1,910 matches
-
Era sărac și s-a jurat să fenteze sărăcia și să nu facă concesii iubirii. Autorul îi dezvăluie filosofia de viață. Ea alungase dragostea din viața ei și s-a hotărât pentru cariera de "cocotă" [...]. Dragostea nu se numără printre năzuințele ei. Nu dorește să se îndrăgostească de un tânăr drăguț și sărac. Își dorește o casă aristocratică pe Avenue du Bois și tot ce decurge din asta. Cei doi au petrecut zile și seri deosebite. Lui Henri îi plăcea comportamentul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
realizarea unei ecranizări a nuvelei Așteptare, făcută de un regizor identificat cu autorul. Punând în abis mai multe paliere de ficțiune, subminând convențiile narațiunii realiste tradiționale, scriitorul sondează puterea, marginile iluziei referențiale și explorează totodată motive și teme predilecte, precum năzuința soteriologică, nuntirea cosmică, mitul cristic și cel mioritic. În general, în prozele scurte și în majoritatea romanelor se pot remarca micromotive recurente, aparent obscure sau opace, cu rost esențial în articularea unui edificiu metaforic personal, conferind unitate operei în pofida frecventelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
În expozițiune, si a doua oară de către sultan În momentul În care este impresionat de puterea morală a voievodului român care nu cedează insistentelor lui nici după decapitarea primilor doi copii. Atunci Însă când același sultan se arătă nemulțumit de năzuința spre independența a lui Brâncoveanu i se adresează cu formulă disprețuitoare și amenințătoare În același timp, ,,Boier vechi, ghiaur hain". Pentru turcii de rând, limitați, de o cruzime feroce și incapabili să înțeleagă adevărată valoare morală a lui Constantin Brâncoveanu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
Un veac de poezie aromână (1985) eșuând, fiindcă autorul părăsise țara. Abia în 1989 P. își publică prima carte de poeme, Cu acul pe săpun, în editura revistei „Cuvântul românesc”. Scrise în clipe de suferință atroce, de disperare și de năzuință spre lumină, versurile poartă pecetea calvarului carceral. Este strigată aici deznădejdea unei generații răstignite, amărăciunea unei despărțiri ce pare definitivă, ca în poemul liminar: „Iată,/ tinerețea mea zbuciumată!// Anii mei/ de trei ori în necazuri trăiți,/ dar în bucurii niciodată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
hotar spre hotarele altuia. Pentru a-mi da hotare, am acum nevoie de hotarele „celuilalt“; „celălalt“ este implicat în autodefinirea mea și, ca atare, el este preluat în proiectul meu, în libertatea hotărârii mele. Celălalt, cu libertatea lui sau cu năzuința lui de libertate, și atunci cu acceptarea supunerii lui, se definește, la rândul lui, în cadrul proiectului meu, își primește hotare prin preluarea lui în hotarele acestui proiect. Celălalt recunoaște autoritatea hotărârii mele, se lasă în chip liber preluat și hotărât
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ce i se cuvine pentru a atinge o limită care îi e inaccesibilă. Bovarismul este o boală de resurse provocată de o limită de atins care joacă rol de fantasmă. Bovaricul nu are resurse spre a se depăși înspre locul năzuinței sale. Tocmai lipsa resurselor determină faptul că limita vizată nu i se cuvine. „Vina“ ratatului este că nu face saltul creditat, deși ar avea resurse să-l facă; a bovaricului, că încearcă să-l facă în absența acestor resurse. Ratatul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
neființei. Limita nu este deci o limitație, ci deschidere către ființă, condiția prealabilă a participării la „a fi“. Pe scurt, a fi înseamnă a fi limitat, a dobândi o limită, a ieși din vagul neființei. Drumul către ființă stă sub năzuința către o limită. Între peras („limită“) și ființă există cea mai intimă legătură. Iar dacă pentru greci ființa este, după cum Heidegger spune în atâtea rânduri, Anwesung, „ajungere-la-prezență“, atunci limita presupune tocmai această „ființă-ajunsă lapropria-ei-prezență“ (An-wesen). „Ceea-ce-e prezent de fiecare dată
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
decît de Mussolini, în ciuda faptului că acesta încuraja revizionismul maghiar încă din 1927. Iorga a citit Mein Kampf poate cu mai multă atenție decît oricine altcineva. Ideile lui Hitler despre "națiunile superioare" și despre națiuni "de importanță culturală mai mică", năzuința lui spre "Kultur", rasismul și lipsa lui de respect față de soarta pe care le-o rezerva el națiunilor mici erau respingătoare pentru Iorga. Iorga a fost permanent foarte constant, repetînd mereu că nu crede în nici o pledoarie pentru pace a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nazismul și fascismul: "Dreapta noastră este hitleristă, nu mussoliniană". Avea să fie mai greu de găsit o explicație atunci cînd Mussolini a devenit "hitlerist". Iorga a încercat să sugereze că zarva făcută de dreapta românească nu făcea decît să slujească năzuințelor revizioniste ale ungurilor 127. Pentru Mussolini (așa cum i-a spus ginerelui său, contele Ciano), națiunile mici nu erau decît niște "pioni" pe tabla de șah internațională, iar noi știm la ce fel de soartă se referea el128. Iorga scotea în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
iar dacă recenta renaștere a interesului pentru limba și istoria regiunii era autentică, ea nu trebuie confundată cu o recuperare integrală a conștiinței naționale. Nemulțumirile care persistau dincolo de aparențele vieții publice locale Își aveau sursa În problemele economice, nu În năzuințe naționale neîmplinite. Puși să aleagă Între independența țării Galilor și revitalizarea economică (sub guvernare engleză) a văilor miniere, satelor și porturilor devastate de dezindustrializare și șomaj, foarte puțin galezi ar fi ezitat. Scoția era un caz aparte. și aici declinul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și grele. Să fiți mereu tot tânăr, cum noi v-am închinat O vreme învăluită în amintiri amare... E o poartă ascuns refrenul din ceruri nouă dat Zidirilor de mâine, de noi și sfinte altare.” (autorul) GHEORGHE MÂNTULESCU Necrolog „Din năzuinți atâtea, noi am râvnit doar Cerul! Speranța și avântul frățește ne-au purtat, Așa ne-a fost destinul, am fost aici străjerul, În țarina de sânge iubiri am îngropat.” În ziua de 9 septembrie 2013, Sfinții drepți dumnezeiești părinți Ioachim
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sau a unei literaturi naționale. Dar această caracterizare nu se poate face decât în termeni universali, pe baza unei teorii literare. De aceea știința literară are foarte mare nevoie astăzi de o teorie literară, de un organon de metode. Această năzuință nu înseamnă însă, desigur, o minimalizare a importanței înțelegerii și aprecierii emoționale ca două condiții preliminare ale cunoașterii și, prin urmare, ale considerațiilor noastre asupra literaturii. Dar acestea mu sunt decât condiții preliminare. A susține că cercetarea literară servește numai
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
rămâne impenetrabil contemporanilor, care nu înțelegeau tâlcul și sensul himerelor lui"341. Pentru Petre Oprea, himerele reprezintă, în cea mai clară convenție simbolistă, o transcriere a unor états d'âme, "forma ideală de exprimare într-un înveliș simbolic a unor năzuinți, a unor stări sufletești"342. Cu toate acestea, sculptura sa nu-și găsește în niciun fel locul printre cele ale contemporanilor. Devine nu doar interesantă, dar și necesară o privire în laboratul de creație al lui Paciurea, alcătuit din carnetele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de octopusul din Jurisprudența, având aceeași morfologie uterină. Două spirite feminine par să anunțe victoria sa. Cavalerul este înarmat cu forța feminității, care-i era ostilă victimei din Jurisprudența. Intitulat Forțele ostile, al doilea panou reprezintă adversitatea, obstacolul care blochează năzuința spre fericire a celor slabi. În ultimul panou, Muzica, având ca motto "Năzuința spre fericire își găsește împlinirea în poezie", avem împlinirea dorințelor care traversează eteric spațiul în îmbrățișarea cuplului adamic sub semnul concilierii cosmice a soarelui și a lunii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
anunțe victoria sa. Cavalerul este înarmat cu forța feminității, care-i era ostilă victimei din Jurisprudența. Intitulat Forțele ostile, al doilea panou reprezintă adversitatea, obstacolul care blochează năzuința spre fericire a celor slabi. În ultimul panou, Muzica, având ca motto "Năzuința spre fericire își găsește împlinirea în poezie", avem împlinirea dorințelor care traversează eteric spațiul în îmbrățișarea cuplului adamic sub semnul concilierii cosmice a soarelui și a lunii, îmbrățișare asistată de un cor de îngeri. Cum putem observa, Klimt conferă poeziei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
primului război mondial. Susținătorii acestui curent propun În schimb o literatură a iraționalului:confirmarea libertății absolute a spiritului; - lumea existenței e o lume a culorilor; -arta, expresie profundă a sufletului uman, nu o reproducere a naturii; - explozia sentimentului, starea dionysiacă; - năzuința spre absolut, ideea escaladării cerului; - revolta Împotriva condiției umane; - strigătul fără ecou În totul cosmic; - afirmarea ideii de supraom care să stăpânească lumea; - imagini violente, exprimând neliniștea existențială; - personajele sunt figuri generice, simboluri (În teatru);orientarea spre parabolă. Constructivism În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu este suficientă. Sunt situații în care un obiectiv nu se află în centrul unui proces de dezvoltare socială: obiectivul, deși dezirabil, nu este considerat ca fiind ceva care poate/trebuie să fie realizat printr-o acțiune socială. Există „idealuri”, „năzuințe”, dar cum ar putea acționa actorul social pentru realizarea acestora? El este considerat ca dezirabil, dar într-o manieră pasivă; este realizabil printr-o acțiune punctuală (o lovitură de stat) sau prin introducerea unui sistem/unor instituții/legi. Societățile au
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2 decembrie. El spunea că "se petrec evenimente istorice în Europa de Est și că istoria se îndreaptă către libertate". Mulți dintre cetățeni și cîțiva dintre conducători "tind spre relații mai strînse, mai trainice și mai firești cu Occidentul. Noi le înțelegem năzuința și intenționăm să-i dăm curs prin toate mijloacele ce ne stau la îndemînă"1135. Pe 21 decembrie, William Crawford i-a prezentat lui Gheorghiu-Dej scrisorile de acreditare ambasadorială, punînd accent, în discursul său, pe tema "construirii podurilor", lansată de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
senatorul George McGovern a prezentat Comitetului pentru Relații Externe un raport privind vizita pe care o făcuse în vară în România 1972. Acest rezumat de zece pagini oferea o privire de ansamblu asupra istoriei României, punînd accentul pe naționalismul și năzuința ei către independență economică și politică. McGovern atribuia României meritul de a fi "deschis drumul către destindere" prin vizita lui Nixon, din 1969, și sublinia dezideratul lui Ceaușescu de a lua, în ceea ce privește politica externă, inițiative independente de Moscova, mai ales
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cinste și dreptate a fost tradusă în toate limbile imperiului și difuzată în întregul teritoriu imperial. Obiectivul ideologic suprem urmărit prin această carte, după cum observă și O. Ghibu (1975), a fost de a-i face pe țărani "să înțeleagă că năzuințele lor de dezrobire nu sunt justificate nici din punct de vedere tradițional, nici juridic, nici umanitar" (p. 179). Unul din argumentele dezvoltate în cartea de citire susține că "deosebirea dintre domni și slugi, între proprietari și iobagi, e lăsată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ci a instrumentalizat-o în scopurile emancipării socio-politice în contextul limitat al Transilvaniei. Cadrul mai larg de referință a fost întotdeauna Imperiul Habsburgic, în interiorul căruia Transilvania era încorporată politic, juridic, instituțional, cultural etc., și nu spațiul românesc. Doar Budai-Deleanu își explicitează năzuințele unioniste, după cum reiese din paragraful de deschidere al operei sale rămasă nepublicată până în 1991, De Originibus Populorum Transylvaniae: Atunci când m-am hotărât să cercetez originile popoarelor care în epoca noastră locuiesc în Transilvania, am socotit că nu va fi nepotrivit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ardeleni dacii nu erau decât un alt popor barbar care, provocând supremația Romei prin incursiunile de prădare la sud de Dunăre, și-au semnat sentința la dispariție istorică, Kogălniceanu se raportează admirativ față de puternicul stat dacic și mai ales față de năzuința acestui popor pentru independență. Iată cum este redactat paragraful de deschidere al operei istorice scrisă de viitorul om politic român: În primele secole după I. H. un stat puternic și măreț, un stat care deși barbar, a cutremurat Roma cea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de experiența în decursul timpului a acelorași suferințe și fericiri colective; e) unitatea politică, revendicată pe baza elementelor anterioare, desăvârșește aspirația mitică spre unitate. După cum s-a văzut mai devreme, la Școala Ardeleană doar Budai-Deleanu exprimă în formă completă această năzuință spre unitate politică, în timp ce, în avangarda reflecției romantice, diversele dimensiuni ale unității, inclusiv cea politică, se înmănunchează într-un program care se precizează gradual. Toate dimensiunile constitutive ale unității sunt prezente pregnant în prima generație de manuale de istorie din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al căror efect a constat în "a aprinde în inimele tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la ținta dorinților poftite de toți bine cugetătorii și adevărații patrioți" (Albineț, 1845, p. XXXII). Criptic și evaziv, nu putem decât intui că ținta dorințelor adevăraților patrioți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Heliade Radulescu, 1881, p. 13). Manifeste sunt revendicările de natură democratică și egalitară solicitate prin ideile de gratuitate, universalitate în ceea ce privește accesul la educație, pentru ambele sexe și indiferent de originea socială. Înăbușirea revoluțiilor pașoptiste din principatele danubiene obstaculează materializarea acestor năzuințe educaționale. Cutremurul politic pașoptist are ca efect suspendarea întregului proces educațional, în condițiile în care rețeaua unităților școlare este paralizată. Reconstrucția politică a sistemului de învățământ și-a găsit primul impuls în Moldova, unde proaspătul domn Grigore Alexandru Ghica emite
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]