646,935 matches
-
Dacă Jonathan Safran Foer este copilul „minune" al literaturii americane contemporane, cum scriam în Alecart numărul 7 Bret Easton Ellis devine copilul „psihotic" al literaturii de peste ocean. Safran Foer și Easton Ellis sunt incomparabili. Foer își asumă un trecut ce nu îi aparține pentru a-și defini identitatea ca scriitor. Ellis găsește în prezentul hollywoodian, superficial
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
expresivității agogice, a ceea ce numim și înțelegem prin tempo, aici îi folosim ca repere de mod analitic, formal, independent deci de conduita agogică, a cărei valoare este exclusiv artistic-interpretativă, pe plan instrumental. Generic, aspectele de profil ale Vf sunt în număr de patru: suitor- lent; suitor-repede; coborâtor-lent; coborâtor-repede. Ele pot da și o exprimare medie sau statistică a formei de undă reprezentând o Vf. o Volumul este un reper cantitativ de ordin secund, ca nuanță a formei de undă, arătându-ne
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
un sentiment de întârziere (a ajungerii la sfârșit), care de fapt maschează (nuanțează) o creștere a duratei până-cândului. o Masa este un reper cantitativ de ordin prim, pe aspectul de ipostaziere secvențială a formei de undă. Se are în vedere numărul de înălțimi împachetate și de durate conjuncte într-o secvență. Înălțimile dintr-un pachet sunt simultane și/sau succesive, însă doar prin conjuncție temporală. Aceasta înseamnă că, exceptând prima articulare a secvenței, oricare înălțime ulterioară survine înainte ca cea anterioară
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
ulterioară survine înainte ca cea anterioară să se fi terminat. Pe acest fond de continuitate rezultă aspectul de variabilitate a masei din cuprinsul unei secvențe. De la începutul secvenței, intervalele temporale între aparițiile înălțimilor succesiv-conjuncte le numim clipe. Echivalând cu 1 numărul duratelor egal-simultane dintr-o secvență, rezultă un număr egal cu cel al clipelor. Astfel, masa unei secvențe se exprimă printr-un număr de înălțimi-durate care poate fi egal sau mai mare ca 1 și niciodată zero. Pe acest considerent, un
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
fi terminat. Pe acest fond de continuitate rezultă aspectul de variabilitate a masei din cuprinsul unei secvențe. De la începutul secvenței, intervalele temporale între aparițiile înălțimilor succesiv-conjuncte le numim clipe. Echivalând cu 1 numărul duratelor egal-simultane dintr-o secvență, rezultă un număr egal cu cel al clipelor. Astfel, masa unei secvențe se exprimă printr-un număr de înălțimi-durate care poate fi egal sau mai mare ca 1 și niciodată zero. Pe acest considerent, un moment de pauză muzicală (masă nulă) are exclusiv
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
cuprinsul unei secvențe. De la începutul secvenței, intervalele temporale între aparițiile înălțimilor succesiv-conjuncte le numim clipe. Echivalând cu 1 numărul duratelor egal-simultane dintr-o secvență, rezultă un număr egal cu cel al clipelor. Astfel, masa unei secvențe se exprimă printr-un număr de înălțimi-durate care poate fi egal sau mai mare ca 1 și niciodată zero. Pe acest considerent, un moment de pauză muzicală (masă nulă) are exclusiv o valoare expresivă (nu și de atac instrumental ori de început secvențial), pe plan
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
are exclusiv o valoare expresivă (nu și de atac instrumental ori de început secvențial), pe plan formal incluzându-se momentului imediat anterior (al unei secvențe cu început sonor efectiv). Exprimarea simbolică a masei se face cu formula: nH&nD, respectiv număr de înălțimi în-pachet și număr de durate în-conjuncție („clipite” în momentul unei secvențe). Literar, convenind denumirea sunetului cu termenul de son, exprimăm masa prin sufixele generice de mono și pluri, sau cu cele particulare, indicând numărul înălțimilor în-pachet(ate): bison
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
nu și de atac instrumental ori de început secvențial), pe plan formal incluzându-se momentului imediat anterior (al unei secvențe cu început sonor efectiv). Exprimarea simbolică a masei se face cu formula: nH&nD, respectiv număr de înălțimi în-pachet și număr de durate în-conjuncție („clipite” în momentul unei secvențe). Literar, convenind denumirea sunetului cu termenul de son, exprimăm masa prin sufixele generice de mono și pluri, sau cu cele particulare, indicând numărul înălțimilor în-pachet(ate): bison, tri-, tetra- etc. Exprimarea duratelor
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
formula: nH&nD, respectiv număr de înălțimi în-pachet și număr de durate în-conjuncție („clipite” în momentul unei secvențe). Literar, convenind denumirea sunetului cu termenul de son, exprimăm masa prin sufixele generice de mono și pluri, sau cu cele particulare, indicând numărul înălțimilor în-pachet(ate): bison, tri-, tetra- etc. Exprimarea duratelor fiecărui son conjunct într-o secvență trebuie făcută în raport cu întreaga durată a ei. De exemplu: în registrul de octavă, fiecărei H (do, re, mi) i se asociază o durată cu valori
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
cu o înălțime, la trison); 1 (împuținarea masei cu o înălțime, la bison). Variabilitatea masei întregii secvențe, derulate în trei clipe, se poate exprima acum. Rezumativ, fără a mai descrie modificările (clipă de clipă), masa acestei secvențe se exprimă prin numărul tuturor înălțimilor și cel al duratelor conjuncte diferite, aplicându-se reductibilitatea: oricâte durate egale și/sau simultane echivalează numeric cu una: (do și mi având aceleași valori de durată, de 3). Într-un alt exemplu, o secvență descrisă de formularea
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
discursiv. Modificările din cadrul unei secvențe aspectează orizontul interior al acesteia. Am arătat deja că momentele de articulare ale variabilității masei (în condiția conjuncției duratelor) se constituie în clipe. Oricât de de mare sau de mic (dar mai mult de 1), numărul clipelor dintr-o secvență formează o singură pereche. În general, pentru a vorbi de orizontul interior al unui obiect formal, este necesar ca acesta să prezinte un caracter de variabilitate pe un fond de continuitate, derulându-se în minimum două
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
nesemnificativă statistic) în aceeași formă de undă, avem un reper de dinamizare a lui. În raport cu cealaltă pereche de principii, consecvența sau inconsecvența mărimii intervalelor concatenate unui profil aspectează modul omogen sau eterogen al volumului acestuia. De exemplu, structura (exprimată ca număr de semitonuri) a unui profil ascendent de [2,2,2,2], indică nuanța unui volum omogen (de 8 st.). Referindu-ne la masă, dacă este constantă sau variabilă numeric (în succesiunea clipelor sau a secvențelor), determină modurile de static/dinamic
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
moduri de înfățișare sau caracterizare scenică a DMz. o Registre cantitative (stare de caracter vocal): monovocalitate; plurivocalitate Analog scenografierii (costumării) DMz, Vf poate fi și ea aspectată prin diferite registre ale unor coordonate specifice. O atare coordonată o constituie cantitatea (numărul elementelor) sau masa obiectelor din șirul sau secvența unei Vf. Așa cum într-un ambitus sonor spațial delimităm registre, traduse în percepția sensibilă prin senzația de acut/grav, iar într-un ambitus sonor temporal distingem durate lungi/scurte, tot astfel și
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
delimităm registre, traduse în percepția sensibilă prin senzația de acut/grav, iar într-un ambitus sonor temporal distingem durate lungi/scurte, tot astfel și pe dimensiunea masei sonore, perceptibilă prin aspectele de mult/puțin, putem asimila conceptului de registru cantitativ numărul de unu sau mai multe sunete împachetate/conjuncte (într-o clipă, secvență sau șir). Articularea într-un registru sau altul de masă sonoră este reperabilă formal prin conceptele generice de mono- și pluri- vocalitate. În raport cu Vf (care poartă imaginea unui
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
un act de identitate. I-am dat buletinul. S-a uitat puțin ciudat la el, însă nu cred că i-a păsat de faptul că în poză eram cu 10 ani mai tânăr. Mi-a dat cheile de la camera 19. Numărul m-a lovit ca un bolovan în cap. Rucsacul mi-a alunecat de pe umăr, lovind podeau cu putere. Femeia, care până atunci se admira în oglindă, a tresărit, scăpându-și obiectul din mână. Pur și simplu am încremenit, fixând numărul
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
Numărul m-a lovit ca un bolovan în cap. Rucsacul mi-a alunecat de pe umăr, lovind podeau cu putere. Femeia, care până atunci se admira în oglindă, a tresărit, scăpându-și obiectul din mână. Pur și simplu am încremenit, fixând numărul cheii, până când ochii au început să mă usture și imaginea să devină neclară. Am închis pumnul cu putere. Încă îmi pica greu amintirea ei. Nu cred c-o să treacă vreodată destul timp ca să pot spune că m-am vindecat complet
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
17 cazuri au fost împărțite în 2 loturi: lot A (8 cazuri) ce prezintă numai colita ulcerativa și lot B (9 cazuri) cu diverticuloză sigmoidiană asociată colitei ulcerative. Evoluția pacienților a fost urmărită pe o perioadă de 5 ani, consemnând numărul de recăderi/an în cele 2 loturi. Rezultate: După primul an de monitorizare s-a constatat că toți pacienții au prezentat > 2 recăderi (Lot A: un caz cu recidiva formă ușoară, 7 cazuri cu forme moderate; Lot B: 3 cazuri
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92035_a_92530]
-
pacienții au prezentat > 2 recăderi (Lot A: un caz cu recidiva formă ușoară, 7 cazuri cu forme moderate; Lot B: 3 cazuri recidive forme severe, 6 cazuri forme moderate). În următorii ani de monitorizare se observă: în lotul A scăderea numărului de cazuri cu 2 recidive/an de la 9 cazuri la 1 caz (în 88,9% rezultate favorabile) în 4 ani. Cazul restant a răspuns favorabil în anul 5 de urmărire); în lotul B scăderea numărului de cazuri cu > 2 recidive
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92035_a_92530]
-
observă: în lotul A scăderea numărului de cazuri cu 2 recidive/an de la 9 cazuri la 1 caz (în 88,9% rezultate favorabile) în 4 ani. Cazul restant a răspuns favorabil în anul 5 de urmărire); în lotul B scăderea numărului de cazuri cu > 2 recidive/an de la 8 la 2 cazuri (rezultate favorabile 75%) cele 2 cazuri restante menținând 2 recidive/an. Concluzii: 1. Diverticuloza sigmoidiană asociată colitei ulceroase poate agrava evoluția rectocolitei, generând forme severe și/sau favorizând recăderile
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92035_a_92530]
-
creșterea frecventei scaunelor + modificarea mucoasei la examenul sigmoidoscopic (consens Montreal 2005). Recăderile au fost caracterizate din punct de vedere al activității colitei 50 ulcerative în forme ușoare, forme moderate și forme severe [1] (2 pg. 5). TRATAMENT Am consemnat anual numărul de cazuri ce au avut recăderi și am comparat rezultatele celor două loturi. Monitorizarea următorilor ani s-a făcut pentru fiecare lot separat, figurând grafic numărul de cazuri ce au prezentat recidive în cursul tratamentului asociat AȘA cu metronidazol. DISCUȚII
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92035_a_92530]
-
ușoare, forme moderate și forme severe [1] (2 pg. 5). TRATAMENT Am consemnat anual numărul de cazuri ce au avut recăderi și am comparat rezultatele celor două loturi. Monitorizarea următorilor ani s-a făcut pentru fiecare lot separat, figurând grafic numărul de cazuri ce au prezentat recidive în cursul tratamentului asociat AȘA cu metronidazol. DISCUȚII 1. Diagnosticul recăderii colitei ulceroase este foarte dificil în cazurile ce asociază și diverticuloza ce se poate complică atât cu inflamație cât și cu sângerare mimând
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92035_a_92530]
-
Să fie respectat si să fie iubit de o lume întreagă. Să poată descoperi necunoscute legături logice și reguli. Să se amintească de el și peste sute de ani. Avea încredere totală doar în două lucruri: în Dumnezeu și în numere. Pentru că, zicea el, orice putea fi redus la numere. Și se punea pe filosofat. Chiar viața era o ecuație, și încă una destul de dificilă. Avea o profesoară pe care o respecta și o asculta ca pe un părinte. Numele ei
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
lume întreagă. Să poată descoperi necunoscute legături logice și reguli. Să se amintească de el și peste sute de ani. Avea încredere totală doar în două lucruri: în Dumnezeu și în numere. Pentru că, zicea el, orice putea fi redus la numere. Și se punea pe filosofat. Chiar viața era o ecuație, și încă una destul de dificilă. Avea o profesoară pe care o respecta și o asculta ca pe un părinte. Numele ei era Gabe Bedry. O persoană cum rar găseai. Îi
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
spui asta? răspunse Jacob puțin ofensat. - După felul în care o priveai. Parcă stăteai de vorbă cu un înger. - Trebuie să recunoști, e destul de frumoasă. - A spus cumva Jacob Crown că o fată este frumoasă? intervenise Phil. Ai văzut ceva numere pe chipul ei? Sau poate vreo ecuație ascunsă în numele ei, care era... Stepho... Stephi... - Stephanie, amuzantule. Hai să lăsăm tâmpeniile, am venit aici cu un motiv, nu să pierdem timpul. Mai târziu fuseseră la deschidere oficială despre care vorbise Mary
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
de asemenea, membrilor conducerii din acea perioadă a Spitalului Universitar de Urgență Elias, care ne-au susținut: regretatul profesor Șerban Marinescu - pe atunci manager, doamna Profesor doctor Doina Dimulescu, pe atunci director științific și domnul director administrativ Alexandru Dinu. Acest număr al Revistei Spitalului Elias este consacrat în întregime lucrărilor simpozionului.
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]