5,297 matches
-
cu Dumitru Micu), București, 1974; Introducere în opera lui Alexandru Odobescu, București, 1976; Sadoveanu sau Utopia cărții, București, 1976; Arca lui Noe, I-III, București, 1980-1983; Despre poezie, București, 1987; Istoria critică a literaturii române, I, București, 1990; Dreptul la normalitate. Discursul politic și realitatea, București, 1991; Cărțile au suflet, Iași, 1995; Arhivele Paradisului. Un dialog cu Mircea Mihăieș, Timișoara, 1999; Metamorfozele poeziei. Metamorfozele romanului, îngr. Mircea Mihăieș, Iași, 1999; Poeți romantici, București, 1999; Teme, București, 2000; Literatura română postbelică. Lista
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
fumul uzinelor, cu străzi obosite, în care viața e potențată de zgomotul metalic, ritmic al muncii, se deslușesc semnele răzvrătirii și ale distrugerii. Imagini ale existenței tragice a gloatei, devenită tot mai amenințătoare, se constituie în tablouri sumbre, de o „normalitate” teribilă, în care vizualul e reliefat puternic de fundalul macabru al corului morților, de crude secvențe apocaliptice. Eul poetic se autopercepe, în aceeași viziune realist-fantastică, hipertrofiat: el este tot și în toate, este marele suflet, conștiința colectivă, este dragostea, legătura
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
existențială a unor personaje-simbol: Artista, Îndrăgostitul, Neînțelesul, surprinse pe un pod de cale ferată de la periferie, căutând febril din priviri trenul menit să le curme frământările sufletești. O întâmplare stranie („tragicomedie”, 1996) însumează o serie de situații inexplicabile conform convenției normalității ce îl determină pe un pacient să-și aștepte douăzeci de ani medicul curant în camera de gardă a unei policlinici: bolnavii sunt consultați de un Veterinar, care îl înlocuiește pe doctorul plecat cu diverse probleme personale prin lume - la
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
turco-austriacă, mai apoi), care au produs și întreținut diferențiat efecte de natură economică, socială, politică și administrativă în societatea românească, anii convulsivi ai crizei au prilejuit, sub raport imagologic, benefice contacte cu reprezentanții altor lumi și civilizații, contacte pe care normalitatea în cel mai bun caz le-ar fi amânat, dacă nu și anulat. Faptic, reamintind ceea ce am evidențiat în cuprinsul unui alt studiu 2, conflictul crimeean a inaugurat și consacrat o specie sau o îndeletnicire distinctă în cadrul jurnalismului, a gazetăriei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ralea își anunța superiorii că această știre a produs senzație în America și cerea instrucțiuni concrete pentru a lua măsurile necesare, în cazul în care se dorea cu adevărat întreruperea relațiilor cu SUA. Treptat-treptat însă, raporturile românoamericane au intrat în „normalitatea“ diplomației de Război Rece, cu șicane și acuze reciproce. Deși nu s-a ajuns la gestul suprem, relațiile diplomatice postbelice între România și Statele Unite au început să fie presărate cu acțiuni radicale și total neamicale. Așadar, diplomația românească a trebuit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dar și-au păstrat-o pe cea economică, la care se adaugă rolul turistic, ecologic etc. • Din punct de vedere economic, societatea românească se află într-o continuă tranziție, în ultimii 200 de ani, cu scurte etape de așezare și normalitate. • Sursa: www.recensamant.ro. • Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae, op. cit., p. 544-545. • Tranziția a fost și este impusă de încercarea de modernizare, de preluare și consolidare a modelului occidental, cu dorința de a reduce distanța care ne desparte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de aceea întrețineau bune relații în special cu mănăstirile din zonă. Cei mai mulți dintre membrii formațiunii, dacă nu toți, doreau să scape de o arestare sigură, existând speranța că o intervenție din afară, în speță anglo-americană, le va permite întoarcerea la normalitate în scurt timp. Securitatea a desfășurat acțiuni ample pentru demantelarea grupului „Arnota“, atât în București, de unde veneau dispoziții privind linia pe care urmau să activeze partizanii, dar și o parte însemnată a oamenilor, cât și în Vâlcea. Grupul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
reacțiile schizoide ale unor deținuți care trecuseră prin reeducare În forma ei cea mai dură, inițiază o așa-zisă mișcare de contra-reeducare, pentru a-i „des-reeduca” pe cei ce dobândiseră reflexe schizoide, adică pentru a-i readuce la starea de normalitate. Tehnica unui astfel de „contra-reeducator” consta În următoarea acțiune: pentru a-i smulge din reacțiile pavloviene ale reeducării pe cei trecuți prin ororile de la Pitești, se apela tot la declanșarea groazei și a spaimei (la fel procedaseră Eugen Țurcanu și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
respectiv „anti-reeducare” mi s-au părut mai puțin utilizabile lingvistic și de departe neinspirate. Contra-spălarea creierului sau contra-reeducarea formulează mai limpede nu doar ideea de obstrucționare a reeducării, cât mai ales pe aceea de ieșire din reeducare și revenire la normalitate. Acest termen mi se pare adecvat mai cu seamă pentru ceea ce au Încercat câteva instituții din România postcomunistă să facă pentru recuperarea memoriei românilor, În sens istoric adecvat. Contra-reeducarea se dorește a fi, astfel, o mișcare etică, dar concretă, de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
zic așa, e motivată de observația că orizontul ideologic comunist era fracturat de cel cultural propriu-zis. Violența ideologizării comuniste a avut viteze variabile, generațiile de după 1950 au reacționat diferit. Modelul comunist de reprimare prin forță nu a reușit să asigure normalitatea, legitimitatea unei societăți de indivizi și nici de mase. Tocmai de aceea, În cele din urmă, comunismul se prăbușește. Modelul său a fost mereu susținut prin impactul forței, al violentării individului, iar atunci când a fost internalizat, cu voia ori fără
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Înnoirii limbajului. Pentru că, dacă Într-adevăr se dorea o ieșire, atunci se schimba limbajul - dar limbajul a rămas același. Trecutul stalinist trebuia demascat cu mijloace standardizate, controlabile. Cu alte cuvinte, demascarea demascării. Aș vrea să mă refer la ideea de normalitate, care mi se pare extrem de interesantă: cum s-a pretins că s-a realizat normalitatea În comunism, doar prin decrete și ucazuri, și cum arăta ea e o probă pentru a vedea cât de mult cucerise modelul comunist. O critică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
limbajul a rămas același. Trecutul stalinist trebuia demascat cu mijloace standardizate, controlabile. Cu alte cuvinte, demascarea demascării. Aș vrea să mă refer la ideea de normalitate, care mi se pare extrem de interesantă: cum s-a pretins că s-a realizat normalitatea În comunism, doar prin decrete și ucazuri, și cum arăta ea e o probă pentru a vedea cât de mult cucerise modelul comunist. O critică, să spunem, anarhetipică a normalității comuniste ar privi și normalitatea zilelor de azi. Revin asupra
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
extrem de interesantă: cum s-a pretins că s-a realizat normalitatea În comunism, doar prin decrete și ucazuri, și cum arăta ea e o probă pentru a vedea cât de mult cucerise modelul comunist. O critică, să spunem, anarhetipică a normalității comuniste ar privi și normalitatea zilelor de azi. Revin asupra unui lucru care, poate, nu e foarte limpede, așa Încât ar trebui să-l explicitez. Nu mi se pare că societatea comunistă a dat un singur model - ea a parcurs mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pretins că s-a realizat normalitatea În comunism, doar prin decrete și ucazuri, și cum arăta ea e o probă pentru a vedea cât de mult cucerise modelul comunist. O critică, să spunem, anarhetipică a normalității comuniste ar privi și normalitatea zilelor de azi. Revin asupra unui lucru care, poate, nu e foarte limpede, așa Încât ar trebui să-l explicitez. Nu mi se pare că societatea comunistă a dat un singur model - ea a parcurs mai multe etape spre construirea lui
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
contra-reeducării numai la nivelul spațiului concentraționar. Aici intervine acea reeducare sistematică pe care au inițiat-o acești oameni, care stăteau În Închisoare, vedeau ce se Întâmplă și atunci și-au spus: haideți să facem un anumit lucru ce ține de normalitatea lumii libere din afară, pentru a contracara tot ceea ce caraliii și ceilalți fac cu noi. Aceasta a fost o contra-reeducare difuză, asistemică: țineau ore de religie În celulă, ore de cultură, istoria literaturii engleze și lucruri de acest gen. Singurul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
făcut, de fapt, lucrul acesta: ingineri, medici, muncitori luminați, prin diferite forme. De exemplu: grupuri de jazz, internaționalismul stimulat prin pasiunea pentru filatelie, radiofonia personală, cu carduri de confirmare și de schimb pentru stabilirea legăturilor etc. A existat o asemenea normalitate. Ruxandra Cesereanu: Da! Dar la nivelul majorității poporului reeducarea a reușit. Ștefan Borbély: Firește. Nu trebuie să mergem neapărat la București. Este suficient Mănășturul clujean. Egalitarismul, inerțiile din societatea românească sunt un rezultat al acestei educări evidente. Mai bine mor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
precum și În Jurnalul unui jurnalist fără jurnal - o tragicomedie, adică „tragedia ridicolă a poporului meu”5. Îndurând privațiuni copleșitoare (pe care documentele oficiale continuau să le numească expresii ale fericirii colective), oamenii mai păstrează sentimentul (uneori, doar iluzia) unei minime normalități (ca și bunul-simț al pierdutei realități) prin râs și prin mișcarea Înspăimântatei lor gândiri. Singurul centru (cerebral?) Încă neanihilat - scrie Florența Albu - suferind, dimpotrivă, un fel de elefantiazis, este acela al râsului, hazului, hilarității; și, abia acest „haz de necaz
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu ne aflăm În fața unui mic paradox, pentru că În momentul În care vorbim de o tradiție continuă, o continuitate naște un tipar al normalului și atunci creează un firesc - dacă această conștiință a crizei nu naște, paradoxal, o stare de normalitate. De aceea mă Întreb dacă nu este mai potrivit ca mecanismul să traducă o recurență În ultimă instanță, dacă, așa cum a spus și Sanda, nu suntem trimiși la un mecanism de tip repetitiv. Eu așa am receptat, că putem intra
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai potrivit ca mecanismul să traducă o recurență În ultimă instanță, dacă, așa cum a spus și Sanda, nu suntem trimiși la un mecanism de tip repetitiv. Eu așa am receptat, că putem intra În capcana acestui paradox. Marius Jucan: Al normalității crizei... Diana Adamek: Continuitatea crizei trebuie gândită ca o etapă și un mecanism de continuitate. O continuitate sfârșește prin a deveni normală. Dacă o febră, un accident ține foarte mult, este acceptată de organism ca o stare firească. Nicolae Turcan
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Revoluția este primul moment al unei tranziții? Pentru că dacă răspunsul e da, În acest caz avem de-a face cu o tranziție care nu este lineară, ci dimpotrivă, are intensități diferite. În acest caz ar fi greu de vorbit despre „normalitate” la singular - și, implicit, despre „tranziție” la singular... Marius Jucan: Normalitatea desemnează cel mai adesea o stare a socialului În care violența este consensual redusă, ferm controlată. Acest aspect mi se pare semnificativ pentru percepția continuității culturale, a evoluției. Din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
da, În acest caz avem de-a face cu o tranziție care nu este lineară, ci dimpotrivă, are intensități diferite. În acest caz ar fi greu de vorbit despre „normalitate” la singular - și, implicit, despre „tranziție” la singular... Marius Jucan: Normalitatea desemnează cel mai adesea o stare a socialului În care violența este consensual redusă, ferm controlată. Acest aspect mi se pare semnificativ pentru percepția continuității culturale, a evoluției. Din perspectiva societății moderne, interesant este felul În care se produce, se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
adesea o stare a socialului În care violența este consensual redusă, ferm controlată. Acest aspect mi se pare semnificativ pentru percepția continuității culturale, a evoluției. Din perspectiva societății moderne, interesant este felul În care se produce, se instalează, se acceptă normalitatea. Dacă e vorba de o producere să spunem consensuală, Într-o tradiție democratică, ori dacă este instaurată prin forță, de un grup de presiune, pe calea normalizării. În felul acesta, normalizarea poate destrăma structuri sociale, habitudini, imaginea trecutului. Normalitatea poate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acceptă normalitatea. Dacă e vorba de o producere să spunem consensuală, Într-o tradiție democratică, ori dacă este instaurată prin forță, de un grup de presiune, pe calea normalizării. În felul acesta, normalizarea poate destrăma structuri sociale, habitudini, imaginea trecutului. Normalitatea poate impune o criză de lungă durată, În care indivizii se adaptează sau nu se adaptează, dar prețul supraviețuirii lor se răsfrânge asupra libertății societății. Exemplul „normalizării” de după Primăvara de la Praga a Însemnat paralizarea societății civile. Felul În care se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
impune o criză de lungă durată, În care indivizii se adaptează sau nu se adaptează, dar prețul supraviețuirii lor se răsfrânge asupra libertății societății. Exemplul „normalizării” de după Primăvara de la Praga a Însemnat paralizarea societății civile. Felul În care se percepe normalitatea este susceptibil de interpretări diferite. Modernitatea a imprimat un dinamism fără precedent În schimbarea comportamentului cultural al individului, a adus „normalitatea” producerii noutății, inovației, reconstrucției etc. Toate acestea pun Într-o oarecare ambiguitate termenul normalitate. E normal așadar să vrei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
asupra libertății societății. Exemplul „normalizării” de după Primăvara de la Praga a Însemnat paralizarea societății civile. Felul În care se percepe normalitatea este susceptibil de interpretări diferite. Modernitatea a imprimat un dinamism fără precedent În schimbarea comportamentului cultural al individului, a adus „normalitatea” producerii noutății, inovației, reconstrucției etc. Toate acestea pun Într-o oarecare ambiguitate termenul normalitate. E normal așadar să vrei să produci noul, despărțindu-te mereu de trecut, dar luându-l mereu ca martor pentru un pas făcut Înainte. Întrebarea despre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]