2,880 matches
-
cu mare priză la mase (e.g. Medelenii lui Ionel Teodoreanu). Sagacele universitar bucureștean analizează atent contextul socio-cultural de dinainte și de după Primul Război Mondial, pentru a explica (și) sociologic decalajul dintre modernismul "high", exaltat de principiile radicale ale criticii noastre obsedate de sincronizarea cu Occidentul, și "modernismul retro", modelat de paseismul curentelor tradiționaliste și de nostalgia după lumea veche. În opinia sa, apologeții modernizării societății românești au comis păcatul de a condamna drept "reacționară" o mare parte din literatura de calitate
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
secole în urmă) nu și-a propus altceva decît să-și „imagineze” existența (dacă și cum este posibilă) „dincolo”, în „moarte”. Întrebarea a rămas vie din generație în generație, cu aceeași persistență și tensiune dramatică; a preocupat și continuă să obsedeze pe toată lumea, indiferent de poziția privilegiată sau precară pe care individul o deține prin destinul lui omenesc, de savant ori de analfabet, de „liber cugetător” ori de credincios „practicant”. Dovada că anonimul carpatic nu a vizat decît realitatea iremediabilă a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fără îndoială. Febra documentelor orale s-a resimțit cu prioritate și cu folos la popoarele care au reușit să transporte de-a lungul secolelor, pînă în ajunul modernității, un remarcabil tezaur de forme de esență mitică. Este și cazul românilor. Obsedați de „teroarea istoriei” (dramă a intelectualului modern), mulți ambițioși au găsit suportul moral, deloc neglijabil, în memoria documentelor. Cuvîntul de ordine printre folcloriștii din generația lui S. Fl. Marian (și ca avertisment) continua să rămînă: „Comorile noastre se prăpădesc”. Morala
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cinste. Eu am stat cuminte pe ici, pe colea, dar cu ochii la ceva argintiu, strălucitor, care era pe perete, într-un fel de galantar, cum se agățau pe atunci vasele, cănile, cănițele și capacele de la oale. Acel ceva mă obseda. Pe masă erau toate bunătățile. Nu doream cafelele aromate, nici paharele cu vin, nici dansul lor, nici prăjiturile minunate cu care coana Paulina mă îmbia mereu. Eu nu dorem decât acel ceva din galantar. La plecare i-am spus mamei
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
murit un frate, dar acesta a decedat fiind în vârstă. Poate de aceea nu m-a afectat așa de mult dispariția lui Mitică, în schimb, cea a lui Gică m-a distrus sufletește și mulți ani, chiar și acum, mă obsedează tragica sa plecare în lumea umbrelor. Eram apropiați de vârstă, avea cu 4 ani mai mult ca mine. Poate că din această cauză ne-am simțit mereu aproape, căci eram nu numai frați, ci și prieteni. Ne completam reciproc sufletește
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
dacă transpunem analiza sa la dezbaterile recente despre legăturile dintre neuroștiințe și eventuala materialitate a ,,spiritului" (cf. dialogurile dintre neurofiziologistul Jean-Pierre Changeux și matematicianul Alain Connes, Matière à pensée, Paris, Odile Jacob, 1989). Combaterea unei concepții organiciste a conștiinței îl obsedează de-a dreptul. Una din preocupările sale esențiale, ca și pentru Freud sau Halbwachs, este aceea de a înțelege cauzele și formele luate de amintire. În opinia sa, proprietățile sistemului nervos nu ar putea să explice, singure, procesul de memorare
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
părea halucinantă. Un om se afla în Siberia, un altul se gândea la el la Petersburg și în toiul gândirii lui febrile cineva bătea în ușă. Omul deschidea și în fața lui se găsea, cine? Chiar individul din Siberia. Cineva era obsedat de un necunoscut pe care îl zărea mereu prin mulțime, într-o bună zi iarăși cineva bătea la ușă. Cine era? Chiar acel necunoscut... Un altul ucidea o bătrână cu un topor, după un plan minuțios, ca să înfăptuiască ceva măreț
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
trezi strigând: “lasă-mi nevasta În pace, americanule, că altfel, Îți crăp capul În două”! Se ridică În șezut, Își scutură capul de două ori, privi la zâna lui cum doarme neîntoarsă și zise În gând: “ a Început să mă obsedeze americanii”! Se uită la ceas; mai avea pâna să plece Încă vreo două ore. Nu mai putu să doarmă. Stănică avu și el un vis: se făcea că cele trei fete ale lui se Îndrăgostiseră de trei americani, piloți de
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
educat cu principii sănătoase! - Stai liniștită, mami, fetele noastre sunt fete deștepte și apoi, eu voi sta de veghe, să le fie bine. Haide, dormi, că mai este până mâine dimineață! Stănică nu mai Închise un ochi până dimineață. Îl obseda visul cu americanii. Mărin visă sporadic. Se făcea că se Îmbogățise subit. Terenurile agricole pe care le avea În preajma aeroportului militar fuseseră cumpărate de americani pentru extinderea acestuia cu Încă 100 de hectare, așa că, luase un preț foarte bun
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
noi nu ne-au băgat În seamă; nici președintele, nici presa? zise Dumitrică. - Păi, noi am fost de umplutură, nu ți-ai dat seama? Ai auzit ce Întrebare i-a pus ziaristul ăla de la “Click”lui Mărin? Pe mine mă obsedează visul pe care l-am avut. El a spus intenționat că am trei fete, să mă lovească direct. - Și pe mine? Îi arăt eu translatoare! Ce, nevastămea este servitoarea lui? Să-și pună mintea la muncă, să Învețe engleza dacă
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
egalii săi. Omul... a murit? \ NU. TRASK RIDICĂ DIN UMERI. A INTRAT ÎN COMĂ, IAR NOI NE-AM ÎNDEPLINIT ROLUL DE SUBSTITUT AL PĂRINȚILOR ȘI L-AM SALVAT. Marin mai avea o întrebare înainte de a ajunge la subiectul care îl obseda. \ Unde aveau loc experimentele? În Jorgia. Regina și sora ei \ pe atunci o adolescentă \ încurajau orice fel de experiment asupra vieții și nici nu erau curioase. Am stat acolo trei ani. Cu cine te-ai întâlnit în cursul acestor trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
DE OAMENI. DORMITORUL NOSTRU E SPLENDID ȘI TE VEI SIMȚI EXCELENT ÎN EL PENTRU O ZI SAU DOUĂ. \ MI-AI MAI SPUS DEJA, DRAGUL MEU. ÎȚI AMINTEȘTI? \ ȚI-AM MAI SPUS? ERA SURPRINS. DA, CRED CĂ DA. MANEVRELE ASTEA MĂ OBSEDEAZĂ. "MANEVRE", ÎȘI SPUSE EL. LE NUMEA ÎNCĂ AȘA, MAI ALES CÂND VORBEA CU DELINDY. DE FAPT, ABIA SE GÂNDISE LA ELE. SITUAȚIA LUI DIFICILĂ ÎL ABSORBEA COMPLET. DIN PUNCT DE VEDERE MORAL, ERA CA UN LEU CARE SE ÎNVÂRTEA ÎN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
CARE ÎL CITEA SAU ÎL ASCULTA, NU SE PUTEA STĂPÂNI SĂ NU SE ÎNTREBE DACĂ ACEASTA NU ERA LOVITURA MULT AȘTEPTATĂ. În capitala jorgiană, unde proclamația urma să ajungă sigur, conținutul ei va fi studiat cu îngrijorare, iar miniștrii reginei, obsedați de problemele lor financiare, se vor întreba dacă nu ar mai trebui trimise trupe pentru a apăra granița. În universul populat de himere în care se învăluiau, își vor închipui că încă o sută de mii de soldați fără chef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
nespus de dragă viața... Căpitanul tutuia parcă n-ar mai fi vorbit de un secol și ar ține să-și verse acuma tot sufletul. Apostol Bologa primi bucuros invitația la masă; era obosit de drum și nesomn, și-apoi acasă, obsedat de privirile stranii ale unguroaicei, mâncase ca și cu gura altuia. Avu numai o clipă de ezitare, gîndindu-se cî va trebui să povestească și lui Klapka aceleași lucruri pe care le-a povestit de atâtea ori până astăzi. Presimțirea i
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
dăruiesc celui drag la momentul potrivit, uitậnd că uneori chiar și divinul trebuie să se umilească și să-și împartă nemurirea cu muritorii. Mă lăsasem intimidată de o femeie stinsă, în loc să sfidez eu însămi moartea, iubindu-l pe Yon. Mă obsedau mereu cuvintele lui: - Dacă nu acuma, cậnd? I-aș fi răspuns: acum, Yoane, acum! Era deja prea tậrziu, fiecare dintre noi avea probemele lui. N-am rezistat însa tentației de a-i săruta obrazul proaspăt bărbierit, în care am deslușit
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
umărul lui Dumnezeu. Ortodoxia combină tandrețea cu perspectiva cazanelor de smoală. Până și Divinitatea a simțit nevoia unei opoziții. Și a apărut Scaraoțki. De-a lungul secolelor, orientul și-a burdușit energia în metafizică, nu în civilizație. De ce să ne obsedeze Paradisul celest, când am putea transforma Pământul într-o rezervație de îngeri. Credința poate însemna certitudinea căutării și sublimul negăsirii. Oamenii leagă de credință sublimul. Dar și frica. Dumnezeu emite decrete, nu dă interviuri. Din imensitatea solicitanților, Sf. Petru îi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de fericire spre tărâmul celălalt. Specia celor care caută fericirea prin cărți a scăzut dramatic. Dar nu va dispărea. Cu trecerea timpului, fericirea se defectează foarte des. Și nimeni nu se pricepe să o repare ca lumea. Pe amărât îl obsedează strictul necesar, nu fericirea. Ideal ar fi să coborâm fericirea din concepte în cotidian. Fericirea este „protejată” de o uriașă centură de disperare. Noțiunea de fericire se limitează în special la mers, nu la popas. Unele întâlniri cu fericirea pot
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
smulse din drumul lor fără întoarcere și prinse, spre binele oamenilor, în coșul autorului, plin ochi. „Ori de câte ori pleacă cocorii, intră în casele noastre anotimpul tristeții...” Pentru că „asemenea trenurilor ce trec prin gări nepăsătoare, trec peste noi anotimpurile.” Constantin Clisu este obsedat de trecerea ireversibilă, ca orice om, este viscolit de întrebări și le recită: „Când o căciulă oarecare nu răspunde la binețe, înseamnă că nu e nimeni sub ea?” „E neînțeles de ce, dacă jocul de șah are un rege, de ce sunt
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93051]
-
tot ce gândea nelămurit de când s-a urcat în mașină; ușile din spate se deschideau numai de la șofer, deci nu putea să sară din mers! Și mânerele macaralelor pentru geamuri erau scoase! Totul era împotriva ei! Acum era cu adevărat obsedată de împrejurări... nu-i venea să creadă în ce situație a ajuns. Dacă străinul avea gânduri oribile? Nici nu vroia să mai gândească, mintea ei refuza să avanseze mai departe, ideile i se învălmășiră. Privea hipnotizată silueta tânărului care o
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
de la Vamă. Firav,cu plete și cu o bărbuță roșcată, între cei doi. Undeva în spatele lor se ghicea o mogâldeață. Cea pe care o futusem eu aseară. Acum nu mă mai frământa dacă am făcut bine ce am făcut. Mi obseda o întrebare. A găsit poza atunci în seara aia și, ca și mine, nu a vrut să mi-o arate doar ca să ne continuăm treaba, sau, cuprinsă de remuscări, tot ca și mine, a doua zi s-a dus la
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
de limbă, unde au poposit azi-noapte? Ar putea să tragă de limbă alți pantofi, care ar putea să-ți spună vrute și nevrute despre stăpânii lor. Cred că sânt și foarte ușor de mituit. Puțină cremă, un lustru săptămânal și gata. Mă obsedează pantofii, forma, modelul, genul bărbătesc sau de damă, dar motivația acestei obsesii o să o înțelegi mai târziu, în Africa. Uneori au soarta câinilor, clacă stau să mă gândesc bine. Și asta depinde doar de stăpân. De cât de multă grijă
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
mult. Am decolat. Nici nu știi ce sentiment ciudat ai când faci lucruri din astea la primul impuls, ce sentiment de libertate totală îți dă faptul că poți și ai curajul să faci tot ce-ți trece prin minte. Mă obsedează simetria, constat așa întins în avion. Am plecat din România, ultima dată fără bagaj, traversând în fugă câmpuri mocirloase într-un maraton nocturn ca să prind avionul, și mă întorc acum, tot fără bagaj, fugind de data asta de singura femeie
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
oare chiar nu se poate face nimic pentru înlăturarea acestor neajunsuri? Sau poate nici nu se dorește. „Recunoștință' Când cu mai mulți ani în urmă i s-a întocmit „din oficiu” dosarul de pensionare, amicul meu era complet dezorientat, îl obsedau întrebările: ce va face? cu ce își va umple timpul? chiar nimeni nu mai are nevoie de el? etc. Colegii, care îl felicitau cu acest prilej, își exprimau, mai mult sau mai puțin sincer, regretul că nu sunt ei în
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
dezic și de entuziasmul de altădată? Știi un om care i-a luat de-o parte pe toți prietenii tăi și "le-a deschis ochii" în privința ta: ești un Marin Sorescu optzecist, un trădător al generației tale, un egoist, un obsedat de glorie și de premii. Știi pe altul care te-a acuzat că vrei premiul Nobel într-un mod în care poți acuza pe oricine de orice. Știi pe al treilea care, scriind despre două volume consecutive ale aceleiași cărți
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
doctrinele naționale, prezente de multă vreme în lumea balcanică. Purificarea etnică e o veche utopie fascistă care a devenit posibilă în epoca propagandei prin mass-media și a armelor performante. Adolescentul schizoid al epocii eroice a devenit între timp un schizofren obsedat de puritate și separare. Din acest punct de vedere, radicalismul național est-european (dar și occidental, dacă ne amintim mișcările separatiste din vestul continentului, de la cea bască la cea irlandeză) și cel religios islamic, cele două provocări acute ale istoriei actuale
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]