9,057 matches
-
să vă mai răcoriți! - Vrei să vezi unde eram acum două săptămâni ? Surorile , în ținuta de plajă a Evei , râdeau cu gura până la urechi , de la sute de kilometri depărtare. Trupurile bronzate ale fetelor făcu soarele să mai strălucească , printre frunzele nucului , câteva clipe. -Hai să terminăm de mâncat în casă ! Nu se mai vede nimic. -Săru`mâna! Ecoul balansă lumina lămpii între cei patru pereți întunecați ai camerei de dormit . Nu se mai aude nimic , numai respirația somnoroasă a celor două
DEŞERTUL DE CATIFEA (11) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345477_a_346806]
-
pasă : Te perpelești la umbră și nu te doare deloc de niște oropsiți ...canicularzi! -Și ce mai oropsiți ! Mestecă fata cuvintele , când Dio o îmbrățișă , atingându-i cu buzele fierbinți un colț al gurii. Un fulger răcoros trecu pe sub umbra nucului din ogradă. Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (10) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 818, Anul III, 28 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DEŞERTUL DE CATIFEA (10) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345462_a_346791]
-
copii, Să fii mai liniștită, că noi vom fi de mâine Mai întremați cu fiecare zi . Ne povesteai de când erai copilă, Cum că părinții vă dojeneau la masă Și când greșeați, n-aveau prea multă milă, Iar voi urcați în nuc, sub streașina de casă . Spuneați la orice masă rugăciuni . Era credința noastră păstrată din strămoși; Vă vindecau de boli cu-agheasmă și tăciuni Și ani în șir erați mai sănătoși . Ce explicații...! Ca noi să luăm aminte: La masă să
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345497_a_346826]
-
dimineața, sau cu alte cuvinte,, când plecau CFR-iștii la tren". Așadar, cum va spuneam, ajunsă la vârsta colindatului, mi-a făcut mama dintr-un prosop o traistă pe jumătatea mea, pe care o și vedeam plină cu de toate: nuci, mere, colăcei, covrigi, biscuiți, câte o bucată de rahat, așa cum primisem informații de la vărul meu, care mă avea în ,,custodie" bine înțeles. Seara, cum era și firesc,doar era prima mea ,,zi de muncă”, în prezenta lui, mi s-a
AMINTIRI III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376853_a_378182]
-
lega în pripon ,fiindcă îi venea greu să le ducă-n sat pe drumul mare unde era pus un prag de paie cu substanță .Pe acolo treceau vacile și intrau în sat. Era și via cea mare ,vie împrejmuită de nuci ,avrami,perji, adică pruni de toamnă,ar în capătul ei era o fântână ce avea un metru adâncime. Apa fântânii era atât de aproape că ajungeam cu teica făcută din lemn de salcie să iau apă și să beau. Săpase
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
demult, Tresaltă sufletu-mi de jale, Mă încălzește ce ascult... Îmi cântă vântul lin în horn, Un cânt de leagăn, de bunică, Pe deal se-aude trist un corn, Când fumu-n zare se ridică... Îmi cântă frunza-n vârf de nuc, Când vântu-n taină o mângâie, Jelește-o frunză care cade, Rugându-se să mai rămâie... Îmi cântă sufletul în ploaie, Și-mi cântă sufletul în vânt, Cânt când tristețea mă-nconvoaie, Și plâng cu frunza pe pământ. Și cânt cu toamna
CÂNTEC de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376980_a_378309]
-
Publicat în: Ediția nr. 1450 din 20 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului RITUALURI DE IGNAT Cu obiceiuri creștinești se practică ritualuri ce vin din datini strămoșești. Spre dăinuire prin vremuri. Se coc turte ce-s numite scutecele lui Iisus. Cu nuci și miere-ndulcite, se-mpart pentru cei ce s-au dus. Că în Postul Crăciunului, oameni cu credință în gând, amână grija trupului. Suflet prin post purificând. Se fierbe grâu de mâncare, din care, boabe se-aruncă în sus, spre a
RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377889_a_379218]
-
la vârsta încărunțirii -, o împrejurare e mereu reînviată în copilul care supraviețuiește în mine. Toamna, pe vremea culesului nucilor. Bunicul meu de pe tată era o fire închisă și rar îi răzbătea lumina lăuntrică pe chipul său posac. Uneori, toamna, pe când nucii își dăruiseră deja recolta, mă chema la el discret și cu un aer misterios. Băga apoi mâna în sân, invariabil în dreptul inimii, și scotea de acolo o nucă scăpată de vreo cioară și culeasă de dânsul de pe ogorul dezgolit de
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
culeasă de dânsul de pe ogorul dezgolit de holdă, pe care-l cerceta melancolic. Abia atunci când, cu mâna tremurândă, îmi întindea darul, licărea pe chipul lui de dăruitor luminița aceea atât de absentă în restul zilelor. Deși aveam podul plin de nuci, zâmbetul bunicului mă îndemna să adaug plusvaloare darului său nesemnificativ. Și nuca lui supraviețuia celorlalte din pod până primavara târziu. Iar cu nuca aceea - oferită de prisos, dar primită ca prinos -, iată-mă-s ajuns la vremea când caut o
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
Notă: Textul acesta nu implică ceea ce ar însemna cu severitate literatură. Caută însă aici, cetitorule, pe care te știu și om de condei, doar inima-mi ascunsă în el. Și cum e posibil ca domnia ta să ai podul plin de nuci, primește te rog nuca mea ca pe un prilej de a naște un zâmbet rar pe un chip împietrit de vreme și de vremuri. Referință Bibliografică: BUNICUL ȘI... PUTEREA UNEI NUCI / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1418
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
încăperea tăcu. De-ți forțai auzul, parcă, parcă, distingeai sunetele delicate ale cuțitelor și furculițelor ce porționau plăcinta după obiceiul și volumul gurii fiecăruia. Indiferent de ritmul mestecării, în unanimitate fură mulțumiți și de atare desert. Compoziția cu mere și nuci a tartei le satisfăcu în plus papilele gustative. Parcă recompensați fiind pentru ceva fapte brave, tonusul convivilor era la-nălțime. Se începu o altă rundă a bancurilor. Papa era interpretul principal, însă cu el se mai intersectară surprinzător și Diplomatul
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
veștede , si bolta în care se întindeau la soare,ciorchinii mari și copți. Anica merse câțiva pași grei, si acum se odihnea în baston, lăsând aerul din curtea ei să îi pătrundă în nări, adânc, până în plămâni. Apoi a văzut nucul înalt, pe urmă dudul din fața șopronului și colțul casei .Dar rămânea pironita, si nu se satura de aer, de aer, de aer..... Tuta și bărbatu-său Vasile , au trecut pe lângă ea,încet, cu brațele pline de sacose , cu capul în
ASTEAPTA-MA , IOANE..... de MIRELA PENU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377940_a_379269]
-
Mihăiță, cu căciulă înfundata pe urechi ,ce se învârtea prin curte în dimineața de Ignat, cu gândul la sorici.... Era el, Mihăiță,copilul nelipsit de la Colindețe și Buna dimineța! Era el ,Mihăiță, copilul ce se întorcea cu traista plină de nuci, covrigi, napolitane și mere pentru că apoi să aprindă cele câteva lumânări și artificii ce ornau fărâma de brad din căsuța albă.... Era el, Mihăiță, copilul îmbătat de mirosul de cozonac ,cald și pufos,pe care maica îl scotea din cuptor
MAI TREBUIE...CEVA! de MIRELA PENU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377939_a_379268]
-
18 august 2016 Toate Articolele Autorului Tocmai ce am închis ochii și mi-am amintit...curtea casei, la câteva ore după trecerea mamei dincolo, ger afară și înăuntrul meu. Nici până azi nu s-a topit. A trebuit sa sparg nuci, fără ca ea să mă roage, ca-n fiecare ceas de sărbătoare. Coji de nuci sparte și cicatrice pe suflet. Lacrimi înghețate de vânt. Gânduri rătăcite. Amintiri tot mai vii. Sunetul papucilor săi prin curte. Halatul ei albastru și moale. Alunița
MAMA de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/377981_a_379310]
-
amintit...curtea casei, la câteva ore după trecerea mamei dincolo, ger afară și înăuntrul meu. Nici până azi nu s-a topit. A trebuit sa sparg nuci, fără ca ea să mă roage, ca-n fiecare ceas de sărbătoare. Coji de nuci sparte și cicatrice pe suflet. Lacrimi înghețate de vânt. Gânduri rătăcite. Amintiri tot mai vii. Sunetul papucilor săi prin curte. Halatul ei albastru și moale. Alunița ei frumoasă pe obraz. Vocea ei blândă, amuțita. Cine a inventat moartea și sinonimul
MAMA de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/377981_a_379310]
-
veștede , si bolta în care se întindeau la soare,ciorchinii mari și copți. Anica merse câțiva pași grei, si acum se odihnea în baston, lăsând aerul din curtea ei să îi pătrundă în nări, adânc, până în plămâni. Apoi a văzut nucul înalt, pe urmă dudul din fața șopronului și colțul casei ... Citește mai mult Tușa Anica stătea în fața porții, cu o mână sprijinită pe baston și cu cealaltă în dreptul inimii, încercând să-și potolească bătăile năvalnice din piept.Când și-a mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
veștede , si bolta în care se întindeau la soare,ciorchinii mari și copți.Anica merse câțiva pași grei, si acum se odihnea în baston, lăsând aerul din curtea ei să îi pătrundă în nări, adânc, până în plamâni.Apoi a văzut nucul înalt, pe urmă dudul din fața șopronului și colțul casei... VI. MAI TREBUIE...CEVA!, de Mirela Penu , publicat în Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015. Nu a mai nins de multe zile. În orășelul din câmpie ,vremea era mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
Să se țină de mână ca să nu-i amețească respirația pământului și aburul de primăvară.Să se țină de mână ca să primească unul de la altul, prin legătură palmelor, darul divin al aerului, al soarelui și al pământului.... XI. FRUNZE DE NUC, de Mirela Penu , publicat în Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015. Slavă zilei de Rusalii ! FRUNZE DE NUC 10 septembrie 2014 “Sărut mâna, măicuța dragă Sărut mâna ,tăicuța drag Doar tu ,maica bună , mă mai pui să scriu cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
mână ca să primească unul de la altul, prin legătură palmelor, darul divin al aerului, al soarelui și al pământului.... XI. FRUNZE DE NUC, de Mirela Penu , publicat în Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015. Slavă zilei de Rusalii ! FRUNZE DE NUC 10 septembrie 2014 “Sărut mâna, măicuța dragă Sărut mâna ,tăicuța drag Doar tu ,maica bună , mă mai pui să scriu cu stiloul pe o foaie albă. Aproape că era să uit cum se mai fac literele iar mâna parcă este
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
nopțile senine și misterele nopților cu lună așa cum mă înfiorau în copilărie, corul ciripitor al rândunelelor, zborul planat al berzelor care au cuiburi cu pui pe stâlpii înalți din drum, miresmele salcâmilor și ale teilor în floare, cântecul cucului din nucul aflat nu departe de casa noastră, chiotul nunților și al cântecelor care amintesc de voinicia haiducilor, dârzenia în muncă a țăranilor noștri, păstrată din moși-strămoși și câte alte frumuseți care îmi brodează dreapta credință și dragoste pentru pământul natalˮ. Elena
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
Cezar-Florin Ciobîcă / haijin în spital -/ numărându-și zilele / și silabele Sorin Olariu - Neurologul / Pacienți cu fel de fel / De probleme neuro,/ Vin cu sutele la el.../ De dolari sau euro. Polițiști - milițieni Dan Norea / anunț: angajez / polițist pensionar / sa bată nucul George Petrone - Epitaf unui milițian / Inima-i, ce nu odată / I-a fost obștii de folos,/ A-ncetat de-acum să bată / Ca și brațul lui vânjos. Teme comune mai sunt multe - șomajul, conflictul între generații, șpaga și corupția... Dar prefer
PARTEA A II-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376389_a_377718]
-
mine/ și mă-ntreabă cu uimire:/ „ce e Titină cu tine?” ”. Și peisajul s-a schimbat: „În salcâm, pe lângă casă,/ avea cuibul chiar o barză/ acum a rămas pustiu/ zdrențuit precum o varză.”. Totul pare distrus și înstrăinat, gardul cade, nucul bătrân nerecunoscând-o îi aruncă în cap o nucă, doar „teiul sfânt” o ninge cu floare. Sfatul lunii: „nu te frământa atâta/ ce-i trecut, trecut rămâne” o face sa exclame: „Tristă stau pe prispa casei/ nu știu încotro s-
TITINA NICA ŢENE – NOSTALGIA ÎNTOARCERII de VIRGINIA BRĂNESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376533_a_377862]
-
cu colindul cu alții din sat. La masa de Crăciun cei doi peregrini întorși acasă s-au delectat din bunătățile cărora le duseseră multă vreme dorul, pregătite de părinți; caltaboșii, cârnații și mușchiuleț afumat de la porcul lor, apoi cozonacul cu nuci și prăjituri și vin din cel mai bun, din care Gheorghe ținea pentru astfel de ocazii. La sfârșitul festinului, au găsit sub brad cadouri pentru fiecare, Valeria și Iancu nu se mai săturau să admire ieslea făcută pentru ei, de
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
Acasa > Poeme > Devotament > GUGUȘTIUCII Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Guguștiucii Motto: Fericit cel care cutează să apere cu putere ceea ce iubește. Publius Ovidius Naso La colțul casei într-un nuc Femela și c-un guguștiuc Au strâns câteva surcele Făcându-și cuibar din ele. După... atingeri ușoare Au depus trei oușoare Și cu grijă le-au clocit Pe soare, în ploi și vânt. Mai aveau câte-o surpriză, Când o
GUGUȘTIUCII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375863_a_377192]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ACOLO, LÂNGĂ TOAMNĂ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 2079 din 09 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Din struguri și din zborul de cocori, Din umbra care cade peste nuci, Gutui cu puf... amirosind a zori, Frunza de tei, din gardul cu uluci, Pământul gol și ud de-atâtea ploi, Ciulini, rostogolindu-se-n câmpie, Ajunge iarăși, toamna, pe la noi, Cu mere și cu puf de păpădie. Ajunge iar... aroma
ACOLO, LÂNGĂ TOAMNĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375909_a_377238]