6,179 matches
-
altele; supunerea de bunăvoie față de o patimă atrage la rândul ei un cortegiu întreg de gânduri și imagini păcătoase înrudite. Dacă, dimpotrivă, mintea cultivă gânduri bune, atunci acestea generează un complex bogat de gânduri, atitudini și simțăminte pozitive. Așadar, lupta nevăzută, fără a se limita exclusiv la minte, se centrează totuși pe aceasta, așa încât de biruința ei depinde însăși mântuirea omului. „Generalul cel mai bun" [2] al omului în acest război este mintea, pe care vrăjmașul încearcă să o prindă, pentru ca
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
în matca originară, în centrul ființial - inima -, unde sunt concentrate toate facultățile minții, nu numai cele intelectuale. Dar, să definim mai bine această intuiție! Ea este facultatea perceptivă a minții, ce constă în "gustarea precisă a realităților distincte din lumea nevăzută" (Diadoh al Foticeii). E, așadar, o "simțire a minții" [8] (un adevărat laitmotiv la Diadoh), prin care aceasta sesizează misterul personal al lui Dumnezeu, intuind acel "dincolo". Sfinții Părinți mai numesc această "simțire a minții" și "vedere" sau "înțelegere". Această
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
sau „ Dacă sufletul va cunoaște aceste aspecte și va lupta cu înțelepciune, atunci va ieși biruitor și, stăpânindu-și gândurile minții, va fi stăpân și peste patimi. Dacă însă mintea, fără a-i păsa de existența și legile acestei lupte nevăzute sau descurajată de osteneala pe care aceasta o comportă, va cădea, atunci nu va mai avea nici o justificare. Neștiința ori neputința nu-i vor folosi ca argumente înaintea lui Dumnezeu. Rezumat Importanța colosală a lucrării minții în viața sufletească, pe
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
Pr. Prof. Dr. Ilie, Curs de morală (manuscris) · Nellas, Panayotis, Omul - animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Ediția a II-a, studiu introductiv și traducere diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, Editura Deisis, 1999, 286 p. · Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, s. l., 1991 · Popescu - Neveanu, Paul, Dicționar de psihologie, București, Editura Albatros, 1978 · Ralea, Mihai D., Ipoteze și precizări în știința sufletului - studii psihologice, București, Tipografia «Jockey-Club» Ion C. Văcărescu, 1926 · Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice și etice. Scrieri I, studiu
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
p. 27 [47] nota 13, în, vol. 7, p. 27 Fărâmiturile ospățului, traducere de P.S. Andrei, Episcopul Alba Iuliei, Alba Iulia, 1996, p. 95 [48] Ignatie Briancianinov,, traducere de P.S. Andrei, Episcopul Alba Iuliei, Alba Iulia, 1996, p. 95 Războiul nevăzut, 1991, pp. 69-70, nota 3 [49] Nicodim Aghioritul,, 1991, pp. 69-70, nota 3 [50] apud H. Vlachos, Psihoterapia ortodoxă - Știința Sfinților Părinți, traducere în limba română de Irina Luminița Niculescu, Timișoara, Editura Învierea - Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, p. 187 H. Vlachos
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
Prin Biserică unitatea cosmosului apare ca o realitate de necontestat: „Sfântul Maxim Mărturisitorul va arăta mai târziu, pe temeiul reconstrucției cosmologice a Sfântului Atanasie, că această ordine rațională a creației este întemeiată pe ideile divine ale tuturor lucrurilor văzute și nevăzute, care izvorăsc din Logos și se întorc în El ca într-un centru unificator al lor. Unitatea creației se bazează pe existența unității unui singur Creator, Tatăl prin Logoul Său. Acesta este și motivul principal pentru care pe bolta cea
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
întregului univers” [10] . Dar ce spunea despre această unitate Sfântul Atanasie cel Mare? El spunea că „Însuși Logosul atotputernic, desăvârșit și sfânt al Tatălui, sălășluindu-Se și întinzând puterile Lui în toate și pretutindeni și luminând toate cele văzute și nevăzute, le ține pe toate și le strânge, nelăsând nimic gol de puterea Lui, ci dându-le viață tuturor și păzindu-le pe toate împreună și pe fiecare în parte” [11] . Această viziune despre unitatea cosmosului prin Hristos, afirmată de Sfântul
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
3, p. 234. [7] Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, București, 1996, p. 340. [8] Edouard Bonnefos, Omul sau natura?, traducere de Adrian Costa, Editura Politică, București, 1976, p. 14. [9] Arhiepiscop Lazăr Puhalo, Dovada lucrurilor nevăzute. Ortodoxia și fizica modernă, traducere de Corina Stavinschi și Doina Ionescu, Editura XXI Eonul Dogmatic, București, 2005, p. 64. [10] Pr. Prof. Dr. Dumitru Popescu, Iisus Hristos Pantocrator, E.I.B.M.B.O.R., București, 2005, p. 12 - 13. [11] Sfântul Atanasie cel
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
aceasta el se ridică împotriva unei eclesiologii care împarte Biserica într-o Biserică învățătoare și una ascultătoare. Fiindcă întreaga Biserică este o singură adunare. Potrivit părintelui G. Florovsky, Biserica este experiabilă ca realitate sacramentală în Euharistie: „În Euharistie se revelează nevăzut, dar real, plinătatea Bisericii... De aceea, în orice Liturghie e prezentă și ia parte în chip mistic, dar real, întreaga Biserică. Săvârșirea Liturghiei este oarecum o Întrupare înnoită a lui Dumnezeu. În ea Îl vedem pe Dumnezeul-Om ca Întemeietor
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
cu o inscripție de doi metri pe peretele unei case: „Be like water, my friend: tasteless”, semnat Bruce Lee. Îmi amintesc vag de luptătorul sprinten de pe marile ecrane, pe bună dreptate invidiat pentru talentul aproape miraculos de a se face nevăzut, respectiv de a apărea pe neașteptate. „Dreptate are”, îmi zic în gând. Să fii ca apa, neutru la gust, dar nu de prost gust. Transparentă, invizibilă la prima vedere, dar tenace când e vorba să modeleze pietrele de râu. Și
ROMÂNII ADAPTIVI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351246_a_352575]
-
strâns însă în lăuntricitatea lui o bogăție covârșitoare de semnificații majore ale neamului său. Chip delicat, de un magnetism misterios, slobozind prin cântec și o forță interioară aparte, din pagina albă a cărții, versul poeților români în sufletul văzutului și nevăzutului ei auditoriu de oriunde, Doina Aldea Teodorovici a reprezentat cea mai bună definiție a tipului de artist liric sortit de divinitate să imprime, prin alcătuirea complexă a discursului muzical propriu, o dâră extrem de puternică în conștiința cultural-istorică a poporului din
ZBOR PE-O ARIPĂ DE ETERNITATE... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351335_a_352664]
-
că e într-o continuă transă mistică, de un bigotism extrem și activat de nesocotirea regulilor în ce privește „întinderea plăpumii” ... Ca să-i pară intențiile ecumenice le motiva cu binecunoscuta judecată populară „Creatorul este unul și același pretutindenea în Universul văzutelor și nevăzutelor”(!), își însoțea invocațiile cu bolboroseli neînțelese de cei din preajmă, amestec de coregrafii bizare, simula(n)te, multe puțin ortodoxe. Părelnic atașat cauzei schimnice șl evlavioase la cele cuviincioase și simțitoare, crezând că este „izbăvit” prin câteva implorări cuvioase schimba
BI(ZI)GOTUL POLITIC... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351345_a_352674]
-
țară nu poate fi dată nimănui, niciodată. Ea poate fi doar vremelnic încălcată -așa cum a mai fost - până ce dreptatea Providenței a intervenit și ne-a izbăvit de rău. Acum, râul din lume nu s-a terminat el vine subtil, nevăzut, dar avem încredere și speranța că ziua dreptății în lume va veni! Previziunea de peste o sută de ani a poetului Mihai Eminescu “viitor de aur țara noastră are și prevăd prin secoli a ei înălțare” cât și visul tuturor înaintașilor
ŢARA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351364_a_352693]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > HORA ȘEZLONGURILOR Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 574 din 27 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Hora șezlongurilor Se mișcau șezlongurile într-un dans în cerc de parcă o mână nevăzută le învârtea, fetele râdeau dezbrăcate și marea înebunise când eu înbătrânit c-o clipă și acum mai încerc să evadez din hora de vise. Când un șezlong a obosit de-atâta dans partener l-a luat femeia-n brațe și
HORA ŞEZLONGURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351416_a_352745]
-
acestui liber-arbitru „autoangajat” în serviciu dinamic permanent de către conștiința fiecăruia, observăm că, pe toate palierele existențiale, interrelaționările componentelor se petrec de la simplu la complex, iar macro-fizica Universului însuși purcede dintr-un punct submicronic omniprezent, către fără-de-limitele infinitului! Altfel spus, dinspre nevăzutul și incuantificabilul „Nimic al Începutului”, Universul expandează înspre Neasfârșitul intangent ce va să vină! Iar după cele relatate până aici putem concluziona că, în subtil, Divinitatea este singurul Adevăr Absolut, Infinit și Etern care își crește din sine “Pâinea Universului
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
2011 Toate Articolele Autorului Transfigurări Au aprins lampioane licuricii Ca la petrecerile chinezești. Pe poteci, fără teamă, trec aricii Gândind la ospețe împărătești. Supărată, Luna a întors cornul Și privește peste toate cam de sus. La casa furnicii fumegă hornul. Nevăzut, neștiut, trecea Iisus. E o noapte de povești și de minuni, Cu aerul ușor rarefiat; Doar vrăjitoarele de mai strâng cărbuni Și din când în când câte un oftat. Zgripțuroaica a pornit voinicește: Deretică puțin planetele. Poetul privește și se
TRANSFIGURĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351433_a_352762]
-
nr. 338 din 04 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Aviatorul Puțini îl văde, e pasăre E un adevăr, nu-i fulg, Ceva confundat cu-n astru, Nici metaforă, doar zbor albastru. E totuși o parte nevăzută A constelațiilor. La început i-au pus aripi de lemn, L-au agățat de un balon cu marginea cusută, Întradevăr ca o pasăre a zburat solemn După un timp a coborât Ca o frunză pe-o potecă ne-ncepută, Așa a
AVIATORUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351480_a_352809]
-
-a fost, cerește, mesajul prin tării albastre că Demiurgul ne iubește. Iar magii au citit ca-n carte, trecînd deșerturi selenare, o stea ce strălucea departe ca o scrisoare de-mpăcare... La fel ca și atunci sosește Crăciunul azi, dar nevăzut... ci tot simțim cum poleiește un farmec rupt din absolut. Cu ploi de stele ne-nsenină, cu licurici de vis pe cale, cum e beteala de lumină pe crengi de hăuri siderale.. Și iarăși e pe lume pace. Războaiele se liniștesc, ca
ANGHEL POP, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351488_a_352817]
-
poemul subsemnatei intitulat Foc piramidal rezultat dintr-un joc al imaginației ce-mi sugera o stare sufletească, un foc interior care face să ardă -metaforic - inima și gândul artistului, poem inspirat din imaginea Amfiteatrului sapiențial aflat în piramida acelui foc nevăzut ce a contribuit și la transformările interioare ale maestrului Brâncuși, de multe ori plătite cu un tribut greu numit suferință, în încheiere vreau să redau nu un gând al meu care se înțelege că ar fi elogios, dar pentru cei
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
copii să ghicească povestea pentru care au fost creionate. Încă o dată a fost clară ideea că religia și poezia au ceva comun, că ele pot să conviețuiască împreună, în suflete, în inimi și în mințile oamenilor, împletite armonic cu firele nevăzute ale Duhului, de oameni credincioși cu adevarat. Biserică este o adevărată bijuterie! În aerul sfânt al său, se aud voci de îngeri. Smerenia cu care am călcat pragul bisericii Profetul Samuil, arată o profundă evlavie și pietate, o dragoste adâncă
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351522_a_352851]
-
pivnița-viață închis alungând seceta din trup istovit strângând înfometați recolta să avem hrană- săruturi sădite în noi pentru ultima călătorie prin toamnele cu primăveri târzii când nu vom mai fi decât amintiri ale vântului povesti purtate în șoapte pe aripi nevăzute jurnal de calatorie...08 decembrie 2012 Referință Bibliografică: Toamne cu primăveri târzii / Cavalerul Rătăcitor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 708, Anul II, 08 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cavalerul Rătăcitor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TOAMNE CU PRIMĂVERI TÂRZII de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351541_a_352870]
-
și actele de identitate, și destui de mulți bani. Deghizata cum au numit-o milițienii se cunoștea cu presupusul Vasile. Intenția celor doi era să mai dea lovitura în acea seară la muncitorii din brigadă și apoi să se facă nevăzuți. Fusese anunțată miliția din Ploiești de unde și sosise un autoturism pentru a-i prelua pe cei doi. Se evitase un eveniment neplăcut din viața brigăzii... Referință Bibliografică: Ciclul TUNICA SI SUMAN: DEGHIZATA / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DEGHIZATA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 729 din 29 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350765_a_352094]
-
καλον” - frumos și nu „αγαθον” - bun. Așadar, lumea ieșită din mâinile lui Dumnezeu era frumoasă și bună, era o podoabă - „κοσμος”. Frumosul divin este elogiat pretutindeni în cartea Facerii, fapt ce a îndreptățit pe Sfântul Apostol Pavel să spună: „cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înțelegându-se din făpturi” (Rom. 1, 20) iar teologii să afirme: „măreția creației exprimate în Cartea Facerii, în așa de puține cuvinte, este refrenul Frumuseții Divine” [12] . Cosmosul este oglinda frumuseții și măreției
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
naturii Sale este numai Dumnezeu”Omilii la Hexameron, susține și el caracterul transcendent al frumuseții lui Dumnezeu: „dacă cele trecătoare sunt așa de frumoase cum vor fi cele veșnice? Dacă cele văzute sunt atât de frumoase cum vor fi cele nevăzute?... dacă pentru orb este o pagubă să nu vadă soarele acesta, cât de mare va fi paguba celui păcătos lipsit de Lumina cea adevărată?” Despre frumusețea ca atribut al lui Dumnezeu și despre identitatea ei cu Binele vorbește și Sfântul
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Lui” [23] . Sfântul Vasile cel Mare în ale luisusține și el caracterul transcendent al frumuseții lui Dumnezeu: „dacă cele trecătoare sunt așa de frumoase cum vor fi cele veșnice? Dacă cele văzute sunt atât de frumoase cum vor fi cele nevăzute?... dacă pentru orb este o pagubă să nu vadă soarele acesta, cât de mare va fi paguba celui păcătos lipsit de Lumina cea adevărată?” [24] Fericitul Augustin în lucrările sale, Cetatea lui Dumnezeu și Confesiuni, reia multe din ideile Sfântului
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]