1,358,563 matches
-
vie flacăra până la venirea domnului Andrei Șerban" Vrăjitorul Am reușit, ca spectator amabil acceptat, să asist la cîteva secvențe din atelierul teatral pe care l-a făcut Andrei Șerban la Cluj cu cei 80 de actori - unii actori profesioniști ai Naționalului clujean, alții, studenți ai Facultății de Teatru a Universității ,Babeș-Bolyai". Tot timpul am regretat că studenții mei de la Filosofie, și mai ales cei de la cursul de psihanaliză, n-au asistat și ei. Fiindcă și unii, și alții ar fi avut
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
Sorin Dumitrescu, mobilizați cu toții, într-un mod exemplar, de fragila și timida luptătoare pe frontul eticii artistice care este Paula Ribariu, au deschis la Galeria Galateca o expoziție de protest față de suficiența, semidoctismul agresiv și autismul profund al autointitulatului ,,Muzeu Național de Artă Contemporană". Pictori și sculptori, printre care Marin Gherasim, Alexandru Chira, poetul Constantin Abăluță în ipostază de grafician, Zoe Pop, Rodica Marinescu, Ștefan Pelmuș, Mircea Barzuca, Paula Ribariu însăși, alături de încă vreo cîțiva artiști de același calibru, au încercat
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
bizară, a propriilor săi genitori. (P. Șușară) Muzeul generației spontanee În sfârșit, ceea ce naturaliștii nu au reușit să demonstreze că poate exista - generația, specia care nu are părinți, generația spontanee - s-a realizat la București, în anul 2004, la Muzeul "Național" de Artă Contemporană!!! Performanța în sine ar fi remarcabilă, ba poate ar trebui să fie trecută în Cartea Recordurilor, numai că ea este clădită pe un fals intelectual și cultural. Ceea ce ni se arată în actuala expunere este o artă
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
ca să ajungă la bunicuță, ci invers. Dacă autoritățile renunță curînd la cercetări și nu reacționează nici cînd li se aduc la cunoștință încălcări grave ale legilor, Zaira își va căuta aproape un an de zile nepoata, bătînd metodic imensul parc național din Abruzzi. O va găsi pe Colomba drogată, constrînsă să se prostitueze într-o rulotă ascunsă în codru. Tînăra fusese sechestrată de prietenul ei, un depravat cinic, cu trăsături și gesturi copilărești, pripășit, nu se știe de unde - amănunt semnificativ - în
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
Slavici, căruia i-a consacrat și o ediție critică integrală a scrierilor literare și publicistice, realizată inițial în colaborare (în deceniile șapte-opt ale secolului trecut) și revizuită recent de unul singur (primele șapte volume au apărut în 2001 la Editura Național, cuprinzând partea literară a operei). Eminescolog la fel de important, exersat într-un domeniu extrem de dificil, Dimitrie Vatamaniuc s-a ocupat în mod special de publicistica poetului, dar și de manuscrisele eminesciene și de editarea critică a operei, continuând munca filologică a
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
a făcut Horea Poenar datoria de a avertiza din timp societatea românească? de ce a păstrat secret acest adevăr cutremurător și l-a folosit numai atunci când a avut interes s-o facă, după clasica metodă ,pac la Războiul"? P.S. La Conferința Națională a Scriitorilor, din 17 iunie, de la București, un scriitor, tot tânăr și tot de la Cluj, Mihai Goțiu a comis o impolitețe similară, spunând la microfon ceva de genul: ,Văd, aici, în sală, numai oameni cu figuri îmbătrânite, de peste șaizeci de
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
fi ceva...Apoi, parcă prea apare Caragiale la zi mare, cînd tocmai i se lustruia statuia (căreia-i dispare ba capul, ba mîna dreaptă, ba mîna stîngă). Se plimbă pe Hauptstraße și găsește totul la locul lui, mai puțin Teatrul Național. Altceva, în Bucureștii anului 2000, nu l-a mai surprins? Nu. Toate bune. Interesanți sînt Bărbatul și Femeia, un cuplu care vorbește tot timpul aparte (și pe lîngă...). Le strică farmecul retro, de ființe simple și boeme, preocuparea Bărbatului, aceea
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
decepționistă a unei viziuni literare) sau ești acasă peste tot (în varianta euforică a unei literaturi postmoderne, fără complexe). Literatura basarabeană, închisă atâta vreme, ca și literatura din România, într-un fel de seră a controlului ideologic și a auto-mulțumirii naționale, are nevoie de o baie de cosmopolitism. Romanul nu se poate dezvolta, nu poate evolua, nu se poate diversifica stilistic și narativ, fără aceste deschideri. Nicolae Popa încearcă, atât în poezia, cât și în proza lui, o astfel de ieșire
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
relativismul einsteinian, iudeo-masonic, care, după ruși, era metoda idealista cea mai perfida de a adormi planetă, ca să pună americanii mâna pe ea mai ușor... Avea dreptate generalul: Ori de câte ori în gândirea oamenilor politici apare câte un complex de inferioritate, personal sau național, de vină trebuie să fie, si urâtă, tot America... Apoi, cei țări sunt totdeauna admirați, curtați, imitați... Astfel, la noi, după agheasma francofona, primită cu cisternele, măi de mult, mon ser, acum se pare ca preferam yes, yes, apa sfințită
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
Compar, stabilesc asocieri și interferențe fără a voi să marchez un decalaj, ci mai curând pentru a semnala posibile căi de depășire. Iată o serie de observații asupra sărbătoririi, cu rezonanță, presupun, imediat. A dispărut în mass-media până la estompare cultul naționalului. Nu am mai întâlnit fraze care îl ridică pe Schiller ca un port drapel colectiv, cum s-a procedat odinioară. Poate că deplasarea de accent decurge și din învățămintele istoriei recente, deoarece abuzul în trâmbițarea mândriei de a fi german
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
Zeitung" - 15. 05. 2005) cineva sintetizează elogiile la adresa poetului în lumina responsabilității contemporane: ,Schiller ne arată că există un echilibru pe cântar între simțământul înrădăcinării în germanitate și mentalitatea de Weltbürger (cetățean al universului). Cei care caută o nouă conștiință națională nu vor să li se mai suie roșeața în obraji după abisurile istoriei în secolul XX și asimilează cu ajutorul lui Schiller o înțelegere cosmopolită a rostului civic." E benefică transformarea săvârșită, indiciu de speranță. Liceanul supraînzestrat (nu avea decât 19
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
revendicat doctrinarii nazismului. în 1933 a fost tipărit eseul lui Hans Fabrizius Schiller, camarad de luptă al lui Hitler. Din repertoriul teatrelor în cei 12 ani de stăpânire a barbariei n-au absentat dramele clasice, revizuite, falsificate în maniera propagandei național socialiste. Unde se ascundea adevăratul Schiller se poate deduce dintr-o anecdotă care circulă în perioada cășilor brune și viza cosmopolitismul scriitorului. Fiecare piesă a sa era dedicată altui stat: Maria Stuart (Anglia), Don Carlos (Spania), Wilhelm Tell (Elveția), Fiesco
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
în acest sens. Proiectul urmărește familiarizarea publicului atât cu artiștii locali, cât și cu cei care au o legătură cu zona. Este cazul celei mai recente expoziții, când simeza muzeului a fost ocupată cu lucrările a doi graficieni de talie națională, Nicolae Aurel Alexi și Aurel Bulacu. De altfel, cei doi nu sunt la prima manifestare comună în sălile muzeului. În urmă cu două decenii, ei au mai făcut o expoziție împreună, dedicată atunci fostului lor dascăl, pictorul Ilie Marineanu. Actuala
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
J. Byck și conferențiari Dinu Pillat, Ion Frunzetti și Al. Piru. A fost studentă și la Institutul de Teatru din București, secția direcție de scenă. După ce timp de cinci ani este asistentă de regie a lui Moni Ghelerter la Teatrul Național din București, în timpul directoratului lui Zaharia Stancu, post pe care este constrânsă să-l părăsească în urma unui denunț că citise o carte de tehnică teatrală primită din străinătate, fapt care îi atrăgea mutarea în provincie, unde a refuzat să se
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
-Mersul pe jos dă poftă de mâncare, continuă prezentatoarea... -Poftă de mâncare?!, sare prietenul. Oprește imediat televizorul! Asta să fie la ei! Vrea să ne facă obezi, leneși și - Doamne ferește! - chiar surzi, să nu mai auzim nici măcar duduitul motorului economiei naționale pus în funcțiune la Suceava de manivela domnului Prim-ministru? Cel puțin așa pricepem de la știrea serii transmisă pe toate canalele tv. Ei, daaaa: ce reportaj tv! Mersul pe jos, peisaje superbe și, în curând, completate cu altele și mai
La mâna zeiței Fortuna... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11618_a_12943]
-
pe jos, peisaje superbe și, în curând, completate cu altele și mai interesante în urma defrișărilor și alunecărilor de teren, încât se va vedea mai lesne om cu om, iar mijloacele de comunicare în masă vor crea, în sfârșit, deplina armonie națională. Nici de televiziune nu vom mai avea nevoie... Vor supraviețui acestei situații doar: Dan Negru și Ciao Darwin la Antena 1, Iartă-mă, la TVR1 și Mircea Radu cu emisiunea din Din dragoste, în cadrul căreia Miron Cozma se va plimba
La mâna zeiței Fortuna... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11618_a_12943]
-
Ioana Pârvulescu Târgul internațional de Carte, desfășurat între 1 și 5 iunie la Teatrul Național, a ajuns anul acesta la ediția a 13-a. Cum obișnuințele mele de lectură m-au făcut să am o viziune semiotică asupra lumii, așez aceste rânduri sub semnul norocului și al ghinionului pe care ni le-a adus cifra
Cifra 13 și cărțile by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11621_a_12946]
-
Alexandra Olivotto În 2004 Consiliul Național al Audiovizualului a cerut elaborarea unui studiu privind violența mediatizată. Ca și în restul Europei sau în Statele Unite ale Americii, la noi violența ficțională o bate pe cea reală, în mare măsură datorită importurilor masive. Dacă stau să reflectez la
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
din zonă, scot revista "Plaiuri năsăudene". Cu o forță exemplară, susțin drepturile istorice ale românilor. De asemenea, cei din Asociația Generală a Românilor Uniți - AGRU -, din strada Polonă și cei din căminul Asumpționiștilor, dacă vorbim de studenți, arborau o platformă națională de orizont european. La căminul ardelenilor refugiați, majoritatea, dacă nu membri activi, oricum simpatizanți ai Partidului Național }ărănesc, întrețineau, sub scutul unora dintre fruntașii partidului, o atmosferă de avânt patriotic mai presus de orice interese. Și la căminul din Matei
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
cei din Asociația Generală a Românilor Uniți - AGRU -, din strada Polonă și cei din căminul Asumpționiștilor, dacă vorbim de studenți, arborau o platformă națională de orizont european. La căminul ardelenilor refugiați, majoritatea, dacă nu membri activi, oricum simpatizanți ai Partidului Național }ărănesc, întrețineau, sub scutul unora dintre fruntașii partidului, o atmosferă de avânt patriotic mai presus de orice interese. Și la căminul din Matei Voievod 77, se bucurau de atenție aromânii, dintre care s-au impus colegi ca Gh. Perdichi, Th.
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
Laura Guțanu Ieșenii au avut bucuria de a vedea, în cadrul Festivalului Filmului European, în premieră națională, filmul premiat la Cannes, în secțiunea "Un certain regard". La conferința de presă organizată la Biblioteca Centrală Universitară "M. Eminescu" din Iași, regizorul Cristi Puiu a mărturisit că ar fi preferat să nu trebuiască să-și aducă familia și prietenii
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
Nicolae Mureșan, Dinu Iancu Sălăjanu sunt doar câteva nume care au demonstrat, și cu această ocazie, ce înseamnă autenticitatea, profesionalismul, dragostea și respectul față atât de (tele)spectatori cât și pentru acest gen de artă înălțat la rang de patrimoniu național. Iar când peste toate cântecele (cu texte de bun simț) mai rămâne în suflet rezonanța melodiilor interpretate la taragot de Dumitru Fărcaș, cuvintele devin fără rost... În ceea ce o privește pe moderatoarea emisiunii, Iuliana Tudor, aceasta a fost o prezență
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
și abia am apucat să ieșim pe balcon ca să-i facem semn Domnului Arafat unde să coboare... -Hi-hi-hi!, am auzit atunci din cameră hlizitul enervant al lui Haralampy. Sunteți niște fraieri, domnilor: nu e elicopterul SMURD-ului, ci duduitul economiei naționale... Hi-ho-ha! Așa vă trebuie dacă nu ascultați ce zice Domnul Prim-ministru!... Într-adevăr, ratasem jurnalele tv cu liniștitoarea declarație a domnului Tăriceanu... Însă, important era că auzeam huruitul avântat al economiei 1), nu ?. Care vuiet, într-un context un
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
ci pe generații. Al. Piru dezideologizează o perioadă foarte ideologizată. E și acesta un fel de experiment teoretic. Riscul major e falsificarea contextului, proiecțiile operelor în gol, nu în peisajul lor firesc. Deceniul 1940-1950 e, pentru orice cunoscător al istoriei naționale, spart nu în două, ci în trei bucăți: perioada războiului (1940-1944), un interval de tranziție între două regimuri politice complet diferite (1945-1947) și începutul proletcultismului (1947-1950). Al. Piru, care știa foarte bine toate aceste împrejurări dramatice, trece senin peste tragedia
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
totuși un eveniment al mai multor zile - ziariștii n-au avut nici măcar curiozitatea să-l viziteze. S-au mulțumit să treacă în pagini listele de lansări venite pe e-mail de la edituri. "V-am pupat pe creieru' mic " Nici la JURNALUL NAȚIONAL pagina de Cultură/Mass-media nu-i ce-ar trebui. O parte din ea e ocupată abuziv de rubrica bizară C(rampe) a Luizei Lupu, care se dorește simpatică, originală și dezinhibată, nereușind să fie decît enervant-ridicolă. Ceea ce îi trece din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]