2,749 matches
-
pasiune. Nivelul aspirațiilor fixează clasa individului. Contează și mărimea aripilor, dar mai ales dinamica lor. Scopul polarizează drumeții. Valorile autentice nu au fost niciodată purtătoare de țucal ierarhic. Săracul își burdușește speranțele în ambiție. Să crezi într-un ideal până la naivitate. Semnat : Don Quijote. Noblețea este a spiritului, nu a hegemoniei. Discreția în suferință este un semn al nobleței spirituale. Devii puternic recunoscând superioritatea celorlalți. Pentru părinte, copilul este o datorie, nu o dobândă. Pentru scaunele de lux prudența a ajuns cea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cosmetizat nu poate deveni catedrală. Și nici perseverența - talent. Poeții geniali sunt robi ai marilor utopii. Pe ofilirea iluziilor se instalează bătrânețea. Există scriitori care speră să supraviețuiască doar prin agresivitatea titlurilor. Nu toți scriitorii găsesc socluri libere. Cu timpul, naivitățile devin iluzii. Speranța că rațiunea ar putea salva omenirea rămâne o emoționantă utopie. Dacă vrei să te gândești la fructul oprit, fă-te ascet! Ne acomodăm cu vidul? Perfect. Înseamnă că am devenit cosmici. Nu alerga după elogii. Ele îți
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în istorie. Locul intelectualilor de marcă a fost întotdeauna în preajma roților dințate ale istoriei. Marile imperii nu au fost surpate de armatele din afară, ci de viciile din interior. Secolul al XX-lea s-a spălat pe mâini cu toate naivitățile noastre. Lăsați smintiții în pace! Dar nu pe tronuri. Mulți dintre cei care au pornit să schimbe lumea s au uitat prea târziu în oglindă. Pe orice meridian, rostogolirea scaunelor încântă lumea. Insectarul istoriei este plin de curtezani ai puterii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
e nefericită pentru că nu știe gramatică. Prostul - nici atâta. Prostul e impertinent, nu cinic. Pentru cinism e nevoie și de ceva inteligență. „ Intelectualii ” făcuți peste noapte scot limba de efort când se iscălesc. Toți conducătorii sunt atinși de o ușoară naivitate : se cred veșnici. Dacă am fi la naștere prea inteligenți, spun savanții, nu am reuși să trecem prin colul uterin. Idioții au deci cea mai confortabilă naștere. Convingerea idioților e că geniul nu există. Pentru unii, libertatea înseamnă să cânți
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
i-a răspuns tărăgănând vorbele: Cine a mai născocit și „datoria” asta? Uite și tu, vere, ce pierdem noi în numele „datoriei”... Poți pleca, scumpă hangiță, dar nu uita de setea noastră... Să vă mai aduc vin? - a întrebat hangița cu naivitate. Nuuu! Să mai treci din când în când pe aici, ca să te mai privim pentru a ne ostoi setea de frumos. Cu un zâmbet ce ar fi topit și ghețurile polare, hangița s-a depărtat cu mers alintat. Rămași singuri
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
-n minte cum că ar putea fi și altfel. Asta-i o viață neconștie, e un fel de clar-vedere naivă, asemenea vieței nocturne și a pasurilor lunatecelor: somnul adânc. Dar când se scriu legile? Când încep a deveni controverse, când naivitatea încetează, când uzal începe-a fi privit ca formă goală și nu ca espresia spontană a unui înțeles, a unei trebuințe. Acest moment e somnul ușor și momentele de fixare și visurile acestui somn ușor sunt // simbole; dar, fiindcă aceste
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
inteligență se consumă în lucrarea desigur cea mai ușoară a minții omenești, în suduituri sau ridicare în cer a guvernanților săi, nu poate fi numit un popor inteligent. Ceea ce au produs însă această iluzie sunt două lucruri: 1) Lipsa de naivitate în copii, cari [sunt] în genere prematuri prin lucrurile ce le-au văzut în casele părintești și cari nu se potrivesc cu vrâsta lor în clasele mai avute; în clasele mai de jos sărăcia părinților, hrana și îmbrăcămintea rea, iarna
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cursuri ? primește lămuriri însă nu a fost mulțumit, - De ce un curs ține două ore ? iar primește explicații, - Se ia și pauză? întreabă el mai departe și, iar comentarii savante, - De ce... eu sunt dispus să le fac fără pauză! spune cu naivitate dar este lămurit cu răbdare.. - Nu se poate, după fiecare oră se face pauză pentru o țigară! - Dar eu nu fumez! sări Laur revoltat. - Pentru fumători, studenți și profesori! precizează altul, - Cum?....Profesorii ne dau voie să fumăm? În fața lor
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
83"... După comentarii, care îmbinau discursul cu polemica și în care profesorul nu-și rezerva nicidecum cuvântul 122 final, ci "se băga" curajos în toiul dezbaterii, deschizând, ca din întîmplare, trasee noi, aruncând nade în care ne prindeam cu o naivitate pasionată, urma partea cea mai plăcută: plecarea, împreună, spre casă, fie vară, fie iarnă, fie noaptea sau la amiază. Căutam cu toții un loc cât mai aproape de profesor, ca să nu pierdem nimic din ce ne povestea. Traversam pe la Eva, neatenți la
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
gulagului sui-ge-neris românesc. El e prima idee care forțează bariera eului și pătrunde în conștiință, în conștientul occidental. Mărturisește că ar vrea mai bine să fie argat în Apus decât ban în ticăloasa țară a Munteniei. Caragiale nu mai are naivitatea să se întoarcă și să creadă că mai e ceva de făcut. Pașoptiștii se întorseseră, dar lumina lor ajunsese sub oboroc. Familiile de la patrușopt plodiseră Agamemnoni de panaramă. Jargonul bonjurist a devenit primul limbaj de lemn. Formele fără fond nu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și demonicului. Mai târziu, în Franța anului 1682, se publică o ordonanță care arată că poliția și justiția văd în practica prezicătorilor și a vrăjitoarelor un simplu act de șarlatanie și escrocherie ce are ca principal mobil îmbogățirea rapidă, speculând naivitatea și problemele oamenilor. Textul suna în felul următor: "...escrocheria care ruinează familiile și îmbogățește oameni fără scrupule este principalul delict de care magistrații înșiși nu au cunoștință. [...] Cu toate acestea, aceștia formează niște "cabale" de șarlatani care abuzează pur și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
teme specifice. Acest gen de cercetare ne-a ajutat să înțelegem care este audiența divinației la nivel social, bazându-ne pe următoarea afirmație: "cererea dă naștere ofertei". Astfel, distingem între prezentările pertinente, științifice ale fenomenului și cele care frizează prostul-gust, naivitatea, spectacularul. O astfel de întreprindere a avut darul de a ne oferi rezultate neașteptat de interesante din punct de vedere socioantropologic. 5.2.4. Observația În cercetarea fenomenelor divinatorii și, implicit, a practicanților am folosit alături de interviu și observația 133
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
câteva dintre formele practicate de aceștia. Aproape că nu există țigan care să nu cunoască o formă de ghicit sau să nu știe un descântec. Din nefericire, multe dintre aceste practici sunt transformate în escrocherii, mizându-se mult pe credulitatea, naivitatea și ignoranța clientului. Am putea spune că țiganii au creat o întreagă industrie în acest sens, oferind servicii care îi ajută să acumuleze sume fabuloase. La nivelul reprezentărilor sociale actuale, alături de categoriile sociale marginale, tiganii manifestă o mare predispoziție pentru
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
or, pentru întîia oară, omul va privi și va vedea; conștientizarea goliciunii propriului trup este primul semn al vinovăției, sau al minciunii relevate de îndrăzneala celui nevinovat, ca în cunoscuta poveste a hainelor împăratului: "Împăratul e gol!" a strigat cu naivitate copilul; acoperirea cu "frunze de smochin" este cea dintîi tentativă naivă, ce-i drept de mascare a greșelii (de menținere în minciună, cu alte cuvinte) și a rușinii "publice" pe care ea o generează; ascunderea în fața chemării lui Dumnezeu: Iar
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
autorului (Adams 1990:169), mituri apărute în memoria autorului "printr-un proces psihic complicat de auto-amăgiri și reformulări". Totuși, Adams aprobă atitudinea lui Goleman (1985:96) față de autobiografi, printre care se numără și "majoritatea dintre noi" care "ne autoamăgim cu naivitate". Inocența și vinovăția sînt termeni care pot fi atribuiți cu ușurință încercărilor de a-i minți pe alții, însă devin problematici atunci cînd e vorba de auto-amăgire. Unele biografii sînt scrise în mod înșelător, de exemplu cînd se încearcă mușamalizarea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Ackerman (1990:3) relatează că în mijlocul unui grup de metiși din Peru care vorbeau dialectul Quechua și printre care ea a lucrat ironia este un fel de joacă, ce folosește minciuna ca pe un exercițiu al imaginației și care testează naivitatea ascultătorului. Nesinceritatea este o parte importantă a procesului de socializare al copiilor, iar eu n-am auzit niciodată de situații în care membrii acestei populații și-ar fi pedepsit copiii că au spus minciuni. Ackerman (1990:2) relatează că pe parcursul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
colegii lui: cînd cineva afirma ceva, spunea că este la fel de adevărat, de parcă ar fi fost chiar cuvintele domnului Gulliver". (Swift 1941:xxxvii) Nu cumva exagerează el puțin? L-ar lua cineva în serios, în afară de cititorii naivi? Însă poate chiar și naivitatea lor a fost diminuată de scrisoarea lui Gulliver către Sympson în care spunea că unii "Yahoo... îndrăznesc să creadă că jurnalul meu de călătorie este doar o născocire a minții mele" și de referința sa la "acel obicei infernal de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
copilul flămând hrănindu și cu valuri singurătatea Mila poate sublima Închipuind și alte ipostaze ale reacțiilor copilărești, cum ar fi aceea a generozității compensatoare: Pe masa goalăcopiii desenează un coș cu fructe Lucia Amarandei sau a așteptărilor irepresibile ale unei naivități nevinovat utopice: copilul la gardașteaptă vântul să-i dea nuci de la vecin Radu Patrichi Alt clișeu al copilului și al copilăriei capotează În nostalgie, prea serioasă ca să nu devină mai mult sau mai puțin searbădă: Presărat pe deal satul copilăriei
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
centrală în studiul relațiilor internaționale. Reacția criticilor la acest internaționalism liberal a dominat primii ani de dezvoltare ai disciplinei. Carr (1939/1945/1946: Capitolul 1), care era unul din cei mai duri dintre aceștia, susținea că "utopicii" erau vinovați de "naivitate" și "exuberanță". Zelul vizionar stătea în calea unei analize la rece. Critica realistă a internaționalismului liberal, lansată de Carr cu puțin înainte de cel de al Doilea Război Mondial și continuată de alți cercetători incluzându-l pe Morgenthau în Statele Unite în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
recenți (Wilson 1998); totuși, mitul unei mari dezbateri între realiști și idealiști a oferit o identitate disciplinei în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial. În mod interesant, Carr (1939/1945/1946), care i-a criticat pe utopici pentru "naivitatea" lor, și-a îndreptat critica și împotriva realiștilor, acuzându-i de "sterilitate" și "mulțumire de sine". Teoriile obțin un statut dominant în orice disciplină din motive diferite, cum ar fi măsura în care prevalează în dezbateri împotriva adversarilor (adesea mai
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
forme de violență, cum este războiul împotriva Irakului, ce au creat noi diviziuni în societatea internațională. Concluzie În The Twenty Years' Crisis 1919 1939, E.H. Carr (1939/1945/1946: 12) argumenta că teoria internațională trebuie să evite "sterilitatea" realismului și "naivitatea" idealismului. Școala Engleză poate pretinde că a trecut acest test al unei bune teorii internaționale. Ei au analizat elemente ale societății și civilizației care prezentau un interes scăzut pentru realiști. Deși au fost în primul rând interesați de înțelegerea ordinii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
exporte socialismul în alte părți ale lumii (Waltz 1959). Remarca lui Troțki privind faptul că el va rosti doar proclamații revoluționare în calitate de Comisar al Rusiei pentru Afaceri Externe, înainte de "a închide cu totul prăvălia", a fost adesea citată în sprijinul naivității de care au dat dovadă marxiștii în legătură cu realitățile imuabile din sfera problemelor internaționale. Rapiditatea cu care regimul sovietic a recurs la metode diplomatice tradiționale pentru a-și perpetua existența și securitatea pare să confirme punctul de vedere realist. Lenin a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
devine sfat printr-o schimbare de macaz în tonul enunțării. Atunci când statutul destinatarul al doilea nu este unul blamabil, autorul coboară din amvon în spațiul intim al camerei duhovnicești, păstrând însă aceeași intransigență etică: "Nu-ți pierde niciodată, dragă băiete, naivitățile și temerile delicate și nu-ți fie rușine cu ele; e marea avuție sigură a unui artist. Și să nu-ți închipui că omul poate să fie dublu, și artist și porc, și selenar și mocirlos, că poate fi spurcat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sugerând astfel, din nou, ideea că interesele grupului sunt mai presus decât interesele individuale. Pluralul persoanei întâi de altfel, marcă a discursului polemic eminescian, întărește în text aceeași convingere. O altă tehnică frecvent uzitată este cea a simulării ignoranței sau naivității, prin interogații retorice ce reactivează, deopotrivă în mintea preopinentului și a lectorului-jurat, un răspuns cvasi-cunoscut, bazat pe un adevăr incontestabil. La acuzațiile liberalilor că Partidul Conservator, monopolizând scena politică românească de-a lungul istoirei recente, a comis o serie întreagă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prefigurează disimularea argheziană prin asteism și diasirm, figurile de bază ale polemicii literare urbane. E un model de pamflet politic care combină ironia prin antifrază și zeflemeaua neagresivă, "glacială și nepăsătoare fața de obiect"255, și care simulează, cu o naivitate perfidă, acceptul ironistului față de deciziile politice ale adversarului său. Doar titlul lasă să se înțeleagă dispoziția ironică a autorului, prin trimiterea la unul din personajele clasice ale literaturii comice din toate timpurile: nebunul. În cel mai general sens, nebunul e
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]