o activitate de transport, utilizând trei autobuze, două camioane și cinci mașini de livrare”. Nici Comitetul Central nu va scăpa acestei tendințe, deoarece el va participa la crearea agenției Muza SRL specializat „În editare, consiliere juridico-financiară, producție și servicii industriale” (!). Chiar Înainte de ultimul Congres al PMUP, Comitetul Central va achiziționa 148 de părți sociale din Transakcja. Aproape că s-ar putea spune că, În a doua jumătate a anului 1989
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
, Nicolae M. (28.VI.1888, Râmnicu Vâlcea - 6.IV.1974, București), poet. Fiu Mariei (n. Fotino) și al lui Marin S. Budurescu, inginer, B., care după o scurtă și discretă febră simbolistă, se sustrage definitiv chemării muzelor, a făcut la București cursuri liceale, la Colegiul „Sf. Sava”, apoi studii de litere și drept. Pe lângă o carieră de avocat (intră în Baroul Ilfov în 1912), nutrește ambiții politice, fiind deputat în 1919-1920, 1931-1932 și în 1934-1937. Deține, un
BUDURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
alt topos, al chemării thanatice, îmbrăcând forma soliei mute, neutre, dar și a îmbierii cvasierotice ori a imperativului brutal (Oberon). Neființa este prevestită și de peisajul celest nocturn (De caelo, Seraphita), dar mai ales de cel autumnal (Brumariul, Rob Codru, Muza tragică, Toamnă, trimisul). Specifică e melancolia, ce seamănă tot mai mult cu jalea grea din doinele populare. Delicatețea suavă, compătimirea, duioșia învăluie acum codrul „frate” și „tată”, muntele „uncheș”, pământul „văr” etc. E un fel de fraternizare franciscană, ce corodează
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
Păpușarul” scoțând din lada sa tot ce a intrat în neființă, „Ghinărar Marjori”, comandant al invadatoarei oști de omizi, „Bălașul, Zamfirul, Berlantul”, trei lupi vizitatori, „Not, uriașul de-o palmă” ce „aduce pierzania”, „leoaica-ciocârlie” și, mai ales, mierla, interlocutor gracil, muză, dar și autor fictiv, pe seama căruia se pun multe „istorii”. Aceste făpturi par mai puțin participanți la un rit sacrificial, cât purtători ai unui mesaj oracular. Titlul ultimei cărți de versuri, Un dor fără sațiu, reluat de la poemul ce deschidea
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
pregătit, prin scrisul lor, realizarea unității naționale. A publicat versuri, proză, literatură populară, traduceri din literaturile clasice și din cea germană și studii de filologie în periodice bucovinene, transilvănene, precum și în cele din Pesta și Viena. Cele mai cunoscute sunt „Muza română”, „Albina”, „Albina Pindului”, „Aurora română” (Pesta), „Aurora română” (Cernăuți), „Concordia”, „Familia”, „Federațiunea”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Junimea literară”, „Luceafărul”, „Revista politică”. Mai ales în Bucovina, dar și în
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
de cele mai multe ori, reproduceri din literatura scriitorilor consacrați și rar scrieri inedite, A.r. a obținut versuri noi de la poeți ca D. Bolintineanu, G. Crețeanu, N. Nicoleanu și Gh. Sion. Lui C. Stamati i s-au reprodus poezii din volumul Muza românească (1868), iar I. Heliade-Rădulescu și-a republicat aici multe dintre versurile și articolele critice mai vechi. Revista obișnuia să colaboreze direct cu autorii, încercând să-i grupeze în jurul ei, după modelul „Convorbirilor literare”. Această inițiativă nu a avut însă
ATHENEUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285489_a_286818]