4,294 matches
-
voi accentua, spunînd că un adevărat patriot nu este cetățeanul care, posedând din belșug darul vorbirii, se arată În vorbe mari, dar nu și n fapte, ca neîntrecut iubitor de Țară, ci numai acela care pune interesele Țării și ale obștii mai presus decât ale sale. Altfel spus, patriotul veritabil se caracterizează prin altruism și spirit de sacrificiu, prin abnegație și dăruire, prin idealism. Să lupte dezinteresat, adică să nu urmărească vreun profit material, iar când este Învins și se află
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și defetism, iar apoi, În faza imediat următoare, poate chiar de Îndată ce ne-am convins nezdruncinat că ne-am debarasat de toate tarele Înșirate mai sus, să ne organizăm cît mai disciplinat și mai eficient În vederea mobilizării largi a maselor, a obștii În lupta pașnică cu regimul actual, incompetent, corupt, anacronic și putred, pentru obținerea unor drepturi politice fundamentale ca inițierea de Întruniri, manifestații și dialog, Întemeierea de organizații și de partide politice, complet independente. Din păcate, Însă, tu nici n-ai
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
arătând o durere afară din cale, dovedind nepătrunderea rosturilor lumii. Căci Dumnezeu a dat ca trupul să se risipească întru cele dintru care s-a alcătuit, iar sufletul să se mute acolo de unde va fi luat la învierea cea de obște. Cel mai pătruns de evlavie se arătă Stănică. Atunci când părintele, înainte de a se atinge de paharul de vin, se închină, își făcu și el cruce. Mâncară ca și altă dată, cu aceeași lăcomie, dar cu demnitate. Numai popa Țuică își
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
societății evreiești. Vorbind de instituția comunitară În ansamblul său În perioada de tranziție 1944-1948, trebuie să spunem că au existat Încercări și reușite În refacerea ei. O problemă importantă a fost cea a principiului suveranității comunității, ca reprezentantă a Întregii obști evreiești, și a considerării necesităților acesteia deasupra tuturor instituțiilor comunitare. Aceasta nu era numai o cerință de ordin teoretic ce viza reîntoarcerea la tradiție, ci, Înainte de toate, o necesitate pragmatică, o Încercare de a concentra toate resursele interne evreiești În
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
lider al vieții evreiești, În acel moment șeful Secției Cultului din Comunitatea xe "București"București. Într-o scrisoare către conducerea Comunității, el subliniază că „templele și sinagogile prevalându-se de o așa-zisă «autonomie» sfidau orișice inițiativă sau dispozițiune a obștei, singura depozitară a autonomiei existente”; apoi sunt relevate toate aspectele care scapă controlului religios și financiar al Comunității: sinagogile ce nu-și declară veniturile, cei 36 de hahami, din care doar patru sunt recunoscuți, nici unul neplătind un impozit comunității pentru
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
xe "Fielderman"Fielderman revine În fruntea Federației Uniunilor de Comunități, dar vârsta Înaintată, boala și În special noile condiții politice l-au Împiedicat să-și reia, cu adevărat, rolul de lider. O altă personalitate ce s-a impus În conducerea obștii evreiești a fost dr. Alexandru xe "Șafran"Șafran, din 1939 rabin-șef al evreilor din România. De altfel, cele două personalități, xe "Fielderman"Fielderman și xe "Șafran"Șafran, vor ieși de pe scena evreo-română aproape În același timp - la finele anului
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Cotter"Cotter, directoarea unei școli elementare, Dr. xe "Finkel"Finkel, directoarea spitalului de copii, Dr. xe "Lerner"Lerner, oculistă” și indicând la unii dintre aceștia calitatea de membru de partid 3. Este evident că plecarea acestor personalități respectate de Întreaga obște va determina un tip de comportament model. Astfel de exemple sunt numeroase: la xe "Bucecea"Bucecea, orășel cu 264 de evrei, 60% au depus formular de plecare, printre ei și președintele comunității, Eli xe "Zalmanovici"Zalmanovici, care era și membru
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Condițiile carismei sînt o breșă în țesătura socială și recunoașterea autorității șefului de către cei care i se supun. În sensul forte, ne spune Weber, carisma este aceea a profetului, poate și a unor luptători eroici. Profeții formulează noi legi pentru obște. Sînt venerați și ascultați, recunoscîndu-li-se merite exemplare. Fiecare depune jurămînt de credință față de aceste personalități istorice despre care Hegel scria: "Cu toții sînt numiți eroi întrucît țelurile și vocația lor își au izvorul nu în cursul firesc al lucrurilor, sancționat de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
totuși, la un posibil cititor din afară (la circulația și receptarea poeziei) din moment ce roagă pe cititorul său să nu se grăbească să-l „criticarisească” dacă va intîlni „vreo noimă ori neplăcută sau nepotrivită atît la ideea sa și la a obștii”. Absența totală a ambiției și, deci, a conștiinței estetice, ori binecunoscuta prefăcătorie a creatorului care scrie una pentru a sugera contrariu!? Nicolae Văcărescu, fratele celui dinainte, n-are nici măcar asemenea scrupule. El mărturisește că, neavînd „duh născocitor”, adică talent, va
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Dacă zici oleacă, încercă Faraon, potrivesc cu acordeonu’. Numa’ o strofă să-mi cânți și io viu hacana cu bașii... Nu putem spune ce l-a speriat mai tare, că vorbise mult românește sau că îl măsura crunt călugărul fără obște. Faraon trase un vaiet resemnat din burduf și porni după ei, păstrându-și, pentru orice prilej, acordeonul la piept. Isaia gâlgâi ultima dușcă, aruncă sticla cu dispreț, laolaltă cu celelalte lumești, și făcu semn spre înainte. Orașul continua să pâlpâie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îi spun trei lucruri. Primul e chiar acesta: cum accepți să te trezești din somnambulismul tău? Cum ne împingi să ne trezim din somnambulismul nostru? Somnambulismul nostru nu e dătător de măsură pentru unul sau altul dintre noi, ci pentru obște. Eu nu mai sânt eu, tu nu mai ești tu. Iau ca o umilință că sânt cine sânt dar și ca o răspundere. Andrei mă vede mergând pe sârmă și îmi spune: "Vezi că e o ceartă la vecini. Dă-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a scăpat, Vulcănescu a făcut pneumonie și a murit. Vă întreb: avea dreptul să facă ce a făcut? Nu era mai adânc etic să se gândească la ce le datora celorlalți, la tot ce avea bun de făcut pentru întreaga obște după ce ar fi ieșit? Să se gândească deci la toți câți s-ar fi putut împărtăși din spiritul lui extraordinar? Ceea ce predic nu este nici lașitate, nici urâțenie morală în genere, ci eticul pus în slujba a ceva, nu a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Șerban Negel; iar între protectorii literaturii românești se citează caminariul Enache Dann, Mihail Grigorie Suțu V V., mitropolitul Veniamin Gherasim, episcop de Roman. În Valahia: Alexandru Suțu V V. și mitropolitul Dionisie. Afară de aceea se notează cumcă, pentru "folosul de obște", mitropolitul a trimis în Italia pe părintele Efrosin Poteca cu alți trei tineri români "ca să învețe cele mai multe învățături, întorcîndu - se să dea rodul cel mai bun patriei. - Ba și școale mari naționale românești s-au făcut, întru care se învață
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bețivilor, cărora ne mărturisim, că de-mpreună purcedem cu oca și cu paharul (? ) Așteptăm ieșirea părului prin căciulă și a coatelor prin mintean și târnuirea hărțăgoșilor ce va să vie după beție. Amin. [9 iunie 1876] PENTRU COMEDIA CEA DE OBȘTE Un manuscript din 1790, cuprinzând gândirile lui Oxenstierna arată cam în ce chip aveau obiceiul de a privi strămoșii noștri lumea aceasta. Iată ce zice un pasagiu din acea carte: Lumea este priveliște, oamenii sânt comedinanții, norocul împărțește jocurile și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un unghi mic de unde să poată cu odihnă ca să fie privitoriu și unde să nu fie nicidecum cunoscut, ca să poată fără de grijă a o batjocori după cum i se cade. Nu mai puțin interesante sânt proverbele românești asupra comediei cei de obște. Iată cîteva: Lumea-i ca o oglindă în care se gătește omul ca să arăte precum nu este, ea-i ca o comedie în care fiecare joacă rola sa și unde cel mai de râs prinde locul cel mai bun. Ea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vechimii satelor .......... 30 Structuri teritoriale străvechi. Însorărirea .................................... 33 CAPITOLUL II HOTARE ȘI ENTITĂȚI COMUNITARE VECHI PE TERITORIUL UMBRĂREȘTEAN ............................................ 43 1. Umbrăreștenii între legendă și adevăr. Antroponime și toponime 43 2. Generic și specific în lumina vetrelor de locuit ............................ 46 3. Obștea umbrăreștenilor devălmași ................................................ 49 Hotarele istorice ale obștii Umbrăreștilor ........................... 52 4. Devălmășia, ca entitate în timp ..................................................... 61 CAPITOLUL III LOCURI ȘI COMUNITĂȚI UMBRĂREȘTENE ASERVITE ....... 85 1. Considerente de ordin general ....................................................... 85 2. Stăpânirile dependente în lumina documentelor. Mănăstirea la gura Bârloviței
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
33 CAPITOLUL II HOTARE ȘI ENTITĂȚI COMUNITARE VECHI PE TERITORIUL UMBRĂREȘTEAN ............................................ 43 1. Umbrăreștenii între legendă și adevăr. Antroponime și toponime 43 2. Generic și specific în lumina vetrelor de locuit ............................ 46 3. Obștea umbrăreștenilor devălmași ................................................ 49 Hotarele istorice ale obștii Umbrăreștilor ........................... 52 4. Devălmășia, ca entitate în timp ..................................................... 61 CAPITOLUL III LOCURI ȘI COMUNITĂȚI UMBRĂREȘTENE ASERVITE ....... 85 1. Considerente de ordin general ....................................................... 85 2. Stăpânirile dependente în lumina documentelor. Mănăstirea la gura Bârloviței unde este Agapie ................................................. 89 Țigăneii ........................................................................................ 91 Bozieștii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documentelor. Mănăstirea la gura Bârloviței unde este Agapie ................................................. 89 Țigăneii ........................................................................................ 91 Bozieștii și Tămășenii .................................................................. 95 3. Interconexiuni între stăpâniri individuale și devălmașe .............. 100 Mici dregători umbrăreșteni și stăpânirile lor .............................. 104 4. Stăpânirea boierilor Costăchești .................................................. 108 5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană ..................... 115 CAPITOLUL IV TORCEȘTII - UMBRĂREȘTENI ..................................................... 137 CAPITOLUL V INCONGRUENȚE RELATIVE LA STRUCTURILE DEMOGRAFICE ȘI LA TERITORIU ....................................... 165 1. Repere demografice ..................................................................... 165 2. Suprafața satelor umbrăreștene în lumina documentelor ............ 182 CAPITOLUL VI ÎNDELETNICIRI ȘI COMPLINIRI ECONOMICE ....................... 187 1. Agricultura ................................................................................... 187
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
faptul că aici a ființat comunitatea familială ce va căpăta și va purta numele de satul Umbrărești, aici fiind vatra sătească din care vor „roi” satele din jur, rămase tot timpul în hotarul ce se va numi și va fi obștea Umbrăreștilor. Pe hotarul Umbrărești-Barcea, teritoriu care înainte de cooperativizare aparținea în întregime moșiei Umbrărești, iar acum o parte aparține comunei Barcea, se găsesc multe și diverse vestigii arheologice. Am identificat pe acest loc un bogat și interesant complex arheologic, neexplorat prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ignoranță istoria de început a satelor noastre, căci a tăgădui existența românilor pe aceste locuri în perioada pentru care lipsesc documentele scrise, sau pentru că informațiile sunt puține și sărace, ar echivala cu negarea însăși a formei de organizare incipientă socială, „obștea teritorială, satul ca realitate imemorială și entitate ancestrală”. Observăm că se poate constata în satele noastre vechi, chiar și la o sumară cercetare și analiză a structurilor teritoriale, din punct de vedere economic și social-politic, modul în care s-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apoi traco-iliricul moș și, alături de el, latinescul veteranus, care a dat în limba română termenul bătrân, cu înțelesul unei părți de moșie moștenită dintr-un hotar anume. Alt argument de natură lingvistică, prin care se dovedește vechimea și sorgintea vechii obști sătești la români, rezidă din pluralul întâlnit în denumirea așezărilor, ce trebuie puse în corelație cu tradițiile întemeierii satelor românești. De asemenea, multe cuvinte de origine latină, ca drept-dreptate, jude-judecie, judecător-județ, domn-domnie, indică o continuitate și influență romană în domeniul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trebuie bine cercetat și luat aminte” dacă nu cumva vreuna din părțile aflate la un moment dat în litigiu reprezintă o desprindere ulterioară teritorializării inițiale din „trupul căpetelnicei moșii”, adică o despărțire și separare a unui grup din satul și obștea „matcă”, grup care ar fi întemeiat un nou habitat în cadrul aceluiași hotar și care, cu timpul, ar fi putut afecta hotarele vechi în detrimentul satelor vecine, mai ales în privința îmbinării, întâlnirii în capete, încălcându-se „lungul după granița însorăritelor moșii”, lucru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
constata că aprox. 15 sate cu moșiile lor se înșiruie pe cursul apei Bârladului întocmai unei salbe ale cărei verigi de legătură se constituie din colțurile moșiilor respective, foarte bine conservate pentru latura estică, concretizându-se într-o uniune de obști, a cărei existență se va regăsi, mai târziu, în ceea ce s-a numit ocolul Bârladului. Enumerăm numele acestor sate, așa cum le-am întâlnit în documentele văzute de noi, pornind de la hotarul de sud al Tecuciului: Cămileștii, Drăgăneștii, Durăștii, Trohăneștii, Corpăceștii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al Moldovei. Legăturile dintre ele se realizau prin regula impusă de fenomenul însorăririlor, la început poate între două, trei comunități, apoi mai multe, până s-a ajuns să se formeze un complex teritorial, cunoscut sub numele generic de uniune de obști. Nu am găsit știri sau indicii că acestui complex teritorial i-ar fi aparținut satele de la sud de Șerbănești, dar, judecând după organizarea lor administrativ-teritorială de mai târziu și având în vedere componența structurilor interne de teren, bănuim că i-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu-1 întâlnim de prea multe ori la est de apa Bârladului, așa cum îl vom afla mai târziu. Dar sunt elemente și motive să se considere că moșiile și satele Corpăceștii (Tămășenii) și Bozieștii au făcut parte ab initio din marea obște sătească numită a Umbrăreștilor și că s-au desprins, între timp, din această „căpetelnică moșie”, separându-se în comunități distincte și intrând în stăpânirea unor boieri, știut fiind faptul că Bozieștii de Jos și Bozieștii de Sus au aparținut hatmanului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]