2,656 matches
-
să se revină la regimul comunist, în timp ce 60,2 de procente nu agreează o asemenea revenire, iar 17,5 la sută dintre cei intervievați au răspuns "Nu știu" sau "Nu răspund". Fără să fie o categorie dominantă statistic, indivizii care nutresc aspirații restauratoare a comunismului constituie un element deloc neglijabil în opinia publică românească. Aceasta deoarece indivizii care doresc revenirea la rânduielile din vremea comunistă constituie categoria populațională ce poate fi numită a "fundamentaliștilor nostalgici". Termenul de "fundamentalism", utilizat aici ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alte forme ceremoniale de aducere a trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia cu memoriile private ale indivizilor care, deziluzionați de promisiunile democratice, nutresc sentimente nostalgice. Folosind o distincție terminologică introdusă de J. Bodnar (1992), comunismul a pierdut lupta cu memoria oficială sponsorizată statal și hegemonică în spațiul public (inclusiv în școli și literatura didactică), continuând să reziste în memoria vernaculară (i.e., reprezentările sociale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unor vechi specii de creație (de origine antică și medievală și cu forma fixă mai cu seamă în cazul literaturii -, ca epopeea, egloga, imnul, gesta, satiră), fiecare cu regulile ei formale specifice date treptat uitării, chiar parte din materia care nutrea perspectiva anterioară de analiză începe să lipsească. Privite dincolo de aspectul sumar sub care se prezintă (explicabil prin rolul lor lateral în economia operei și poate și prin limitele autorului în această materie), ideile referitoare la poezie la arta în general
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
procesul creator nu s-a spus mai nimic cu adevarat folositor din punct de vedere teoretic"72. Cu care afirmație, ideea harului supranatural al poetului, a competenței speciale și independentă de organic a acestuia și-a păstrat, în parte, forța, nutrind în continuare scepticismul privitor la analiza acestui fenomen. "Zeii se adoră, nu se discută", spune, referindu-se la artist, Mandolini 73. Toți, de la primul și cel mai impunător, până la cel "mizer" (cum îl vede Maritain pe scriitor)74 al poeziei
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
parte, si de riguroasă exigenta selectivă, pe de alta. Realitatea acestui din urmă aspect lămurește, încă o dată, insistența filosofului în necesitatea poetului de a-și dezvolta aptitudinile naturale și de a acumula experiență culturală și de viață, de a-și nutri intelectul și spiritul, de a-și rafina gustul. Poetul are nevoie de geniu, dar și de cunoștințe de specialitate și de "nerv" competitiv. Cel dintâi factor este decisiv. De la Epicharmos din Siracusa (sec. VI-V i. e. n.) până azi la un
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
populația generală și importanța sa prognostică, puține date sunt disponibile despre relația dintre tensiunea arterială crescută, leziunile organelor țintă și boala periodontală. Castelli WA et al. au găsit o proliferare a intimei și stratului elastic cu reducerea lumenului vaselor ce nutresc periodonțiu la subiecții hipertensivi. Într-un alt studiu, Ioi H. et al. au observat că poziția și mișcările dintelui au fost afectate de forța presiunii sângelui transmisă prin vasele periodontale. Creșterea tensiunii arteriale împreună cu simptomele subiective și semnele obiective formează
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
și cinic monden ce se afla, avusese nevoie de multă inteligență și perspicacitate), Nastasia Filippovna era în stare să se nenorocească singură, iremediabil și monstruos, apucând drumul Siberiei și al ocnei, doar ca să-și bată joc de omul față de care nutrea un dezgust atât de neomenesc. Afanasi Ivanovici nu făcuse niciodată un secret din faptul că e întrucâtva fricos sau, mai bine zis, conservator în cel mai înalt grad. Dacă ar fi știut, de pildă, că ar fi ucis în fața altarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se poartă așa, desigur, înseamnă că are un scop al ei! Ferdâșcenko îl luă de braț pe general și-l conduse. — Ardalion Alexandrovici Ivolghin, rosti cu demnitate generalul, înclinându-se și surâzând, soldat bătrân și nefericit, capul acestei familii care nutrește fericita speranță de a câștiga o atât de fermecătoare... Nu-și încheie tirada; Ferdâșcenko trase iute în spatele lui un scaun și generalul, având picioarele întrucâtva slăbite în aceste momente de după luarea prânzului, se lăsă sau, mai bine zis, se prăbuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
eu care vă credeam un filosof! Când colo, sunteți un om care tace și face! — Și judecând după felul cum prințul a roșit din pricina unei glume nevinovate, de parcă ar fi o domnișoară rușinoasă, trag concluzia că, fiind un tânăr distins, nutrește în sufletul său cele mai lăudabile intenții, spuse deodată, absolut pe neașteptate sau, mai bine zis, molfăi cu gingiile lui cu desăvârșire lipsite de dinți bătrânul învățător sexagenar, care până atunci tăcuse și de la care nimeni nu se putea aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se așteptau să fie imedit „azvârliți pe scară în jos“. Printre cei de această părere se număra, de altfel, fantele și cuceritorul de inimi Zaliojev. Însă alții, mai ales domnul cu pumnii, chiar dacă nu pe față, ci doar în inimă, nutreau pentru Nastasia Filippovna cea mai profundă desconsiderație, chiar o urau și veniseră spre ea ca la un asediu. Totuși splendidul aranjament al primelor două camere, lucrurile de care ei nu mai auziseră și pe care nu le mai văzuseră, mobilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
select; deci, era unul dintre funcționarii superiori care, de regulă, după un serviciu extrem de îndelungat (chiar ciudat de îndelungat), mor în ranguri înalte, în slujbe excelente și cu mulți bani, cu toate că nu au făcut cine știe ce fapte mari și chiar au nutrit o anumită aversiune față de faptele mari. Acest general era șeful direct de serviciu al lui Ivan Feodorovici, pe care cel din urmă, datorită înfocării inimii sale recunoscătoare și chiar dintr-o mândrie specială, îl considera de asemenea binefăcătorul său, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
îl făcea plăcut), cu apucături de aristocrat englez și cu gusturi englezești (privitoare, de pildă, la rostbiful în sânge, la harnașament și la lachei etc.). Era la mare prietenie cu „demnitarul“, îl distra și, pe deasupra, cine știe de ce, Lizaveta Prokofievna nutrea ideea ciudată că acestui domn în vârstă (cam ușuratic și cam crai din fire) nu-i exclus să-i treacă deodată prin minte s-o fericească pe Alexandra, cerând-o în căsătorie. Pe lângă aceste persoane, care alcătuiau grupul cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
robia ungurească Piere-o viță romînească! torente de aplauze au salutat pe d. Lugoșianu. Pe joi, precum am anunțat de ieri, sperăm a-l mai auzi și nu ne îndoim că publicul va căuta să încurageze pe tânărul actor care nutrește sentimente frumoase pentru românism. [26 august 1881] {EminescuOpXII 312} [""PSEUDO - ROMÎNUL ", CA SĂ ESPLICE... "] "Pseudo - românul ", ca să esplice acuzarea că "reacționarii ar fi amenințând pe rege cu asasinatul" reproduce din "Timpul" un pasaj al unui articol ce ni s-au trimis
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a opri intrarea celor goniți din alte părți în țară, desigur că se vor expune la multe vorbe și reproșe neplăcute; totuși nu vor înceta a fi la îndemîna guvernului, văzând că prin aceasta s-a dezbrăcat de neîncrederea ce nutrește în contra-ne, nu tolerează ca organele lui inferioare și uneori chiar și cele superioare să lovească pe nedrept în interesele izraeliților indigeni; cu un cuvânt, când se vor convinge că guvernul vrea numai depărtarea adevăraților vagabonzi, dar nu caută a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-i Înlesnească cunoașterea, plăcerea și bucuria senzorială (cum ar fi de exemplu arta), dar mai ales să-i jaloneze și să-i ofere calea vieții veșnice, pentru că (am spune noi) niciodată omul nu a acceptat finitul vieții pământene, Întotdeauna a nutrit speranța unei continuități dincolo de moarte care să-i prelungească existența terestră Într-o ipostază convenabilă, sau măcar ca o alternativă mai bună și chiar ca o răsplată pentru ceea ce viața pământeană nu i-a oferit. În ce măsură aceste două laturi s-
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Domnul Hristos ne‑a purtat povara păcatelor, a cunoscut suferința noastră și ne este un Prieten Care ne Înțelege, ne compătimește și ne ajută, ne oferă un puternic imbold pentru a lucra spre alinarea durerii și a suferinței În lume, nutrind propria noastră compasiune din cea a Învățătorului nostru. Compasiunea este limbajul iubirii. Căutând să ușureze greutățile suportate de alții În această lume dură, lucrăm pentru a ușura durerea lui Dumnezeu În fața suferinței creației Sale. Dumnezeu suferă Împreună cu poporul Său. Ușurându
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
monahii pustiului era o pricină de mare binecuvântare să Îngrijească un bătrân până la trecerea lui din această viață ; cu atât mai mare era binecuvântarea când Îngrijea cineva pe duhovnicul și pe tatăl său. Privind la scopul lor - mân‑ tuirea sufletului, nutreau convingerea că mai degrabă bol‑ navul Îi slujește pe ei, decât ei pe bolnav. Au Împlinit În mod desăvârșit cuvântul Sfântului Maxim Mărturisitorul care Îndeamnă cu binecunoscuta‑i cordialitate : „să punem iubirea față de tot omul mai presus decât toate cele
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Dumnezeu. Toate acestea dau putere sufletului celui suferind. Acesta nu este doar un sfat convențional, ci o caldă invitație la trăirea lor. Oricine le poate experimenta. Celui ce cere ajutorul lui Dumnezeu și Îl caută, Domnul Îi Întinde mâna. Să nutrim certitudinea că atunci când suntem În suferință, mâna Sa ne este mereu Întinsă. El șterge cu ea lacrimile suferinzilor și vorbește inimii credincioase, așa cum a procedat când s‑a 118 Suferința și creșterea spirituală adresat mai marelui sinagogii, celui Înlăcrimat : „Nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dârză și neînfricată a martirilor În fața mor‑ ții și a durerilor teribile de pe urma groaznicelor suplicii la care erau supuși de către persecutorii păgâni, constituie o adevărată paradigmă și pentru bolnavii aflați Într‑o stare terminală, În proximitatea morții trupești. Sfinții martiri nutreau cu tărie credința În viața veșnică, de aceea nu aveau temeri sau angoase În proximitatea morții, pe care o consi‑ derau ca pe un somn, ca pe o punte, o trecere Între două lumi, și nu ca pe un capăt
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mărturiseau, orice patrie le era patria lor și orice patrie le era totuși străină, căci patria lor adevărată era cea cerească. Așa se explică curajul lor În fața morții, ei mergând cu picioare vesele la marea Întâlnire cu Domnul vieții. Ei nutreau convingerea că mărturisirea lui Hristos și moartea martirică le este mântuitoare, deschizându‑le, după moartea fizică, 128 Suferința și creșterea spirituală porțile Raiului și brațele lui Hristos, pe Care Îl iubeau nespus. Așijderea și bolnavii ce suferă de o boală
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Lui și devenea tăria lor, așa va face tuturor celor bolnavi care‑I cer stăruitor ajutorul. VI. Cum se raportează sfinții și părinții duhovnicești la boală VI.1. Primesc cu răbdare tot ceea ce‑mi dă Dumnezeu În mod eronat, unii nutresc convicțiunea că suferința trebuie căutată cu orice preț pentru a dobândi Împărăția cerurilor. Este binecunoscut faptul că În Evul Mediu nu puțini erau cei care căutau pedepsele corporale, flagelările publice ori individuale. Ortodoxia Însă susține că boala și suferința nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vire exterioară ascunde o dulceață interioară, pentru că exprimă ideea că credința ne modelează după chipul lui Hristos. Prin credință, Dumnezeu ne remodelează până la asemănarea propriului Său Fiu. Paradigma vieții lui Hristos Începe să devină evidentă În viețile bunilor creștini care nutresc nădejdea că se vor Împărtăși Într‑o zi de slava Sa cerească și Își conformează Întreaga viață după preceptele evanghelice. Într‑una din convorbirile sale duhovnicești, Mitropolitul grec Atanasie din Lemesos povestește un mic episod din viața sa. Se afla
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Fără nădejdea În viața veșnică, nu putem Îndura Încer‑ cările acestei vieți. Nu vom putea suporta usturătoarele dureri ale bolii sau marile ispite și Încercări ale vieții de acum dacă nu vom avea gândul la cele cerești. Sfântul Apostol Pavel nutrește convingerea că „necazul nostru de acum, trecător și ușor ne aduce slavă veșnică mai presus de măsură” (II Corinteni 4, 17). Cu alte cuvinte, așteptarea slavei viitoare pe care o voi dobândi, spune Sfântul Pavel, și a acelei fericiri veșnice
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mai mult decât mucenicia dacă sufăr cu stăruință și credință În voia dumnezeiascăă”280. Aducem În atenție În acest sens și cuvintele pline de Duh ale celuilalt mare Paisie, și anume Sfântul Paisie Velicikovski - stareț al Mănăstirii Neamț († 1794) care nutrea următoarea convingere : „De va răbda cineva cele Întristătoare, va dobândi și pe cele Îmbucurătoare, că cel ce este tare Întru cele amare, acela va dobândi și pe cele dulci”281. Marele duhovnic al Moldovei și al țării noastre, Cuviosul părinte
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de pe pământ o oare‑ care arvună a ei. Îndată ce unul se rupe din lanț și rămâne de unul singur, rătăcește Într‑un Întuneric fără ieșire, Într‑o neînțelegere a sensului existenței și al scopului ei”294. Pe bună dreptate, cu toții nutrim convingerea că Dumnezeu nu Încearcă pe om peste puterea lui. Însă dacă nu‑i vin În ajutor, la vremea suferinței, rugăciunile celorlalți, omul poate deveni nerăbdător din pricina slăbiciunii, așa cum remarcă marele bătrân filocalic - Sfântul Ioan295, sau obosește repede și concentrarea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]