90,777 matches
-
cazul lui Eminescu. Ce mai poți aduce nou? Câți pot spune, cu mâna pe inimă, după lectura unei bibliografii critice imense, că este cu siguranță loc de prospețime sau că, indiferent de verdicte, tezele recente le depășesc pe cele consacrate? Observ totuși că, în ciuda numeroaselor cărți despre Caragiale din actualitate, nu prea mai avem specialiști, ci mai degrabă chirurgi sau publiciști cu gusturi trecătoare. Angelo Mitchievici împacă într-un fel inegalitățile în această carte vie și elegant scrisă, cu o grijă
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
Ion Bogdan Lefter. Scrisul referențial, descrierea amănunțită a celui mai neînsemnat gest, reflexivitatea discretă, analitică ies din formule și plasează deodată jurnalul într-o „scriere cu sens”. Discursul se organizează după reguli tacite, evoluînd spre genul romanesc. Dacă Livius Ciocârlie observa, în 1983, „fervoarea exclusivă existenței scriitorului ca scriitor”, am putea observa, la nivelul „romanesc” al jurnalului, expresia fervorii existenței scriitorului ca ființă înscrisă într-un destin inconfundabil, poate implacabil. Dacă, așa cum Ion Bogdan Lefter observa, justificat, că scriitorul urmărea, la
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
gest, reflexivitatea discretă, analitică ies din formule și plasează deodată jurnalul într-o „scriere cu sens”. Discursul se organizează după reguli tacite, evoluînd spre genul romanesc. Dacă Livius Ciocârlie observa, în 1983, „fervoarea exclusivă existenței scriitorului ca scriitor”, am putea observa, la nivelul „romanesc” al jurnalului, expresia fervorii existenței scriitorului ca ființă înscrisă într-un destin inconfundabil, poate implacabil. Dacă, așa cum Ion Bogdan Lefter observa, justificat, că scriitorul urmărea, la un moment dat, „construirea, din materia primă a jurnalului, a unui
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
genul romanesc. Dacă Livius Ciocârlie observa, în 1983, „fervoarea exclusivă existenței scriitorului ca scriitor”, am putea observa, la nivelul „romanesc” al jurnalului, expresia fervorii existenței scriitorului ca ființă înscrisă într-un destin inconfundabil, poate implacabil. Dacă, așa cum Ion Bogdan Lefter observa, justificat, că scriitorul urmărea, la un moment dat, „construirea, din materia primă a jurnalului, a unui roman al scrierii unui roman”, jurnalul în sine se constituie într-un roman al scrierii ființei. Evoluția nu este guvernată de un proiect elaborat
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
consemnării tuturor evenimentelor. Starea aceasta incomodă, inconvenientele generate de boală îi afectează nu doar relațiile cu viața, cu un ambient mai restrîns sau mai larg, ci și relația cu propriul scris, cu textul în care înțelege să se integreze continuu. Observă: „Jurnalul meu a devenit, de mult, ilizibil, o simplă agendă care nu are măcar calitatea de a fi simplă. Nemaiavând, de mult, dispoziție pentru observarea detaliului, fie cât de mărunt, mă țin de coada evenimentului, notat și acela cu mari
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
Nestăpînind scrisul, nu mai poți stăpîni lumea. Miercuri, 28 mai 1980, Radu Petrescu îi mărturisește lui Mircea Horia (S.) „imposibilitatea de a ține la zi aceste note”. Și, mai mult, apare teama de a nu mai putea organiza universul scrisului, observînd că haosul stîrnit într-un asemenea univers nu va mai putea fi ordonat. O mică, într-un fel, doar banală greșeală strecurată într-un articol despre Arghezi îi dă frisoane: „În micul meu text despre Arghezi, din același număr 21
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
prim-plan al prozei noastre, unde este așezat alături de D. R. Popescu, Nicolae Ciobanu și Sorin Titel, prozatorul este de acord cu trimiterile făcute de comentator la momentele și schițele, ca și la nuvela Dăuă loturi de I. L. Caragiale, dar observă că „Editorul meu a reținut deci, de la mine, importanța specială a nuvelei, nu și interpretarea mea: dimpotrivă, o subliniază cu energie pe cealaltă.” Constată deci, cu durere, că scrisul lui e înțeles greșit. Dar și că biografia (expresie, în cazul
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
pe toate registrele, un acut cât mai îngrijit, evitându-se stridențele și notele țipate. Ceea ce am putea recomanda acestor concurenți este atenția specială pe care ei trebuie s-o acorde laturii stilistice, extrem de importante în cadrul evoluției în concurs. Uneori, se observă o alegere repertorială defectuoasă în funcție de posibilitățile lor reale la această vârstă. Să nu uităm că ei sunt cruzi, n-au încă o experiență scenică, care se va câștiga pe parcurs. Apreciem, fără îndoială, un anumit curaj pe care îl au
Le Grand Prix de l’Opéra - ediția a II-a by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2395_a_3720]
-
alcătuit o bibliotecă impresionantă, ascunzându-și comoara (unde altundeva decât într-o insulă?!!) adunată cu atâtea strădanii și cu pasiune obsesivă. Dar cu aceeași ambiție și voință acționează anticarul Ken Sanders care-i ia urma, îi sesizează tehnici și strategii, observă detaliile ce se repetă de la un furt la altul, anunță poliția, pledează și-i convinge pe polițiști să-l aresteze, îi conduce în „insula comorii” și-l duce în fața justiției, conștient că hoțul nu va rămâne prea multă vreme închis
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
în favoarea unor echipe de studenți sau, de ce nu, a noilor tehnologii, iar asta la tarif aproape zero, că doar trăim vremuri dure, iar editurile, sărmanele, trebuie să economisească și ele undeva, de exemplu, la calitatea textului. Ei și? Oricum nu observă nimeni asta! Cu excepția cazului în care, într-o bună zi, pe neașteptate, într- o conjunctură favorabilă a astrelor, cartea tradusă va fi chiar citită. „Traduttore, traditore”, spune o vorbă italiană, în care traducătorul este asemuit cu un trădător. Însă chiar
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
decizia închiderii serviciului în limba română al postului de radio Deutsche Welle a fost luată în luna ianuarie a acestui an. Nu s-a întâmplat dintr-o dată. Radio Deutsche Welle urma să iasă din România încetul cu încetul. S-a observat că nu mai este nevoie de existența posturilor de radio străine în limba română. Se încheie un ciclu istoric", a spus Horațiu Pepine. El a făcut atunci referire și la faptul că BBC World Service a renunțat la serviciul în
Radio Deutsche Welle îşi încetează emisia în limba română pe 1 ianuarie 2012 () [Corola-journal/Journalistic/24049_a_25374]
-
îl solicită pentru o recomandare pe Geo Dumitrescu. Textul acestuia, olograf, e cu atât mai interesant cu cât însuși poetului i-a fost dat să cunoască pe propria-i piele excluderea din partid și aferenta marginalizare. Pe lângă faptul că se observă o bună cunoaștere a personalității lui Cornel Regman și a situației lui, șarja tăioasă la adresa unor realități românești poate fi pusă în prelungirea cuvântării de pomină împotriva cenzurii, din 1965, a aceluiași intransigent scriitor. Criticul a fost reprimit de membrii
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
ciclul Noi al lui Dimitrie Crudu: „Simt liniile cum alunecă încet/ Pe sticla geamului înghețat, până departe/ Desigur, sunt liniile vieții unui poet/ dar conturându-se apare motanul Petrache.” Acesta e cadrul, decorul, în spatele căruia se ascunde depresia: „Pe străzi observi cum oamenii se îndepărtează de copaci/ până se fac nervi/ dar tu încă taci?” Dimitrie Crudu își duce pretutindeni cu el „singurătatea în geamantane”, fapt pentru care îl cuprinde o silă imensă de sine. Pedalând pe bicicleta sa pliantă în
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
vidul. Rotindu- se în jurul acestui gol, poetul Dumitru Crudu din fuga condeiului culege portretele ca pe niște cărți de joc și le răsfiră în mâini, căutând să deosebească pe Falsul Dimitrie de Dimitrie cel Crud. Când ajunge la marginea tribunei, observă fețele spectatorilor căzuți în transă. Toți îl aplaudă, îl ovaționează ca pe-un învingător. Și toți seamănă cu el. Avântul său imagistic învinge tentația de-a se prăbuși în gol. Ajuns în punctul maxim de iluminare, poetul aruncă o privire
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
trei concerte simfonice am dispus de trei concertmaiștri ce provin din importante colective simfonice din partea de vest a continetului. Dispun de o capacitate excepțională în a rezolva probleme, în a da soluții; în același timp, cântă împreună cu cei tineri care observă practic cum se rezolvă anumite situații. Din mers se realizează un transfer al experiențelor. Festivalul este doar un cadru. Pe parcursul repetițiilor, a concertelor, se obțin beneficii profesionale de lungă durată. Fie că este vorba de proiectul de la Atheneu, de concertele
Interviu cu Christian Badea -„Întotdeauna am lucrat cu tinerii muzicieni, peste tot în lume“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/2415_a_3740]
-
decizii au fost atacate în instanță de o alianță procesuală gestionată de "Piperea și Asociații", iar Curtea de Apel București a admis irevocabil contestația, repunându-i în drepturile lor inițiale pe pensionarii aviatori. Casa de avocatură arată că fostul guvern, observând că instanțele de judecată au repus în plată pensiile în formula lor inițială, de dinainte de așa-zisa reformă, a edictat un nou act normativ - Ordonanța de Urgență nr. 59/2011 - prin care a revizuit pensiile. Diferența dintre cele două măsuri
Adrian Iovan a câștigat procesul cu statul by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/24207_a_25532]
-
povestiri: Observații în timpul zăpezii (2004), Furnici și bondari (2010), sau Natură moartă cu rodie (2003). Din acest ultim volum, vă prezint, iată, chiar povestirea care dă titlul cărții. Eu nu-s frumos, asta încerc să-i explic motanului care mă observă deja de câteva veacuri. Sunt respingător, atât de respingător cât poate fi un om. |sta-i primul gând care-mi intră în creier odată cu lumina dimineții. Cocoșat, cu un picior mai scurt decât celălalt, nu-mi pot împiedica ochii să
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
să se înfrupte dintr-un măr zemos în umbra grădinii. Gânduri pragmatice i-au urâțit chipul și buzele i-au devenit neplăcute; tot bodogănind ceva, ea cântărește în mână un fruct mare și ridică din umeri, nehotărâtă. După plecarea ei, observ disprețuita granată. E coaptă, aurie și străbătură de nervuri fine, pielea-i e transparentă ca pumnul unui vârstnic. Iar o fracțiune de veșnicie a zăbovit în palma-i micuță. Strecor rodia în căptușeala vestei mele. La doi pași distanță, un
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
în haina-i sintetică argintie, și cu mine. Căruciorul ei dă pe dinafară de cartofi, zarzavaturi și dispreț, iar eu am în mână un pachet de Orbit Polar Ice cu gust de pioneză și mărul răului în sân. Oamenii-cămile nu observă nimic, dar când pornește alarma, stridentă și înnebunitoare, toate privirile se întorc spre ea, ca și cum ar fi goală... Ochiul meu roșu se-ntunecă. În sfârșit preț de câteva clipe pot să-mi fixez în mod legitim privirea asupra chipului ei
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
sînt eu". Care e atitudinea țărăniștilor? Liderii lor se spală pe mîini asemenea lui Pilat din Pont, afirmînd cu o suspectă placiditate: "Noi respectăm Constituția în vigoare chiar dacă nu sîntem întotdeauna de acord cu ea". Autorul găsește de cuviință a observa: "Foarte frumoasă formulare. Dar de ce vă prefaceți că uitați prin ce fel de mașinații a ajuns documentul acesta fundamental <în vigoare>?". Însă "politichia" perfida, insolenta și deformatoare de adevăr a Spinului e cercetată în speță pe terenul specific lui Sergiu
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
așternere pe hîrtie a unui amalgam de idei nebuloase". Textul este cunoscut și a fost folosit de mai multe ori în istoria ideilor politice românești, începînd chiar cu A.D. Xenopol, în 1910, în Istoria partidelor politice... Ce nu s-a observat este că acest text are o anumită istorie și că el este anunțat de alte manifestări publice ale omului politic. În mai 1892, Titu Maiorescu ținuse la Ploiești o conferință cu plata, în folosul societății de binefacere "Caritatea". Ea n-
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
asta ar însemna o pauză de mai multe luni în realizarea acestui proces. O pauză care, politic, ar duce la compromiterea actualei coaliții, dar și a elementelor care o compun. Admițînd însă faptul că în România se face reforma, lucru observat mai cu atenție în presa din străinătate decît în cea de la noi, de aici decurge și posibilitatea că drumul economic al țării noastre să aibă o altă direcție, nu spre catastrofă. De ce se asociază însă actualul proces chiar și în
Prejudecăti si iluzii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18204_a_19529]
-
ordinea traducerii exegezelor d-sale a apărut în această formă inversata. Am comentat în 1996 exegeza privind perioadă 1866-1947 și mă bucur că aceeași editură, Humanitas, a publicat, în traducere românească, și cea dinții perioadă din dezvoltarea României moderne. Să observ mai întîi că îndreptîndu-se spre un segment din această încleștata istorie(și ocolind ansamblul) dl. Keith Hitchins a optat pentru examenul aprofundat, fiecare dintre cele două cărți depăsindu-o în dimensiune pe cea a d-nei Catherine Durandin, avînd, fiecare, cîte 400
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
reale, personajele pozitive nu-s destul de pozitive și "vehiculează idei și concepții străine nouă" ș.a., toate acestea trebuind "rezolvate prin modificări de text".) Și, în sfîrșit, un ultim capitol, de Observații, care nu diferă prin nimic de "modificările necesare". Cenzorul observa că "din cei patru copii de muncitor prezentați în român, doi sînt personaje negative", ca unul dintre ei "întreține relații cu o serie de femei provenind din medii reacționare, total descompuse" iar celălalt, desi ajutat de partid, refuză să-și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
-și înțeleagă greșelile, avînd în plus că nevasta "un element corupt". Nu așa sînt copiii ilegaliștilor, crede Moraru Fl, în capul lui "negativii" trebuind să aparțină neapărat "mediului putred" burghez. * Dacă la proza abaterile de la "linie" sînt mai usor de observat, la poezie lucrurile se complică. Tipicul Notei e același: ce cuprinde volumul, apoi cîteva poeme povestite pe înțelesul activiștilor superiori de la CC-PCR și propuse spre eliminare din carte. Ceea ce o nemulțumește, în 1965, pe Fl. Molho la Viață deocamdată de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]