2,252 matches
-
ceva nedefinit care plutea În jurul vagabondului Întâlnit la New York și al lui Porcușor, precum și sentimentele ambigue care se amplificaseră din ziua În care am auzit vocea femeii la telefon și până am Întâlnit-o În realitate. Exista o contradicție Între noblețea distinsei Keiko Kataoka și universul acesta În care eram pe punctul de a păși. Simțeam că o persoană susceptibilă de modificări atât de bruște ale personalității, cum fusese accesul de mai Înainte, ascunde un secret, ceea ce m-a făcut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
esența lor, obiective, iar să-ți vezi brusc chipul apărând În imagine e ceva Înspăimântător, care-ți face pielea ca de găină. — Vă rog să vă relaxați și să mă ascultați, Îmi spuse Keiko Kataoka și un zâmbet plin de noblețe Îi flutură pe față. Din expresia chipului ei nu ți-ai fi putut da seama că trecuse prin cele mai neînchipuite aventuri pe tărâmul sexului și al drogurilor. Nimic nu amintea de femeile total necunoscute legate strâns, cu simțurile exacerbate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mi s-a făcut rău. Avea obrazul învinețit și buzele năpădite de muște. Am plecat de-acolo scuturîndu-mă de silă și contrariat. Până atunci crezusem că sinuciderea este un gest filosofic. Un pact cu viața rupt. Le atribuiam sinucigașilor o noblețe tragică, de oameni care își recunoșteau eșecul sau nefericirea și, după ce pierduseră toate bătăliile, aveau tăria să încheie cu o victorie care nu le mai servea la nimic, o victorie asupra fricii de moarte. Ei pătrundeau liberi în metafizică după ce
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
gata să mă scol; să cânt și să dansez pe nisip, iar apoi să mă arunc în valuri. Dar nu m-am ridicat. "Vorbe. Din păcate exemplul acelor fete nu mi se potrivește deloc. Eu n-am avut niciodată nici noblețea, nici discreția lor." După cum vedeți, știam adevărul chiar în vis, domnilor. A fost o vreme când am crezut că fericirea mi se cuvenea datorită calităților mele. Și, neobținînd-o, am socotit asta nu un nenoroc, ci o nedreptate care mi se
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
a mită era trimis Înapoi În aceeași clipă, ducând un răspuns ferm și clar, ceva de genul, Cumpărați jucării pentru copiii dumneavoastră cu banii aceștia, sau, Trebuie să vă fi Înșelat În privința destinatarului. Demnitatea era pe atunci o formă de noblețe la Îndemâna tuturor claselor. Cu toate acestea, cu toată existența falșilor sinucigași și a afacerilor murdare de la graniță, spiritul acestor locuri continua să planeze deasupra apelor, nu a apelor oceanului, căci acestea scăldau alte țărmuri departe, ci deasupra lacurilor și râurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
violoncelului, până aici Încă ar mai fi acceptabil, dar să ne imaginăm unde ne-am opri dacă am Începe să spunem camera clarinetului, camera fluierului, camera tobei, camera trianglului. Cuvintele au și ele ierarhia lor, protocolul lor, titlurile lor de noblețe, stigmatele lor de plebeu. Câinele veni cu stâpânul și i se culcă alături după ce făcu cele trei ture În jurul lui Însuși care constituiau singura amintire care-i mai rămăsese din vremea când fusese lup. Muzicianul acorda violoncelul după la-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
fost completate la noi cu flori ale locului, chipul sfinților este asemănător cu cel al localnicilor, iar veșmintele cu care sunt îmbrăcați sfinții sunt la fel cu cele ale strămoșilor noștri. Aceste broderii conferă artei românești un autentic certificat de noblețe și vechime, și o dezvoltare a genului artei în timp, dar și o complexitate, varietate creatoare. Toate creațiile artistice bisericești mărturisesc de trecutul bogat în fapte al străbunilor noștri. Prin tot ceea ce au făcut, s-a înveșnicit amintirea și talentul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
degetul, nici nu te văd, dar arată spre tine, știu că ești undeva, acolo, jos, mișunînd cu alții după hrană, după femei, după onoare, după bani, dacă ai bani, ai și onoare, poți să Îți cumperi și un titlu de noblețe, mi-ar fi plăcut să fiu conte și să am un castel și o prințesă, Berg, măcar prințesa, Berg, mereu am crezut că merit o prințesă, și Jesper, Îți mai amintești de el, ar fi meritat una, eu și el
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Și zilele astea a fost întoarsă pe dos, cătrănită rău. Până ieri, când m-a chemat, mi-a spus că regretă tot ce ți-a spus, că a întrecut măsura și-a fost nedreaptă cu dumneata, că recunoaște probitatea și noblețea intențiilor dumitale și că vrea nu doar să o ierți pentru cele spuse că ai vrut s-o cumperi, ci că nici nu o crede. Tocmai pe asta a insistat cel mai mult. Zice că în primul rând vrea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
toată lume pare să creadă că sunt o prietenă apropiată de‑a prințului William. — Spuneți‑mi, zice doamna Parker curioasă, cum se simte bietul băiat după... marea pierdere pe care a suferit‑o? mă întreabă, în șoaptă. — Băiatul ăsta are noblețea în sânge, spune domnul Wunsch cu înfocare. Tinerii de azi au multe de învățat de la el. Spuneți‑mi, se gândește la o carieră militară? — Păi... nu mi‑a spus, zic neajutorată. Vă rog să mă scuzați. Evadez la baie, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
asta, noaptea noastră! Noaptea noastră, strânși cu toții într-un uriaș geamăt, care devine detunătură, isterie, râs, râsul nostru, hohotul nostru planetar, infinit, pe care nici cerul nu-l poate cuprinde. Solidaritatea noastră umilă, orgolioasă, incurabilă: oameni normali! Atât, doar atât, noblețea ultimilor bolnavi în stare a înregistra dereglajul lumii, ruptura și scrâșnetele ignorate de cei ce se spetesc să întrețină ritmul comediei care își tot caută finalul. Iar amicul Marga își pierde vremea cu bieții de noi, orfani schizofrenici pe planeta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fi singur și fără zei, iată moartea", iar în finalul straniului poem În albastru adorabil, reluând un gând al lui Heraclit: "A trăi este o moarte și moartea este de asemenea o viață". Hölderlin constituie lecție totală de poezie ca noblețe și zbor eteric al spiritului, arhetip absolut al poeților:" Noi nu suntem decât visul poetului. Numai el este viața". Și iată o culminație a sublimității conferită omului: "Libertatea absolută pentru toate spiritele, care nu trebuie să caute pe Dumnezeu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
dă în floare pe înălțimile sofiei". Iar autorul romanului Hyperion este poetul spiritualității absolute pe plan universal. "A fost arhetipul poeților, scrie Herman Hesse despre Hölderlin, predestinat de Dumnezeu și jertfit de Dumnezeu, strălucind în puritatea sa supraomenească, plin de noblețe și dureroasă frumusețe". De aici dificultatea de a-l apropia. Iată avertismentul lui Heidegger, infinit dator lui Hölderlin: Ne-ar trebui multe zile cu multe ore privilegiate pentru ca meditația noastră să poată urmări la modul cuvenit drumul către un poem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ceru-ncepe a roti/ În locul unde piere." Cele trei poeme sintetizează suferința universală: a omului, a eonului de sus și a demiurgului care nu poate evita să producă suferință umană și eonică. Doina, unicat românesc, este o expresie de înaltă noblețe a inimi, și profundă rezonanță a suferinței metafizice: "Eu nu cânt că știu cânta,/ Cânt că-mi doare inima." * Că suferința este stare filozofică apare mai ales la Eminescu și Leopardi: "E funesto à chi nasce il di natale"pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
către bucătărie și care e supraîncărcat cu tot felul de obiecte decorative care mai de care mai surprinzătoare: cizme Wellington de dinainte de război, costume de vânătoare vechi, împuțite și pătate de sânge de la nenumărații fazani împușcați și îndesați prin buzunare. Noblețea nu poate fi cumpărată. E moștenirea generațiilor care au trăit în această casă, și-au scuturat noroiul de pe cizme pe răzătoarea de fier de lângă ușa din spate, au intrat în bucătărie să ceară ceva de mâncare și s-au trântit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
existența sa de foc, din Făt-frumoasă flacără, devenind principesă-foc, cu unicul gând de a ucide tot ce există: Satelitu cu usturoiul, cizmele și untura de porc și, mai ales, pielea aceea neagră a nopții pistruiată cu stele. Și cum de la noblețe la farsă este doar un pas, pairile galbene se transformară în moșnege decrepite râzând prostește și chircite, ca apoi să se retragă resorbindu-se umilite (De ce? De ce?) spre zăpadă, spre rugii fumegând al lemnelor, sub tălpile cizmelor uriașe cât urșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
profesorii, ca un juriu sau ca niște martori la un proces de judecată. L-am recunoscut pe afurisitul nostru profesor de istorie. Deși era cam de aceeași înălțime cu toți din cei din încăpere, se distingea printr-un fel de noblețe și dădea acel aer oficial și clasic care lipsea cu desăvârșire din mai toate întâlnirile guvernamentale din ziua de azi. Mircea stătea în dreapta unui om mare, cu burtă, gușă și obraji generoși. L-am recunoscut ca fiind Inspectorul repartizat regiunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
le primea pe cele mai sărăcăcioase sau pe cele rupte pe alocuri. Paradoxal parcă, de fiecare dată când lepăda un strai ce fusese anume croit pentru el și îmbrăca ceva banal și jerpelit, de atâtea ori parcă se înveșmânta cu noblețe și bunăstare. Și tot de atâtea ori câștiga bunăvoința și respectul celor din preajma sa! Urca de la etaj la etaj și vorbea cu toată lumea. Era schimbul de noapte și fiecare avea nevoie de îmbărbătare. Chiar și el! Ajunsesem în cantină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
tu, mai cred că nici altfel nu ar fi fost atât de rău deoarece ne cunoaștem suficient de bine și tot acolo am fi ajuns, mai devreme sau mai târziu! Ai demonstrat că ești un băiat foarte bun, plin de noblețe și că nu-ți bați joc de fete, așa cum a pățit prietena mea, Claudia pe care-ai văzut-o la reuniune. Dar ce i s-a Întâmplat? O poveste urâtă de tot pentru care acum pătimește și se rușinează, au
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
veritabile iar arhitectura, peisajul, luxul, curățenia, modernul Împletit cu tradiționalul, simplitatea cu opulența, l-au copleșit. Peste tot covoare În care pașii se afundau silențios, totul era marmură, inox și sticlă, candelabrele imense, porțelanurile și cristalurile confereau o notă de noblețe și elitism, totul răspândea căldură și dorința ca oaspeții să fie perfect satisfăcuți. Nimic nu lipsea iar, pe deasupra la toate, verdele și culorile studiate ale mulțimii florale, ale arbuștilor ornamentali Îți tăia răsuflarea. Primi un apartament situat la primul etaj
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
și coafat artistic, cele care confereau deopotrivă puritate, prestanță, delicatețe și senzualitate, iar gura sa neasemuită și greu de descris era piatra nestemată a acelei coroane de invidiat. Purta inele cu pietre prețioase, rubin și safire, ce exprimau echilibru și noblețe și nicidecum grandoare și opulență. Sâmbătă, la final de program, Rică primi cheia de la contabilă precum și o schiță cu blocul, scara, apartamentul și indicația verbală de lucru În liniște și cu oarece discreție. La orele 18:00 băiatul verifica tabloul
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
foarte mult timp. Ceea ce voi spune s-ar putea să te rănească ori să nu Înțelegi complet. Nu, nu sunt domnișoară pentru că sunt căsătorită și chiar am și o fetiță! Nu știi nimic despre mine și acest lucru Îți conferă noblețe dar și ... imaturitate. Știu că nu ai să mă Întrebi, așa că Îți spun eu totul. Bine, vrei sau deja te-ai supărat? Băiatul olarului nu se aștepta la acest adevăr dar nu se supără foarte mult pentru că tot sufletul său
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
grăbi să spună: Știm că ai fost și Încă mai ești surprins și de aceea cred că sunt obligată să mă explic. Mai cred că am exagerat dar scopul meu a fost unul plin de prețuire pentru tine și de noblețe, de dorința de a te ajuta cu ceva pentru care să nu mă poți uita. Am regizat acest spectacol, pentru care mă condamni, doar pentru a verifica dacă ești pregătit să faci față unora similare, pentru că dincolo de profesiune, cultură și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Dar eu te iubesc nespus de mult! Toți patru se Îmbrățișară plângând, fiecare cu gândurile lui dar de comun acord că Întâmplarea din acea noapte a fost una fără nimic vulgar, din contră, a fost o noapte nepământeană, plină de noblețe și o veritabilă lecție de viață oferită de sufletul și mintea frumoasei Gertrude, poate „cea mai frumoasă femeie de pe pământ și de dincolo de acesta!”. Toamna se instala Încetul cu Încetul iar zilele frumoase ale finalului de vară nu se prea
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
sa, dar voi uita tot ce mi-ați făcut, nu voi vorbi cu nimeni, nu mă voi adresa organelor statului de drept dar voi păstra În amintire greșeaala și stângăcia și le voi ridica la rang de mare binefacere și noblețe! Apoi, Întorcându-se către chelneriță și angajații hotelului și restaurantului pietrean, Ștefan Girovescu rosti: Domnilor și domnișoară, nimic rău nu s-a Întâmplat aici, sunt emoțiile și bucuriile cu care un fin revenit de dincolo de viață Își Întâlnește „binefăcătorul fără
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]