KorAP: Find »[drukola/base=obraz & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...75 76 77 ...548 >

13,698 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333

fost cuminte și nu a scos capul pe geam. S-a așezat pe un scaun oarecare. Și chiar și dupé ce s-a așezat lîngé el babă Hania de la care pute a célduré și are o alunițé cu pér pe obraz, de la care lui Șasa i se face greațé, Șasa nu se ridicé de lîngé ea sé se așeze pe alt scaun, chiar dacé mai era un scaun liber mai Încolo. Stétu cuminte și nici nu séri la hop. Se gîndea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
vale se prelungea rîpă cu maluri albe care Începea chiar În podiș și se sfîrșea tocmai la iaz. Aici erau și tufele de singer, si frunzele lor, dacé le frecai În palmé, puneai pe urmé pe la spate cuiva palmă pe obraz și-l Înțepă. 58tc "58" Cele zece ruble le Împéturi În mîné, iar mîna o bégé În buzunar. Vézuse babe care legau banii În batisté și cînd pléteau 15 copeici la autobuz, o dezlegau. Scoteau de acolo un pumn de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769

ipocrit și poticnit, duminică de duminică, sub ochii extaziați ai interlocutorului. Mereu își găsește Silviu Brucan o mîndră (Ana Pauker) sau o "mîndruță". Mi-a fost dat să-l aud perorînd: "Democrația trebuie consolidată la sînge. La sîn-ge!" Îi tremurau obrajii, mîinile, capul cînd silabisea fericit: "La sîn-ge! La sîn-ge!" Pentru cealaltă, tautologica "democrație populară", vărsase, în tinerețea răs-roșie, destul. Nerespectarea tabuurilor politice duce la talonarea adversarului. Îl urmărești ca la rugby, pînă-i iese pe nas atitudinea political correctness. Are mînă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
nu-i sănătos. Nu altfel îmi vorbea din scaunul de cenzor: "Percepi deformat realitatea noastră, tovarășa Marievici, vezi numai partea rea. Nu-i sănătos. Contradicțiile societății, spune și Tovarășul Secretar General, sînt normale. Noi aicea..." I-aș zice cîteva de la obraz, dar mi-e silă. Din timp în timp, sila (dublată de dispreț) mă face să nu mai reacționez cum ar trebui să reacționez. La ce bun? Staliniștii ("un antisovietic este un dușman al poporului" a devenit "un antiamerican este un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
să îmbătrînească. Artă cu mult mai dificilă decît cealaltă arta de-a muri. Nu credea să-nvețe a îmbătrîni vreodată. E mai greu și durează mai mult. Șichy și-a lăsat în jos năsucul fin, de setteriță. Gropițele (erotice) din obraji îi vin bine. Are 22 de ani și-un sfert, fără un sfert, pe-aici. Bătrînețea n-o privește. Pe mine, da. Tentația de-a exista" te duce drept la bătrînețe. N-ai nici un încotro: dacă vrei să trăiești mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
adolescentă amețită, că n-o să mai fie altul pentru mine. Știu din tratatele de psihologie că sentimentele, lua-le-ar dracu' de sentimente, durează numai 2-3 ani. Așa scrie în tratate! În fapt, oricîte mîngîieri mi-ar fi atins gura, obrazul, trupul, Iordan ar fi ieșit ca untdelemnul la suprafață. Am devenit complet indisponibilă. Disponibilă numai pentru el. Eu n-am să mă îmbolnăvesc niciodată de alzheimer. Pentru mine trecutul e prea viu. Eu nu-l pot pierde. Trecutul e la fel de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
carte. Pentru că sună destul de trist să spun ultima mea carte, o dau pe un ton mai vesel: Nu vreau să te melancolizez, Șichy. O să mai fie una, cea făcută cu tine. Sînt sigură că zîmbetul încîntat i-a adus în obraz gropițele nostime. Mă asigură că nu-mi fură confidențe: Publicăm numai ce doriți să publicăm, doamnă Iordana. O să-mi înțeleg mai bine viața, proiectînd-o pentru Șichy? O să înțeleg de ce mă uimește un gest, de ce mă rușinează un altul? De ce am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Femeia-copil cu sîni deja formați și botic senzual. Într-o acuarelă, razele soarelui îmi înfășurau, ca niște șerpi subțiri și prietenoși, talia îngustă. În alta, un șarpe (sau o prelungire de liană) luneca tandru spre genunchiul julit. Apa, lipită de obraz, avea culoare hipnotică: verdele hipnotic al ochiului de șarpe. Fata întinsă pe iarbă (albastră?) și ridicată de iarba-iarbastră crescînd spre cer eram eu. Rusalin îmi vindecase frica. Erau multe reptile (ce cuvînt urît!) în Edenul nostru. Țipam cînd zăream șerpii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-i pot face asta lui Victor. În iubire, fată mică, nu-i totul frumos. Fii pregătită pentru mizerii. Mizeriile iubirii." Deschid geamul și uimitorul miros de cimbru miroase, cumva, a gaz de lampă urcă pînă-n mansardă. O lună subțire-n obraz (fără obraz) mă obligă să mă aplec peste pervaz, s-o văd. NE NAGHIBAITISI V NARUJU, cum scria în patru limbi și-n rusește sub ferestrele trenurilor. De pe undeva din vecini, cîntecul lui Demis Roussos despre inutilul "paradis pentru doi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
face asta lui Victor. În iubire, fată mică, nu-i totul frumos. Fii pregătită pentru mizerii. Mizeriile iubirii." Deschid geamul și uimitorul miros de cimbru miroase, cumva, a gaz de lampă urcă pînă-n mansardă. O lună subțire-n obraz (fără obraz) mă obligă să mă aplec peste pervaz, s-o văd. NE NAGHIBAITISI V NARUJU, cum scria în patru limbi și-n rusește sub ferestrele trenurilor. De pe undeva din vecini, cîntecul lui Demis Roussos despre inutilul "paradis pentru doi". Mai tare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
fursec. Nu-l vrea, îndărătnicul. Continuăm să rîdem complice de cîine, în timp ce el, cu parapon pe noi, se vîră demn sub masă și se preface ațipit. Buna dispoziție trece de la mine la ea, de la ea la mine; roșeața tînără din obrajii lui Șichy i-a molipsit și pe-ai mei. Tano nu ne mai suportă rîsul și se cere afară, gata de altă hărțuială cu vîntul de noiembrie. Risc să-i apar o pisăloagă lui Șichy, risc asta: Uite-o, Amintiri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
mă privi așa. E pervers pentru vîrsta mea să mă văd femeie tînără erotopată‡‡‡‡‡, așteptîndu-mi rîndul la patimă, la vară. Nu ca în ultimele imagini, cînd stau întinsă sub un reflector dur și se vede cum timpul îmi mușcă din obraz. Liniile lui Rusalin sînt veninoase. Întîi fine, apoi dublate, îngroșate. Cu breteaua sutienului intrată în carne și cu vînătăi pe coapsele grele. Vînătăile arată ca niște dîre de la un prea lung șir de ani. Imprimate pe piele de-o viață

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
mă persecută visul ăsta) că plouă cu gheață peste mine. Numai că boabele de grindină se preschimbă-n ochi. Globi fără vedere, reci, seci. Ochi cu pupile rotunde, oarbe, rostogolindu-se ca după un masacru suprarealist. Tano mă atinge pe obraz cu limba lui aspră și fierbinte, să mă trezească. Iarăși am lăsat deschisă ușa de la antret, iarășișiiarăși a putut ajunge în dormitor, lîngă pat, să-mi lingă lacrimile de pe obraz. Nu plînge, Iordanco, de ce plîngi? Am să-ți citez nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-se ca după un masacru suprarealist. Tano mă atinge pe obraz cu limba lui aspră și fierbinte, să mă trezească. Iarăși am lăsat deschisă ușa de la antret, iarășișiiarăși a putut ajunge în dormitor, lîngă pat, să-mi lingă lacrimile de pe obraz. Nu plînge, Iordanco, de ce plîngi? Am să-ți citez nu din Schopenhauer al vostru, ci din marele gînditor cu blană, domnul Osache (apocrif: Paul Auster). Domnul Osache zice că lumea e făcută din lucruri de mîncat și de regulat. Dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
cotarlă! Afară-i toamnă grea, bipedo. Am crezut că ai inimă de cîine, da' n-ai. "Miroși", auzi! Poate și mie mi-e greață de parfumul ăla nou, Dreamlife, da' am noblețea de spirit să nu ți-o trîntesc în obraz. Să știi, am nasul mai lucid decît al tău. Și creierul e mai lucid. Io țin minte mai bine, mai mult, mai corect decît bipezii. Memoria mea afectivă e superioară, prin comparație cu-a voastră. Iese șchiopătînd (șchiopătează ca să mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
ore și ore. Urinau indiscret unul față de altul. Brăduț îl bărbierea cu tandrețe; firele de păr cedau lamei, cu sunet aspru. Cînd s-o fi ras prima dată Patrick? Sigur nu la 16-l7 ani, ci mai devreme. "Hai, atinge-i obrazul, mi-a cedat Brăduț ceva din plezir. Să vezi ce piele proaspătă are steaua mea polară". Polară? Hilară, nu polară. Mi-a mărturisit că faza finală a cancerului îl făcuse pe Iordan insuportabil de sarcastic. "Era prea sarcastic, așa cum este

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
au schimbat din funcție. Pe întinsul a zeci de capitole, joacă rolul suferindului: că "era nevoit" să pedepsească "pentru delict de opinie" prin pressing. Că el n-ar fi vrut să. Cui i s-au roșit palmele aplaudînd la plenare, obrazul nu-i roșește la fel. Ce-o căuta la colocviul despre literatura detenției? Și cît de repede și-a însușit noua directivare: "N-am nici o neliniște de natură etnică. Națiunile intră în metastază". Funcții politice, da, a avut, dar le-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
mediocri. Că delăsarea e tară nocivă pentru țară: "Nu pune la inimă!" Geografia noastră e dar de la Dumnezeu. Însă "Domnul, drăguțul, nu umple toate blidele", cum spunea bunica Leonora. E în regula și-n regulamentul organic al românului capul plecat, obrazul (celălalt) întors spre pălmuire (șeful statului, în august anni curentis, l-a medaliat pe glob-trotterul "pacifist" Elie Wiesel, după ce i s-a zvîrlit în față, triadic: "România a ucis, a ucis, a ucis"), preferința pentru "lasă-mă să te las

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
un elefant, o libelulă ori un Concorde, harta României într-o gură de rechin, o gură căscată a urlet, un elefant cu gît de girafă. Așa e. Fariseul de Leandru Diță-Lerești, care-și mărturisește religia pentru cARTE (urît mai îmbătrînește: obrajii fleșcăiți, conjunctivita, pavilioanele urechilor galbene) ne-a făcut să nu mai comunicăm între noi. De-aș fi avut SIDA și nu m-ar fi ocolit așa Fluturel. La puțin timp după ce-a plecat Șoitu, nici nu mai eram o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
compus de Arcimboldo, din fructe și legume. Cu vișine pe buze, căței de usturoi în jurul gîtului, sptîncene de sparanghel, ciorchini de struguri acoperind fruntea, două felii de lămîie pe pomeți și codița de la spate vrej de dovleac. Cu toate astea, obrajii îi păleau, bărbia despicată îi era mai moale, degetele i se lungeau și cearcănele deveneau din ce în ce mai pronunțate. Se subția ca trecut prin urechile acului, în timp ce sînii mei forțau capsele bluzelor de la Adolescentul. Erau strîmți și pantalonii de catifea, refuzați la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
latră pe tine, io ar trebui să mușc trei-patru pe zi. Telefonul de la Șichy (vrea să vină să mă ure și intonația nu-i interogativă cînd o spune) îmi oferă sprijin psihic. Bunul simț (de unde i se trag roșeața din obraji, discreția, loialitatea) o face să fie atît de diferită de generația ei. De aparte. Litera a "Județul de Apoi să nu-l aștepți, frățioare, Ascultă la betranul Kant: Ia-l pe securicomunist de semnificant Și-l dă pe rîzătoare". Luca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
din greșeală, tulpina în dinți, s-a accentuat. Nerăbdător, sub o aparență abia amicală, Rusalin aproape c-o împinsese afară: Pleci, Șichy. Se întunecă. Văzusem (acuma eu îi urmăream de dincolo de geamurile fără perdele) cum Rusalin îi sărutase în fugă obrazul. Sigur rece, ca din argint, argintul colierului vintage. A refuzat să vorbească despre ea, după ce-a revenit în casă: Mă enervează igrecul din Șichy. Și ce se încărcase de furtună, ca un nor negru, cînd Șichy s-a întors

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
vorbă. Conversația se întinde ca ierburile crescute în iazul Dorobanț. Chipul lui Șichy, îmbujorat de sfială și de foc, pîinea prăjită, un tacîm scăpat, butucul prăbușit în jar, respirația gură la gură, dinții mici. Rusalin căutîndu-i cu limba gropițele din obraji. Șarpele casei ticăie ca un ceas demodat. Percepi iepurele rață și rața iepure, ca-n desenul lui Wittgenstein, se îndoiește vocea a doua. Și de ce n-ar fi percepția mea realitatea? Simt iarăși gustul de Brontë, de Jane Eyre cînd

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865

Zmeilor, pentru că e singurul zmeu care a mai rămas. E slab și pipernicit, totuși, în micimea lui, simți că este vorba despre un zmeu. Pentru că arată la fel cum și l-ar reprezenta orice copil. Are în primul rând un obraz feroce și un nas foarte mare și cărnos, să poată adulmeca carnea de om. Se sprijină într-o măciucă ceva mai înaltă ca el și poartă în jurul gâtului un lanț de bicicletă de care atârnă un medalion cu chipul Ilenei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
reașeze, să se ordoneze, acum, că este amintit și restructurat de ea, până la cele mai mici detalii: facturile neplătite, poșta nedeschisă, cămășile neduse la curățat, corespondențe neterminate. Și, în timpul acesta, îmi strânge mâna de câteva ori, îmi mângâie în treacăt obrazul, este atât de drăgălașă și binevoitoare, ca și cum ne-am fi reîntâlnit după o lungă absență și ne aflăm din nou împreună, în spațiul nostru pe care ea îl cunoaște până la cele mai mici amănunte. Și conversația continuă în ritmul ăsta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]