57,942 matches
-
mari studiau constant spaniola, căci era absolut necesară dacă voiai să ai cuoștințe mai temeinice despre ținuturi sau rutele de navigație din Lumea Nouă. Jurnalul de navigație al unei nave spaniole, un jurnal personal ori „cartea pilot” În care se notau cu exactitate vînturile, curenții, porturile ferite sau dificultățile și primejdiile de pe ruta Indiilor Occidentale, precum și itinerarele prin care se Înconjura globul pămîntesc reprezentau, În ochii armatorilor și ai căpitanilor străini, adevărate comori de o valoare inestimabilă, dat fiind că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
apoi două rare. — Ăsta-i ciocănitul lui, zice mama, da’ uită-te totuși pe vizor. Tata intră, aruncând o privire peste umăr la strada întunecată, scrutând-o. Trece o mașină, iar el zice: — Romeo Tango Foxtrot șase șapte patru. Repede, notează-l. Mama scrie asta pe carnețelul de lângă telefon. — Marca? zice. Modelul? — Mercury, albastru, zice tata. Metalizat. Mama zice: — E înregistrat. Zic că poate au o reacție exagerată. Și tata zice: — Nu minimaliza persecuția la care suntem supuși. Sari la ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
că toți, dar absolut toți acești tineri ofițeri erau nespus de încîntați de participarea lor la întîlnirea cu Balbo. Probabil cei mai mulți nu mai fuseseră niciodată invitați în casa lui Basarab Cantacuzino ori chiar la nici un fel de dineu protocolar. Își notă într-un colțișor al memoriei sale de aflat lista invitaților, cine a întocmit-o și dacă toți militarii au avut învoirea necesară de la superiori. Era un pas bun, folositor și îi îngăduia să creadă că fusese și bine făcut. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
se face o interpretare, atunci lucrurile se schimbă, se schimbă radical!" Șeful Serviciului îl privi de parcă atunci l-ar fi văzut prima dată. Puțin mirat, plictisit, poate enervat. "Puteai să dai și o altă interpretare decît aceasta pe care ai notat-o în raport?" Leonard Bîlbîie se prefăcea destul de bine că se gîndește, că pune în cumpănă ceea ce s-a întîmplat și după cîteva momente de tăcere ridică privirea. Mihai Mihail era foarte concentrat, foarte atent la expresia lui, ochii galbeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
dar nu spunea, deoarece Stoicescu continuă "nu cu aproximație, ci exact. Exactitatea este garanția ordinii adevărate, aproximația este tăinuitoarea liberalismului, a anarhiei. Va trebui să intrăm din casă în casă, să dăm cu ochii de fiecare în parte, să le notăm numele, credința, neamul, de cînd e aciuat în Vladia, ce rude are, cîtă avere posedă, ce fel, la ce bancă își depune banii, la ce școală își trimite odraslele, de la ce prăvălie cumpără, ce clienți au, de la cine se aprovizionează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și călugării. Într‑un târziu, când am Înțeles că lectura s‑ar fi putut prelungi până‑n zori și că din toate nu mi‑ar fi rămas nici o urmă materială, pentru mine și pentru mama, m‑am decis să‑mi notez evenimentele importante, să fac un fel de rezumat după biografia tatei. Tot ce‑am consemnat În acel carnet erau de fapt date cu caracter enciclopedic, lipsite de importanță pentru oricare altul, nu și pentru mine și mama; nume, locuri, date
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
după biografia tatei. Tot ce‑am consemnat În acel carnet erau de fapt date cu caracter enciclopedic, lipsite de importanță pentru oricare altul, nu și pentru mine și mama; nume, locuri, date. Informații pe care am reușit să mi le notez la repezeală, și Încă În zorii zilei. Ceea ce‑i conferă unicitate acestei enciclopedii, căci este Într‑adevăr singulară În lume, este modul În care sunt Înregistrate raporturile umane, Întâlnirile, peisajele; acea abundență de detalii din care e făcută viața unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de pervertire.PRIVATE Nu mai puțin bizar decât modul de lucru era stilul lor, un amalgam neverosimil de lapidaritate enciclopedică cu elocință biblică. De pildă, o informație anostă peste care am dat acum În carnetul meu, Întocmai cum mi‑o notasem acolo, pe un spațiu de câteva alineate, era atât de densă, Încât, În sprijinul aceluia care o citea, apărea deodată, ca‑ntr‑o vrajă, lumina soarelui care Învăluia priveliștea, apoi brusc schimbarea imaginii. Un băiețel de trei ani În dogoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de sărbătoare, cu cămașă albă și cu o crenguță de rozmarin la rever. Aici, În carnetul meu, scrie doar „Kraljevčani“, dar de fapt este o perioadă căreia Enciclopedia i‑a rezervat mai multe paragrafe dense, cu nume și date, fiind notat chiar momentul trezirii, ora la care cucul din perete anunța scularea de dimineață, când băiețelul tresărea năuc din somn. Sunt trecute numele birjarilor, numele vecinilor pe care‑i condusese până la poartă, portretul domnului Învățător și vorbele adresate de acesta noii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Într‑o poiată.PRIVATE Când s‑a ajuns la stagiul militar al tatei, În carte a apărut schița traseelor pe care a mărșăluit a cincea unitate de infanterie staționată la Maribor; numele ofițerilor și subofițerilor cu gradele lor, totul era notat, ca și numele camarazilor din dormitorul lui, calitatea hranei de la cantina militară, vătămătura de la genunchi, după un mărșăluit noaptea, carcera făcută pentru o mănușă pierdută, numele cafenelei unde a chefuit când se afla detașat la Požarevac. La prima vedere totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
răsfoiesc toate paginile care se refereau la el. Nu mai știusem de timp. Stătusem În biblioteca aceea friguroasă ceva mai mult de o oră, dar oare când se făcuse dimineață? Uitasem complet de timp și spațiu. Mă repezisem să‑mi notez cât mai multe date despre tata, ca să pot avea În momentele mele de deznădejde o mărturie că viața lui nu fusese părelnică, fiindcă existau pe lumea asta oameni care Înregistrau și valorificau fiecare viață, fiecare suferință, fiecare dăinuire omenească. (Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
aducea cu cel din carte. Da, mi‑am zis, până și ei pot greși. Apoi, terminând de copiat uriașa portocală cojită, citind ultimul alineat, am scos un țipăt. M‑am trezit lac de sudoare. Atunci m‑am apucat să‑mi notez tot ce‑mi aminteam din acel vis... Știți ce scria În acel ultim alineat? Că D.M. se apucase să deseneze În clipa În care În el se făcea simțit primul simptom al cancerului. Deci desenarea obsesivă a motivelor florale coincidea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Times, din spirit de frondă, va publica articolul corespondentului său din Constantinopol, domnul Philip Graves. Graves va respecta dorința interlocutorului său de a‑i păstra numele sub anonimat. (De altfel, ca În multe cazuri când persoane destul de importante vor fi notate precum anonimul X.) Domnul Graves Îi va dezvălui numai statutul social: de religie ortodoxă, monarhist constituțional, antibolșevic, În timpul războiului civil, ordonanță la colonelul de artilerie Dragomirov, omițând Însă un detaliu minor, acela al primului contact telefonic, de aceea Graves va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
lui o mai deschisese sau dacă se ivise cineva pe lume care să Întindă mâna după ea; era una dintre acele cărți care nimeresc din Întâmplare În mâna caldă a cititorului, dintr‑o eroare (fie că un cititor și‑a notat greșit cota, fie că un bibliotecar a confundat autorul), așa Încât cititorul să‑și Închipuie zadarnică orice trudă, ca atunci când el, căutând ceva anume, un volum de versuri sau un roman, o lucrare de drept roman sau un studiu de ihtiologie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
vreme la modă.) 17. Versiunea falsificată a Dialogului În infern a lui Joly, elaborată În „atelierul lui Racikovski“, va ajunge În mâinile lui Nilus cu o repeziciune uluitoare. „Această Întâlnire dintre două suflete afine, dintre doi fanatici, era inevitabilă“, va nota un contemporan. „Diferența dintre ei consta doar În faptul că Nilus În fanatismul său mistic, credea În autenticitatea Conspirației cum credea În Viețile Sfinților.“ Manuscrisul va ajunge la el indirect, prin doamna I.M. Glinka care, aflată la Paris, ținea ședințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și doi de ani. Este opera unui erudit, a unui fanatic și a unui poliglot, care, la o vârstă Înaintată, nu se va sfii să se apuce a Învăța limbi slave, “Îngrozitor de grele și fără vreun folos direct“ -, cum va nota un biograf al său. În ediția sa sunt reunite toate datele referitoare la acea temă, traducerea franceză fiind confruntată cu cea rusă, cu cea germană, cu cea polonă și apoi toate Între ele, după care vor fi consemnate diferențele lingvistice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Nu pot să Înțeleg pe baza căror sentințe judecătorești se Înfăptuiseră acele omucideri. Absolut pe față, ca pe scenă, când unii Îi lichidează pe alții...“ Mizanscena fusese Însă reală, cum la fel de reale fuseseră și cadavrele. „Asemenea stâlpilor de bazalt“, va nota nefericitul Kurt Gernstein, „oamenii stăteau Încă drepți, neavând nici cel mai mic loc pentru a se prăvăli sau Înclina. Chiar și după moarte se mai puteau recunoaște familiile, după cum se ținuseră de mână. Cadavrele erau despărțite anevoie, de câte ori se elibera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Prințul N.D. Jevahov: Serghei Aleksandrovici Nilus. Scurtă prezentare a vieții și operei Novi Sad, 1930) . Stilul emfatic al acestei fraze stă mărturie În privința influenței pe care Conspirația a avut‑o asupra unui oarecare doctor Detouche, autorul pamfletului Bagatelizarea unui masacru (nota aut.). . Titlul inițial al povestirii a fost Întîmpinarea curvei. Redactorul unei reviste autohtone mă va Înștiința printr‑o scrisoare datată 12 martie 1980 că „redacția a ajuns la concluzia că trebuia neapărat schimbat titlul povestirii“ care, după eroina sa, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
roșu și povestea cine ce poartă la Oscaruri. Zdrențăroasa asta de pe banca din stație își duce obiectul negru la peruca ei căruntă de plastic. Apasă un buton și zice: Alo? Își îndepărtează gura de umflătura din pantalonii bețivului, și zice: Notezi? Zice: Verdele lămâiță este noul roz. Vocea zdrențăroasei, îi spune doamna Keyes soțului său, cunoaște vocea asta. Spune: — Inky? Zdrențăroasa își strecoară telefonul înapoi în bandajul din jurul piciorului. — Bețivul ăla împuțit, spune Packer, e președintele de la Global Airlines. Și-atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
În casă sunt doar covoare maronii și pereți vopsiți, perdele cu dungi la toate ferestrele. O baie cu faianță roz. Îi torn niște vin roșu și-l las să vorbească. Îl rog să se oprească, de parcă aș vrea să-i notez fiecare cuvânt. Și are dreptate. Viața lui e mai plicticoasă decât un episod de serial alb-negru, dat în reluare vara. Pe de altă parte, povestea scrisă de mine e grozavă. Versiunea mea vorbește despre declinul îndelungat al micului Kenny, ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
să fie cancer. Cu degetele încă în pantaloni, cufundat în pernele arabe, domnul Whittier se chircește cu capul între genunchi. Doamna Clark face un pas înainte, și zice: — Brandon? Și domnul Whittier alunecă pe podea, cu genunchii la piept, horcăind. Notăm cu toții în minte: „Brandon!”, pentru scena din film cu un actor celebru zvârcolindu-se în chinuri false pe covorul oriental roșu cu albastru. Doamna Clark se lasă pe vine ca să ia punga de Mylar goală de unde a scăpat-o el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
groaznic trebuie să se întâmple. Și trosc. O piersică a alunecat și s-a spart pe podea. Arată ca un cuib din ace de sticlă. O grămadă de așchii albe. Imaginea noastră așa cum eram, grași, nu mai e. Contele Calomniei notează un rând în carnețel și spune: — Douăzeci și unu de becuri bune de rezervă... Sora Justițiară bate cu degetul în ceas și zice: — Trei ore și zece minute până la stingere... Atunci doamna Clark spune: — Zi-mi o poveste. Uitându-se prin vălul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
vizuală de cuprindere a obiectivului). Cu cât distanța focală a unui obiectiv este mai mică, cu atât unghiul său de câmp e mai mare. Deschiderea relativă se definește ca raportul dintre distanța focală și diametrul deschiderii maxime a obiectivului. Se notează cu f: și este un număr mai mare sau egal cu 1. f: = f/D > 1 Deschiderea relativă este o măsură a luminozității obiectivului. Cu cât valoarea sa este mai apropiată de 1, cu atât obiectivul este mai luminos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
lumină se află în spatele subiectului de fotografiat. Convertoare - sisteme optice care funcționează împreună cu obiectivele aparatelor, cu scopul de a le modifica distanța focală (unghiul de cuprindere a imaginii). Deschidere relativă - mărime caracteristică a unui obiectiv, care măsoară luminozitatea acestuia. Se notează cu f: și reprezintă raportul dintre distanța focală și diametrul lentilei. Diafragmă - sistem de perdele mecanice mobile, montate în interiorul obiectivului foto, care controlează diametrul fantei prin care trece lumina. Distanță focală - mărime caracteristică a unui obiectiv, care măsoară deschiderea vizuală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
reprezintă raportul dintre distanța focală și diametrul lentilei. Diafragmă - sistem de perdele mecanice mobile, montate în interiorul obiectivului foto, care controlează diametrul fantei prin care trece lumina. Distanță focală - mărime caracteristică a unui obiectiv, care măsoară deschiderea vizuală a acestuia. Se notează cu f, se măsoară în milimetri și reprezintă distanța de la punctul focal la planul normal al lentilei. Doză de developare - recipient în care se face developarea negativelor. Oferă posibilitatea unei etanșări perfecte față de lumină. Filmul înfășurat la întuneric pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]