2,130 matches
-
sediul în orașul Corabia ORAȘE 1. Corabia COMUNE 1. Brastavățu 10. Rusănești 2. Cilieni 11. Studina 3. Gîrcov 12. Ștefan cel Mare 4. Giuvărești 13. Tia Mare 5. Grojdibodu 14. Urzica 6. Ianca 15. Vădastra 7. Izbiceni 16. Vădăstrița 8. Obîrșia 17. Vișina 9. Orlea 4. JUDECĂTORIA SLATINA cu sediul în municipiul Slatina MUNICIPIU 1. Slatina ORAȘE 1. Piatra-Olt 3. Potcoava 2. Scornicești COMUNE 1. Bărăști 22. Oporelu 2. Brebeni 23. Optași-Măgura 3. Brâncoveni 24. Perieți 4. Cîrlogani 25. Pleșoiu 5
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265197_a_266526]
-
ORAȘE 1. Vînju Mare COMUNE 1. Bălăcița 11. Pădina 2. Corlățel 12. Pătulele 3. Cujmir 13. Poroina Mare 4. Dîrvari 14. Pristol 5. Gîrla Mare 15. Punghina 6. Gruia 16. Rogova 7. Jiana 17. Salcia 8. Livezile 18. Vînători 9. Obîrșia de Cîmp 19. Vînjuleț 10. Oprișor 20. Vlădaia JUDEȚUL MUREȘ 1. JUDECĂTORIA LUDUȘ cu sediul în orașul Luduș ORAȘE 1. Iernut 2. Luduș COMUNE 1. Ațintiș 7. Miheșu de Cîmpie 2. Bichiș 8. Papiu Ilarian 3. Bogata 9. Sărmașu 4
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
sediul în orașul Corabia ORAȘE 1. Corabia COMUNE 1. Brastavățu 10. Rusănești 2. Cilieni 11. Studina 3. Gîrcov 12. Ștefan cel Mare 4. Giuvărești 13. Tia Mare 5. Grojdibodu 14. Urzica 6. Ianca 15. Vădastra 7. Izbiceni 16. Vădăstrița 8. Obîrșia 17. Vișina 9. Orlea 4. JUDECĂTORIA SLATINA cu sediul în municipiul Slatina MUNICIPIU 1. Slatina ORAȘE 1. Piatra-Olt 3. Potcoava 2. Scornicești COMUNE 1. Bărăști 22. Oporelu 2. Brebeni 23. Optași-Măgura 3. Brâncoveni 24. Perieți 4. Cîrlogani 25. Pleșoiu 5
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
ORAȘE 1. Vînju Mare COMUNE 1. Bălăcița 11. Pădina 2. Corlățel 12. Pătulele 3. Cujmir 13. Poroina Mare 4. Dîrvari 14. Pristol 5. Gîrla Mare 15. Punghina 6. Gruia 16. Rogova 7. Jiana 17. Salcia 8. Livezile 18. Vînători 9. Obîrșia de Cîmp 19. Vînjuleț 10. Oprișor 20. Vlădaia JUDEȚUL MUREȘ 1. JUDECĂTORIA LUDUȘ cu sediul în orașul Luduș ORAȘE 1. Iernut 2. Luduș COMUNE 1. Ațintiș 7. Miheșu de Cîmpie 2. Bichiș 8. Papiu Ilarian 3. Bogata 9. Sărmașu 4
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
sediul în orașul Corabia ORAȘE 1. Corabia COMUNE 1. Brastavățu 10. Rusănești 2. Cilieni 11. Studina 3. Gîrcov 12. Ștefan cel Mare 4. Giuvărești 13. Tia Mare 5. Grojdibodu 14. Urzica 6. Ianca 15. Vădastra 7. Izbiceni 16. Vădăstrița 8. Obîrșia 17. Vișina 9. Orlea 4. JUDECĂTORIA SLATINA cu sediul în municipiul Slatina MUNICIPIU 1. Slatina ORAȘE 1. Piatra-Olt 3. Potcoava 2. Scornicești COMUNE 1. Bărăști 22. Oporelu 2. Brebeni 23. Optași-Măgura 3. Brâncoveni 24. Perieți 4. Cîrlogani 25. Pleșoiu 5
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
morții, copiii cum și-i creșteau. Câteva mii de ani de povești subversive preamărind invadatorul, Vreo șapte cărți cu titlul Getica îngropate în pivnițele Vaticanului în ele se recunoștea latinitatea primordială de la Baltica până la Micene și Troia, Și, de asemenea, obârșia patricienilor alăptați de lupa capitolina, al Tărtăria. Cum să fi uitat limba mamelor noastre Miresele din Târgul de Fete de pe Muntele Găina și de pe Moma? Intimidați de-un pretins prestigiu roman acceptat fără discernământ și fără pudoare Dacii s-
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
cu gândul repede la o dimensiune renascentistă. Nu întâmplător C. D. Zeletin este un familiar al culturii italiene, căreia i-a consacrat numeroase pagini. În această incredibil de bogată sferă de pasiuni, există și un interes constant pentru locul de obârșie: Burdusaci (jud. Bacău), sat pe care nu l-a uitat și căruia i-a investigat trecutul, i-a pus în lumină personalitățile, între care un loc proeminent îl ocupă sociologul și filozoful Ștefan Zeletin (1882-1934). Deși s-a scris în
O carte despre Ștefan Zeletin by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-website/Imaginative/14751_a_16076]
-
documentelor medievale de proprietate. În capitolul privitor la genealogia lui Ștefan Zeletin este reluată enigmatica problemă a ascendenței sale. Mama sa Catinca Motăș, născută Chiriac, era fiica micului boier Ștefanache Chiriac din satul Ursa (la 6 km de Burdusaci), de obârșie grecească, subprefect al ocolului Zeletin. Despre originea sa maternă, Ștefan Zeletin avea să scrie: "Sângele elenic, pe care nu fără fior îl știu pulsând în vinele mele, mi-a creat sălașul sufletesc în templul uman al filozofiei romantice germane, ea
O carte despre Ștefan Zeletin by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-website/Imaginative/14751_a_16076]
-
pentru țara noastră, legată de existență condițiilor de mlaștină eutrofa. De un interes științific deosebit se bucură și stâncăriile calcaroase din acest perimetru. Rezervatia mixtă „Peșteră și Izbucul Izvorul Albastru al Izei” are scopul de a proteja izbucul (izvorul) de la obârșia Izei, păstrându-i climatul, vegetația și peisajul. Peșteră de la Izvorul Izei are statutul de rezervație speologica. Rezervatia naturală Piatră Rea este situată la nord de creasta principala a Munților Rodnei și protejează - intr-un perimetru de cca. 70 ha - formațiuni
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
spre iluminare. Copacul Bodhi este copacul sub care Buddha a căpătat iluminarea, iar venerarea lui și a frunzei sale era una firească, întrucât cultura indiană avea deja în acea perioadă un cult al arborilor. Tronul este o referire atât la obârșia regală a lui Siddharta Gautama, dar și a ideii de regalitate spirituală. Câteodată baza tronului este decorată cu lei și căprioare, amândouă animalele fiind asociate dharmei budiste. Leul este unul din cele mai potente simboluri budiste. Tradițional asociat cu regalitatea
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
aceasta. El a menționat scrierile lui Pesti Frigyes, în care se află date referitoare la comuna Borlova, citând : « comuna își derivă numele de la râul Borlova, al cărui izvor purcede din Muntele Mic - având ca afluenți râul Borlovița, care își are obârșia de sub poiana Orlii, apoi râulețe mai mici ș.a.m.d., până ce susnumitul râu se revarsă în apa Săbeș ». Situat la capăt de linie pe distanța Caransebeș-Borlova și la 15 kilometri de telescaunul care duce la Muntele Mic, satul a devenit
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
de sud-vest a României, în regiunea Banat. Aparține județului Caraș-Severin. Luncavița este așezată în bazinul de pe versantul sud-vestic al cumpenei apelor numită Poarta Orientală, la o distanță de 4 km de gara Poarta, pe marginea pârâului Luncavița, care își are obârșia în apropierea munților Semenic (Dealul lui Loga, Trăstura). În partea de est Luncavița se învecinează cu comuna Domașnea, în partea de sud cu comuna Mahadica (numită popular Megica), în partea de vest cu satul Verendin, iar în partea de nord
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]
-
plătească pe Episcopul Gherontie al Tomisului pentru slujba de sfințire a lăcașurilor amintite, considerând că este de datoria înaltei fețe bisericești să contribuie la oficierea acestui serviciu religios. Tot el preciza că acesta era un obicei în Moscopole, locul de obârșie al familiei Valaori, unde existau 40 de biserici ridicate prin donații particulare.2 Invitații la această ceremonie au participat apoi la o masă festivă organizată într-un salon de clasă unde s-au servit 12 miei pregătiți la proțapul din
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
următor, la 27 martie 1546, domnitorul Petru Rareș al Moldovei (1527-1538 și 1541-1546) de la curtea din Bârlad emite carte de cancelarie prin care face cunoscut tuturor supușilor cum a miluit și a dăruit un loc în pustie la Olteni, la obârșia Lozovei, la Fântână Cucului sub Dumbrava, adevăratelor slugi, Ion Goescu, Stanciu Bursuc, Ghedeon, Fratian, si Danciu Bursuc cu obligația de a face un sat cu tot ce trebuie pentru îndestulare, toate acestea pentru servicii deosebite aduse domniei. Aceasta mărturie arată
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
vetrei satului și a terenului extravilan însumează 437,47 hectare. Este traversat de șoseaua națională 67C, de la nord la sud, șosea care leagă municipiul Sebeș de orașul Novaci, pe o distanță de 149 km, cu posibilitate de a ajunge prin Obârșia Lotrului, fie spre vest în depresiunea Petroșanilor, fie spre est, traversând stațiunea Voineasa, pe Valea Oltului, la Brezoi. Drumul a fost considerat, până la construirea ,Transfăgărășanului”, ca fiind traseul transcarpatic la cea mai mare altitudine. Este a patra așezare întâlnită pe
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
de jos al Lazului Urmele fortificației de pământ (La Roată) de pe dealul Gherghelăului având în vecinătate Calea Dacilor, pe sub Vârful Poarca Panorama satului și a împrejurimilor văzută de pe ,Calea Dumbrăvii” și zona ,Dealuri”. Laz - Căpâlna - Șugag - Tău - Oașa - cabana Tărtărău - Obârșia Lotrului Laz - Săsciori - Sebeș Laz - Loman - Cărări - Curmături - Dealul Tomnăticel - Dealul Păltinei - Curmătura Prisaca - Poiana Poarta Raiului - Iezerul Șurianului Laz - Deal - Marga - Jina - Poiana Sibiului - Rod - Tilișca - Galeș - Săliștea Sibiului
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
situat aproape de izvoarele văii Roșia, la o altitudine de 930 m. A fost construit în anul 1908 și a primit numele de "Tăul Mare" datorită întinderii lui pe o suprafață mai mare decât celelalte lacuri. Tăul Cornei este situat la obârșia văii Corna, afluent direct al râului Abrud, la mică distanță de satul Corna, la altitudinea de 930 m. Tăul Cornei este unul din cele mai frumoase și mai vizitate tăuri din zonă. Tăul Brazi este situat pe un afluent al
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Printre clădirile acestor orașe pot fi găsite ruine de biserici și cruci tăiate din piatră poroasă, în timp ce unele păstrează urmele așezărilor romane Constantin Porfirogenetul menționează că pecenegii din trei „provincii” (trei triburi) erau supranumiți "Kangar", fiind mai viteji și de obârșie mai aleasă decât ceilalți. Denumirea fusese atestată anterior, nu constituie o apariție singulară, fiind atestată anterior de cronicarul armean "Lazar Parpeci" la finele secolului al V-lea și de două martirologii siriene din secolul al VI-lea. Localizarea revoltei din
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
Fiind la cumpăna dintre bazinul Vinderel, de unde își trage și numele, orientat spre vest, își trimite apele spre est în bazinul Socolăului, pe abruptul din Groapa Julii, care îl desparte doar la 2 m de creastă. Lacul este așezat la obârșia pârăului Vinderel, are o formă ovală și este orientat pe direcția est-vest. Are o lungime 155 m, cu o lățime maximă de 85 m, și o suprafață de 0,90 ha. Adâncimea maximă este de 5,5 m, plasată la
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
și intermitent. Rețeaua hidrografica este formată din Râul Topolnița care curge prin partea de vest și de sud a comunei, primind o serie de afluenți de pe partea stângă și de izvoarele Cosustitei reprezenatată prin pârâul Valea Rea care își începe obârșia pe teritoriul comunei Godeanu prin ogasele următoare : Margeasca și Liscovatul care se unesc în dreptul dealului Ciugna și pornesc mai departe unindu-se în aval în localitatea Calinestii de Jos cu Gardanul. Râul Topolnița este cel mai important curs de apă
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
Godeanu, mai precis până la ieșirea Topolniței din peșteră cu același nume. De aici și până la vărsarea în Dunăre se dezvoltă pe direcția vest-est. Lungimea Râului Topolnița este de 40 km, iar suprafață bazinului de 360 km². Râul Topolnița își are obârșia de sub dealul Sergu și vârful Baiu din apropierea localităților Prejna și Costești, străbătând aproape tot Podișul Mehedinți și se varsă în Dunărea în vestul localității Simian, în dreptul insulei Ostrovul Simian. Solul este un component de seamă al învelișului geografic, rezultat al
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
martie 1437: Ilie Voievod, domnul Moldovei, a stabilit hotarul moșiei “Munții”, arătând că : “[...] hotarul am început a alege din gura pârâului Mustei , în sus de Cetatea Neamțului, până la drumul Neamțului [...], până la gura Peperigului, apoi drept în Slatina, apoi obcina către obârșia Largului și a Farcașei [...] până la muntele de sub Hălăuca și gura Hălăucăi, apoi până la vârful Pâțigaiei și până la vârful Sihlei, la dealul Rusului și peste obârșia Nemțișorului drept la capul Pleșului și izvorul Mustei”. 27 iulie 1501: Ștefan cel Mare semnează
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
Cetatea Neamțului, până la drumul Neamțului [...], până la gura Peperigului, apoi drept în Slatina, apoi obcina către obârșia Largului și a Farcașei [...] până la muntele de sub Hălăuca și gura Hălăucăi, apoi până la vârful Pâțigaiei și până la vârful Sihlei, la dealul Rusului și peste obârșia Nemțișorului drept la capul Pleșului și izvorul Mustei”. 27 iulie 1501: Ștefan cel Mare semnează un documentul prin care se împuternicesc călugării de la Mănăstirea Neamț să-și apere Muntele Farcașa până la Gura Largului, precum și ceilalți munți ai lor și să
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
locuitorilor sunt români (96,87%). Pentru 2,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,76%). Pentru 2,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Denumirea localității își trage obârșia din antroponimul «Iordache» + sufixul -an(u) cu valoare posesivă. Patronimicul respectiv apare în documentele secolului al XVII-lea (23 mai 1641, dar și 20 august 1647 și 18 septembrie 1653) când drept "«Iorgachi vornic din Bătești-Ph.»", care ar fi ctitorit
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
numit astăzi "La Fântâni". Ea se suprapunea unor așezări din epoca bronzului și din cea a fierului timpuriu. În 1337, un sas pe nume "Petro de Keuruz" este pomenit într-un document ca martor într-un proces, localitatea sa de obârșie fiind desemnată ca "senioribus sediuin de Medies", adică parte din Scaunul Mediașului. Comunitatea săsească de aici, altădată foarte numeroasă, a scăzut mult după 1990. Incinta bisericii evanghelice fortificate de la Curciu are o formă ovală și este construită din piatră de
Curciu, Sibiu () [Corola-website/Science/301705_a_303034]