2,833 matches
-
În al doilea rînd, acesta este cartierul scriitorilor: Matei Călinescu (chiar dacă a plecat de mult În America, au rămas totuși urme, mai există oameni care-și amintesc cu nostalgie că n-avea un deget), Cezar Baltag, George Almosnino, Alexandru George, Nora Iuga, Mircea Daneliuc stă pe Armenească, Tudorel Urian, Radu Aldulescu, Iosif Bordea, Daniel Cristea-Enache, Emil Mladin, unii au murit și alții se nasc acum, Îi disting dînd din mîini În blocul de vizavi, cu luneta. Mulți sînt țigani. A doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să vină Hitler la putere. Schlndorff chiar și explică undeva că, pentru el, „Oskar are două particularități: refuzul și protestul. Pentru că e un produs al secolului XX”. Slăbuță argumentare. Nu este vorba de așa ceva În carte, o puteți Întreba pe Nora Iuga, excepționala traducătoare a lui Gnter. Oskar nu este, mai Întîi de toate, un personaj obișnuit neobișnuit, ci o cutie de rezonanță care povestește, se miră și nu se miră de ce vede, mirarea are proporții naționale, e bolnav de nervi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
se enervă părintele Vivaldi agitîndu-și vioara și Întrerupîndu-și concertul pe care Încerca să-l dea În paradis alături de Carpentier și Louis Amstrong. Un număr infinit, mîrÎi John Travolta. Se Întoarseră toți spre el și-l priviră cu teamă. Văzuseră filmul Norei Ephron, și țineau minte bătaia din discotecă, din 1997. Sau formidabila lovitură de cap pe care i-o aplicase Johnny taurului de pe pășune. Nu puteai să nu-l iei În seamă, era arhanghelul Mihai (Michael), chiar dacă nu arăta tocmai prezentabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
spirituale executate de Florian asupra lui Niki. Pintilie atacă un subiect universal, m-am gîndit, nu unul exclusiv românesc. Ce urmează după parastas ar trebui să concorde cu rezumatul din libret, iată Însă ce vedem: Flo Își convinge fiul și nora să emigreze În America, În ciuda opoziției blînde a colonelului, tinerii pleacă cu tot cu copilul Încă nenăscut al Dorinei care joacă bine și, În plus, e așezată goală pușcă de regizor Într-o scenă renascentistă cu instalația pelviană Îndreptată spre cameră, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și, În plus, e așezată goală pușcă de regizor Într-o scenă renascentistă cu instalația pelviană Îndreptată spre cameră, adică spre noi, spectatorii, care avem un fior, vizionăm și nunta trasă pe casetă de Florian ce-și filmează cam lasciv nora, aflăm că Mihăiță cînta la clarinet, Într-o discuție mai aprinsă Flo Încearcă să-i avarieze colonelului imaginea despre armata română la momentul 23 august, Îl pisează, Îl irită, făcîndu-l să se simtă inutil și imbecil, fata Îi scrie lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
auzit zgomotele slabe din apartament. A descuiat, a văzut lumină și ușile tuturor camerelor deschise. S-a trezit brusc. A înaintat încet, cu respirația tăiată și un nod în gât. În camera mare trebăluiau, oftând, bătrâna doamnă Cecilia Beldiman și nora doamnei Marga Pop. Una căutase ceva de zor în scrinul pe care îl încuia cu grijă. Cealaltă acoperea oglinzile cu cearceafuri albe. În acea clipă îndelunga așteptare a izbucnit într-o explozie de durere, neliniște, muțenie, neîncredere, spaimă, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pe care Încercam să o conving, să o intimidez sau asupra căreia exercitam presiuni capitula imediat la simplul auz al binecunoscutului nume al șefei mele. Din păcate pentru mine, Julia lucra pentru o editură de manuale școlare, unde cineva ca Nora Ephron sau Wendy Wasserstein ar fi avut mai multe șanse să fie tratate ca niște VIP-uri decât o persoană faimoasă pentru gustul ei impecabil În materie de blănuri. În sinea mea, mi se părea de Înțeles. Am Încercat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mă prezinte unuia dintre partenerii lui de golf. Undeva la șaizeci de ani, bărbatul respectiv poartă o jachetă sport, o cămașă roșie și o cravată doar ceva mai puțin Înflorată decât o imagine de reglaj. —Jerry, ți-o prezint pe nora mea, Katharine. Știi, Katharine e o femeie de carieră. Și-a păstrat numele de familie. Foarte modern. Jerry ia un aer țanțoș: — Deci, călătoriți mult În interes de serviciu? — Da, merg des În State și... — Și atunci cine are grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
fără încetare de pornografie. Memorialistului îi place și cultivă șueta, chiar dacă umbrită pe alocuri de prea multe "filologicale" și de o exagerată acribie bibliografică. Se simte în permanență prezența pasionatului bibliofil și colecționar - despre care a comunicat informații extrem de prețioase nora sa, Simona Cioculescu, în volumul Printre cărți și manuscrise, apărut acum câțiva ani. Tot ea semnează și ediția de față a Amintirilor (revizuită și adăugită), care ar fi a III-a după cele din 1975 și 1981. E de apreciat
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
de instrucție în masă". Schimbând unghiul de analiză cu câteva grade hermeneutice, manualul de istorie apare ca fiind un "vector al memoriei" care structurează modul colectiv de raportare la trecut (Wood, 1999). Tabloul poate fi completat prin conceptul lui P. Nora (1989), prin prisma căruia manualele de istorie sunt "locuri [textuale] ale memoriei" (lieux de mémoire), artefacte materiale în care sunt concentrate scriptic experiențele istorice trăite în comun ale comunității sociale. Lucrarea de față este fundamentată metodologic pe analiza discursivă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
disparate, fiecare cu propria sa încărcătură semantică, într-o singură locație, agenții mnemonici realizează o concentrație simbolică ancorată spațial. Legea concentrării spațiale a memoriei colective descoperită de Halbwachs explică formarea locurilor memoriale, a acelor liex de mémoire tematizate de P. Nora (1989). Operaționalizând mai precis conceptul lui Halbwachs, putem distinge între o lege a concentrării spațiale, pe care o evidențiază sociologul francez, și o lege a concentrării temporale. Pe coordonate similare cu legea concentrării spațiale, principiul concentrării temporale poate fi definit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Relations to the Past: A "European Ethics of Memory"? International Journal of Politics, Culture, and Society, 26(1), 41-55. Nietzsche, F. (1998). Considerații inactuale II: Despre foloasele și daunele istoriei pentru viață. În Opere complete 2 (pp. 161-221). Timișoara: Hestia. Nora, P. (1989). Between Memory and History: Les Lieux de Mémoire. Representations, 26, Special Issue: Memory and Counter-Memory, 7-24. Novick, P. (1988). That Noble Dream: The 'Objectivity Question' and the American Historical. Cambridge, MA: Cambridge University Press. Olick, J.K și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
puternice, se realizează prin: copii, nepoți, strănepoți, ca și pe linie colaterală prin: frați, surori, unchi, mătuși, veri. Aceste legături diminuă semnificativ spre cea de a treia categorie de rudenie, așa zisele rude prin Încuscrire: soț - soție, socru - soacră, ginere - noră, cumnat -cumnată, cuscru - cuscră, tată vitreg - mamă vitregă. Se adaugă acestor trei categorii cea de a patra, așa zisele rude convenționale: nași, fini, cumetri care lărgesc cadrul familial. Iată cum perimetrul familial prin extensie capătă o dimensiune socială din ce În ce mai largă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
din 4 august 1994 definește limba franceză ca "element fundamental al personalității și al patrimoniului Franței". Ba chiar Franța are un puternic orgoliu hegemonic prin francofonie, reușind să atragă multe state sub acest spectru cultural. Alain Dieckhoff citează pe Pierre Nora, care spunea: "Nici o țară n-a stabilit o adecvare perfectă atât de riguroasă între statul național, economia sa, cultura sa, limba sa și societatea sa". Acestea sunt realități evidente pentru Franța, chiar dacă, în ideologie, mulți intelectuali francezi pretind că ne
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Manasse de Ronetti-Roman, intitulată După moartea lui Manasse. A scos și un volum de poezii, Iașii. Icoanele. Visătorii (1917), ilustrat cu desene proprii, inspirate după monografia Orașul Iași a lui N.A. Bogdan. Mai figurează ca ilustrator la cartea lui Alexandru Nora Fâșii din viața noastră (1903) - alături de Nicolae Vermont - și, cu schițe și desene, la propria lucrare de educație sanitară și medicină populară, Din suferințele copiilor noștri (1922). E. Lovinescu îl menționează între 1925 și 1929, chiar până prin 1934, ca prezență
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
universală, semnate de Lucian Jurchescu (din Horațiu și Heinrich Heine, precum și multe fragmente din romanul Castelul cu fantome de Antonio Fogazzaro), Al. T. Stamatiad (Catrenele lui Omar Khayyam, Charles Baudelaire, Răscumpărarea, Maurice Maeterlinck, Necunoscuta), Jacques Byck (din Erich Maria Remarque), Nora Novac (fragment din Lacul Immen de Theodor Storm), Eugen Gropșianu (din poezia franceză: Alphonse de Lamartine, Charles Baudelaire, José-Maria de Hérédia, Paul Verlaine), Barbu Nemțeanu (Cei trei țigani de Nikolaus Lenau), Ion Pillat (din Maurice Barrès și Francis Jammes), Petru
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
propria persoană și la împlinire sunt puse în balanță cu echilibrul familial, în favoarea acestuia. În reacțiile personajelor primează intensitatea sentimentelor, mai cu seamă a iubirii, trăirile sufletești în general. Micile drame consumate în lumea provincială constituie substanța acestei proze; Elisabeta, Nora, Maia, caractere abia conturate, sunt tipuri emblematice pentru genul de proză practicat de V.T. Schițele cuprinse în volumul Cloșca cu pui (1941), publicate întâi în „Bilete de papagal”, cultivă în special pitorescul, intrând de-a dreptul în categoria etnograficului, și
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
Mândru (Poveste duioasă), Dem. Gâlman (Dor pustiu), schițe și povestiri de Ion Chiru-Nanov (Două lumânări, Fala Oprișenilor, fragment de roman), Ion Dragoslav (Moș Pitac), G.M. Zamfirescu (În parc, proză poematică, sub aceeași semnătură Gemi-Zam), Florin Chiru-Nanov, A. Davidescu, traduceri din Nora Cloud și Góngora (Sonet), realizate de Antonian Nour, sau din Charles Baudelaire (Omul și marea) de Nina Codreanu. De asemenea, apare un studiu de psihologie socială de Antonian Nour (Bazele naturale ale amorului), rămas neterminat, evocări ale scriitorilor Alexandru Depărățeanu
VIFORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290560_a_291889]
-
școala generală și Liceul „Nicolae Bălcescu”, absolvit în 2000, iar în Capitală Facultatea de Litere, secția română-franceză. Cu un debut în 2000 la revista constănțeană „Metafora”, va frecventa diferite cenacluri bucureștene (cenaclul de la Litere, cel al Uniunii Scriitorilor coordonat de Nora Iuga, cenaclul Euridice, condus de Marin Mincu). Din 2001 lucrează ca redactor la „Cotidianul”. A colaborat cu versuri, proză sau cu articole de atitudine, cronici de carte, interviuri, reportaje la publicația „Fracturi”, animată de poetul Marius Ianuș, fiind considerată printre
VLADAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
ca un subiect tabu, care pretinde uneori sau de la care se cere, după caz, să ofere răspunsuri finale pentru chestiuni esențiale, cum ar fi: legitimitatea statală, continuitatea constituțională, construcția legitimității actorilor politici, revendicarea identității instituționale etc. Așa cum remarca și Pierre Nora, asemenea momente, cum a fost cel din 1989, a fost echivalent cu „critica versiunilor oficiale ale istoriei și - În definitiv - cu descătușarea refulărilor istorice” . Dacă, după cum constata și Jürgen Habermas, evenimentele de la sfârșitul anilor ’80, din Europa Centrală și de
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
Könyvkiadó, Csíkszereda, 1998. Eliade, Mircea, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1995 Etiemble, René, Comparaison n’est pas raison. La crise de la littérature comparée, Gallimard, Paris, 1963. *** Faire de l’histoire, sous la direction de Jacques Le Goff et Pierre Nora, vol. I, Gallimard, Paris, 1974. Febvre, Lucien, Combats pour l'histoire, Armand Colin, Paris, 1965. Fischer, Manfred S., Nationale Images als Gegenstand Vergleichender Literaturgeschichte. Untersuchungen zur Entstehung der komparatistischen Imagologie, Bouvier, Bonn, 1981. Fischer, Manfred S., „Komparatistische Imagologie”, În Zeitschrift
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să facă cenușă și o să să stârpească, atât i-a fost. Copilul crește, se căsătorește, are și doi fluturi de copii, moare femeia lui. În cele din urmă, se ajunge la prezicerea inițială. Omul pleacă la pădure Împreună cu fiul său, nora face curat prin gospodărie și aruncă tăciunele păstrat cu atâta grijă până atunci. Bărbatul se Întoarce mort În căruță, i se-mplini bietului om ursita. Pavel Ruxăndoiu Întreprinde o foarte abilă analiză a proverbelor necazurile nu cad pă pietre și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pân-În brâu m-a lua! Cine-a intra pân-În urechi m-a lua! Băiatul se Întoarce acasă supărat, Însoțit de o broască care se declară a fi partea lui. De aici, schema basmului se complică. Împăratul le cere nurorilor sale să-i prepare câte o pâine. Soțiile fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face o bortă În cuptor, pune covata și toarnă apă, și cerne o țâră de făină ș-o lasă acolo, și se face
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o aruncă În glod și spune: Vântule, Ploaie și Gerule; să-mi coaseți fața de masă cea mai frumoasă! Cumnatele ei au imitat-o din nou. Împăratul păstrează numai fața de masă cusută de broască. Împăratul trimite, a treia oară, nurorilor pânză pentru cămăși și o păstrează pe aceea croită de broască. Probele iau sfârșit prin organizarea unui bal, la care broasca se metamorfozează Într-o fată frumoasă, Îmbrăcată În aur, În timp ce cumnatele ei se fac din nou de rușine. Urmează
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
prindă nevasta la cumnata cea mare. Prințesa Roasca-Broasca, o poveste rusească prezintă aceeași situație. Părintele, care-și Îndeamnă fiii să tragă cu arcul și să meargă În pețit unde Îi va cădea săgeata, are surpriza ca cea mai mică dintre nurori să fie extrasă dintr-o baltă mocirloasă. Le supune pe cele trei soții ale fiilor lui la trei probe, iar cea mai mică s-a dovedit a fi Preaînțeleapta Vasilisa. c. Nunți cosmice Ca și narațiunile care au În centrul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]