17,360 matches
-
pentru a bara calea dușmanilor. Caii erau scumpi, necesitau îngrijire și dresaj pentru a putea fi folosiți la călărie, la tracțiune și la transportul samarizat, desfășurat pe cărări și poteci, în absența unor drumuri amenajate. O mențiune specială facem pentru oi, crescute în număr mare pe lâng fiecare gospodărie. Avantajele oferite (lâna, brânza, laptele, carnea, pielea și blana), în condițiile asigurării unei îngrijiri minime de întreținere (se adăposteau iarna pe sub copaci, în adăposturi improvizate), i-au determinat pe unii dintre români
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiecare gospodărie. Avantajele oferite (lâna, brânza, laptele, carnea, pielea și blana), în condițiile asigurării unei îngrijiri minime de întreținere (se adăposteau iarna pe sub copaci, în adăposturi improvizate), i-au determinat pe unii dintre români să se ocupe exclusiv cu creșterea oilor. Din această ocupație de mare vechime la români ca și la alte popoare și din caracterul itinerant al acestei ocupații, străinii au făcut din toți românii un popor de ciobani. S-a observat că la noi s-a practicat un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sub pavilion național, a descărcat la Constantinopol, în 1834, 100 de tone de grâu. Mărfurile de pe piața internă erau cumpărate de negustori prin bâlciuri , iarmaroace și târguri, care apoi erau exportate. Exportul șărilor Române consta mai alesă în bovine, cai, oi, lemn de construcție și cereale. În deceniul al V-lea din secolul al XIX-lea, se produce o schimbare în producția și comerțul românesc: exportul de grâne întrece ca valoare exportul de vite. Între 1843-1847 comerțul Moldovei a crescut de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
însoțită de urmăriri, cercetări, detenție, mai alesă asupra acelora care se opuneau, fie și verbal, politicii partidului de „transformare socialistă a agriculturii”, căreia țăranii i-au spusă mai pe înțelesă „colhoz”. V.2 Creșterea animalelor. Luncașii dorneni, renumiți crescștori de oi O relatare a unui călător străin, Antonio Graziani, prin Moldova secolului al XVII-lea, ne spune despre mulțimea și calitatea vitelor care aduceau mari venituri la export: „înjugă câte 12 boi la jug, și aceasta mai mult din pricina pășunilor prielnice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grele pe care le cer turcii”. Tot Dimitrie Cantemir ne informează despre soiurile de cai și boi, mai mici la munte și mai mari la șes, despre faptul că, anual, pentru aprovizionarea Constantinopolului se cumpărau din Moldova 60.000 de oi, „cu carnea deosebit de gustoasă și ușor de mistuit.” „ÎRegiunile de câmpie au însă cai mai mari, falnici, renumiți prin frumusețea armonioasă a făpturii, prin iuțeala și rezistența lor, dar și foarte lăudați de poloni și unguri, ba chiar și de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
proprii și cu merinde pentru o săptămână. Să ne amintim că atunci când răzeșul Ion Ciuchi i-a găsit pe bejenarii bucovineni pe dealul Glodișoare, acesta venea de la Bacău călare și trebuie să ne imaginăm că nu călărea o mârțoagă. Despre oi, Cantemir ne spune că sunt de trei feluri: oile de munte, oile de Soroca (astăzi Republica Moldova) și oile sălbatice de pădure. Oilor de la munte nu li se știe numărul, cele din ținutul Câmpulungului aduceau venituri domniei care percepea darea numită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
amintim că atunci când răzeșul Ion Ciuchi i-a găsit pe bejenarii bucovineni pe dealul Glodișoare, acesta venea de la Bacău călare și trebuie să ne imaginăm că nu călărea o mârțoagă. Despre oi, Cantemir ne spune că sunt de trei feluri: oile de munte, oile de Soroca (astăzi Republica Moldova) și oile sălbatice de pădure. Oilor de la munte nu li se știe numărul, cele din ținutul Câmpulungului aduceau venituri domniei care percepea darea numită gorștina de oi. Și pentru vitele mari se plătea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răzeșul Ion Ciuchi i-a găsit pe bejenarii bucovineni pe dealul Glodișoare, acesta venea de la Bacău călare și trebuie să ne imaginăm că nu călărea o mârțoagă. Despre oi, Cantemir ne spune că sunt de trei feluri: oile de munte, oile de Soroca (astăzi Republica Moldova) și oile sălbatice de pădure. Oilor de la munte nu li se știe numărul, cele din ținutul Câmpulungului aduceau venituri domniei care percepea darea numită gorștina de oi. Și pentru vitele mari se plătea o dare numită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe bejenarii bucovineni pe dealul Glodișoare, acesta venea de la Bacău călare și trebuie să ne imaginăm că nu călărea o mârțoagă. Despre oi, Cantemir ne spune că sunt de trei feluri: oile de munte, oile de Soroca (astăzi Republica Moldova) și oile sălbatice de pădure. Oilor de la munte nu li se știe numărul, cele din ținutul Câmpulungului aduceau venituri domniei care percepea darea numită gorștina de oi. Și pentru vitele mari se plătea o dare numită văcărit, aplicată numai în anumite perioade
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dealul Glodișoare, acesta venea de la Bacău călare și trebuie să ne imaginăm că nu călărea o mârțoagă. Despre oi, Cantemir ne spune că sunt de trei feluri: oile de munte, oile de Soroca (astăzi Republica Moldova) și oile sălbatice de pădure. Oilor de la munte nu li se știe numărul, cele din ținutul Câmpulungului aduceau venituri domniei care percepea darea numită gorștina de oi. Și pentru vitele mari se plătea o dare numită văcărit, aplicată numai în anumite perioade și evenimente deosebite, când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spune că sunt de trei feluri: oile de munte, oile de Soroca (astăzi Republica Moldova) și oile sălbatice de pădure. Oilor de la munte nu li se știe numărul, cele din ținutul Câmpulungului aduceau venituri domniei care percepea darea numită gorștina de oi. Și pentru vitele mari se plătea o dare numită văcărit, aplicată numai în anumite perioade și evenimente deosebite, când erau impuse la dări mănăstirile și boierii. Până la mijlocul secolului al XIX-lea în gospodăria țărănească a predominat creșterea vitelor față de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gospodării țărănești să nu aibă niciun animal pe lângă casă. Comuna Filipeni nu are o situație mai bună, deoarece era prea puțin teren pentru pășunat, fânețele naturale erau puține, iar închirierea de la proprietar a izlazului de vite și a suhatului pentru oi impuneau cheltuieli și datorii mari. Ne amintim că bejenarii bucovineni au venit pânăă la noul loc de așezare cu vitele care urmau carele încărcate cu puține lucruri și cu copii. Când s-a aplicat legea rurală, în 1864, mulți luncași
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pânăă la noul loc de așezare cu vitele care urmau carele încărcate cu puține lucruri și cu copii. Când s-a aplicat legea rurală, în 1864, mulți luncași aveau boi de tracțiune și vaci pentru lapte, la care se adăugau oi, mai multe la unii, mai puține la alții, iar păsările - găinile, gâștele, curcile, rațele, creșteau pe toloacă, pe lângă iazuri și pârâu. Proprietarii de oi, oierii mai bogați, luau suhat (terenurile degradate, improprii semănăturilor) de la boieri pentru care erau datori cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1864, mulți luncași aveau boi de tracțiune și vaci pentru lapte, la care se adăugau oi, mai multe la unii, mai puține la alții, iar păsările - găinile, gâștele, curcile, rațele, creșteau pe toloacă, pe lângă iazuri și pârâu. Proprietarii de oi, oierii mai bogați, luau suhat (terenurile degradate, improprii semănăturilor) de la boieri pentru care erau datori cu 3 kg de brânz pentru fiecare oaie, să dea plocoane la anumite zile constând din miei, lână, păsări, ouă și să muncească un număr
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la alții, iar păsările - găinile, gâștele, curcile, rațele, creșteau pe toloacă, pe lângă iazuri și pârâu. Proprietarii de oi, oierii mai bogați, luau suhat (terenurile degradate, improprii semănăturilor) de la boieri pentru care erau datori cu 3 kg de brânz pentru fiecare oaie, să dea plocoane la anumite zile constând din miei, lână, păsări, ouă și să muncească un număr de zile, la muncile agricole. Pentru pășunatul a doi boi, o vacă și 8-10 oi, țăranul era dator să secere 14 prăjini și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
datori cu 3 kg de brânz pentru fiecare oaie, să dea plocoane la anumite zile constând din miei, lână, păsări, ouă și să muncească un număr de zile, la muncile agricole. Pentru pășunatul a doi boi, o vacă și 8-10 oi, țăranul era dator să secere 14 prăjini și să lucreze 3 zile cu carul și 3 zile cu palmele. Păstoritul se făcea în hotarul satului sau chiar pe moșia altui boier din afara comunei, prin organizarea de stâni de la Sfântul Gheorghe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
carul și 3 zile cu palmele. Păstoritul se făcea în hotarul satului sau chiar pe moșia altui boier din afara comunei, prin organizarea de stâni de la Sfântul Gheorghe pânăă la Sfântul Dumitru. Cei care organizau stâni în hotarul satului, prin strângerea oilor de la cei care aveau pânăă la 10 oi, trebuiau să asigure și pentru proprietarii oilor o cantitate de brânză (4-5 kg de oaie), pe care proprietarul o primea la dat fixă. Cel cu stâna răspundea de viața și sănătatea oilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcea în hotarul satului sau chiar pe moșia altui boier din afara comunei, prin organizarea de stâni de la Sfântul Gheorghe pânăă la Sfântul Dumitru. Cei care organizau stâni în hotarul satului, prin strângerea oilor de la cei care aveau pânăă la 10 oi, trebuiau să asigure și pentru proprietarii oilor o cantitate de brânză (4-5 kg de oaie), pe care proprietarul o primea la dat fixă. Cel cu stâna răspundea de viața și sănătatea oilor încredințate, pe tot timpul văratului, pânăă la spartul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșia altui boier din afara comunei, prin organizarea de stâni de la Sfântul Gheorghe pânăă la Sfântul Dumitru. Cei care organizau stâni în hotarul satului, prin strângerea oilor de la cei care aveau pânăă la 10 oi, trebuiau să asigure și pentru proprietarii oilor o cantitate de brânză (4-5 kg de oaie), pe care proprietarul o primea la dat fixă. Cel cu stâna răspundea de viața și sănătatea oilor încredințate, pe tot timpul văratului, pânăă la spartul stânei și răscolul oilor. Cel care dădea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stâni de la Sfântul Gheorghe pânăă la Sfântul Dumitru. Cei care organizau stâni în hotarul satului, prin strângerea oilor de la cei care aveau pânăă la 10 oi, trebuiau să asigure și pentru proprietarii oilor o cantitate de brânză (4-5 kg de oaie), pe care proprietarul o primea la dat fixă. Cel cu stâna răspundea de viața și sănătatea oilor încredințate, pe tot timpul văratului, pânăă la spartul stânei și răscolul oilor. Cel care dădea oile la stână era dator cu 2 kg
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oilor de la cei care aveau pânăă la 10 oi, trebuiau să asigure și pentru proprietarii oilor o cantitate de brânză (4-5 kg de oaie), pe care proprietarul o primea la dat fixă. Cel cu stâna răspundea de viața și sănătatea oilor încredințate, pe tot timpul văratului, pânăă la spartul stânei și răscolul oilor. Cel care dădea oile la stână era dator cu 2 kg făină de porumb pentru fiecare oaie, iar pentru oile sterpe plata se făcea în bani. O altă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și pentru proprietarii oilor o cantitate de brânză (4-5 kg de oaie), pe care proprietarul o primea la dat fixă. Cel cu stâna răspundea de viața și sănătatea oilor încredințate, pe tot timpul văratului, pânăă la spartul stânei și răscolul oilor. Cel care dădea oile la stână era dator cu 2 kg făină de porumb pentru fiecare oaie, iar pentru oile sterpe plata se făcea în bani. O altă formă de asociere a proprietarilor cu puține oi, care a dăinuit și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o cantitate de brânză (4-5 kg de oaie), pe care proprietarul o primea la dat fixă. Cel cu stâna răspundea de viața și sănătatea oilor încredințate, pe tot timpul văratului, pânăă la spartul stânei și răscolul oilor. Cel care dădea oile la stână era dator cu 2 kg făină de porumb pentru fiecare oaie, iar pentru oile sterpe plata se făcea în bani. O altă formă de asociere a proprietarilor cu puține oi, care a dăinuit și în perioada CAP-ului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la dat fixă. Cel cu stâna răspundea de viața și sănătatea oilor încredințate, pe tot timpul văratului, pânăă la spartul stânei și răscolul oilor. Cel care dădea oile la stână era dator cu 2 kg făină de porumb pentru fiecare oaie, iar pentru oile sterpe plata se făcea în bani. O altă formă de asociere a proprietarilor cu puține oi, care a dăinuit și în perioada CAP-ului, despre care mi-a povestit unchiul meu, Mircea Ignătescu, consta în organizarea unei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cel cu stâna răspundea de viața și sănătatea oilor încredințate, pe tot timpul văratului, pânăă la spartul stânei și răscolul oilor. Cel care dădea oile la stână era dator cu 2 kg făină de porumb pentru fiecare oaie, iar pentru oile sterpe plata se făcea în bani. O altă formă de asociere a proprietarilor cu puține oi, care a dăinuit și în perioada CAP-ului, despre care mi-a povestit unchiul meu, Mircea Ignătescu, consta în organizarea unei stâni colective. Se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]