1,279,348 matches
-
spre slavă, nu totdeauna discretă față de vremelnicia oficială. Există într-adevăr și un poet de curte Tudor Arghezi, care nu se mulțumește să consimtă, dar care-și coboară adesea consimțămîntul în osana. Cine scormonește arhiva plecăciunilor scriitorilor noștri față de supușenia oficială, descoperă și un Tudor Arghezi gata oricînd să prefacă noroiul în mătase sau bubele în mătănii". Sub comunism, desigur că Arghezi n-a mai suflat o vorbă despre "voievodul culturii", căruia părea să-i poarte o devoțiune eternă, dar n-
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
materie de programe expoziționale și de curatoriat propriu-zis este fascinația în fața notorietății de budoar. Prin budoar întelegîndu-se, de această dată, penumbrele fostelor cabinete de propagandă și ale altor laboratoare de partid în care se construiau artiștii de curte și gloriile oficiale. După criteriile derivate dintr-o astfel de percepție, inventarul se constituie aproape spontan. El îi include pe Sabin Bălașa, pe Viorel Mărginean, pe Mihai Bandac și pe încă vreo cîțiva, din același eșalon sau din altele inferioare. Galeria Bancorex nu
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
acest segment al fenomenului artistic național, intrat în stereotipia percepției publice, cu precădere la nivelul ei semidoct, asemenea unui produs folcloric, dar nu s-a lăsat sedusa nici de alte variante ale mitologiei noastre artistice, mai mult sau mai putin oficiale. Alegerea a fost pur și simplu firească, în limitele unui profesionalism cert, care a inclus atît artiști cu un statut public solid, ca Ilfoveanu sau Iliescu-Călinesti, cît și artiști de o certă valoare dar mai puțin cunoscuți în mediile largi
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
una ocazionala, legată de aniversarea celor șaptezeci de ani pe care i-a împlinit, de curînd, pictorul, cît și prin împrejurarea că ea este prima expoziție pe care galeria i-o organizează unuia dintre artiștii cei mai populari, unui artist oficial în sensul neincriminator al cuvîntului, de dinainte de 1990. Fără a fi un sacerdot atletic al cultului ceaușist ori un instrument declarat al esteticii de partid, asemenea lui Mărginean, Bălașa, Negresteanu, Drăgusin și alții, Piliută este mai degrabă un oficial din
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
știut, toată viața, să-și ocrotească o existență senina, de beatitudine, ferindu-se iarnă de frig (de care a suferit constant), fie în căldură bine întreținută a conacului de la Mircesti, fie, mai bine, în voiajuri protectoare în străinătate, particulare sau oficiale. Războiul de independență i-a smuls stări de exultare, apoi redevenind omul de lume care a știut să se facă prețuit și la Junimea. Niciodată nu va fi îndeajuns prețuit faptul că, tot primind corespondență de la Ion Ghica, a intuit
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
bloca spiritul critic în aceeași măsură, daca nu în același fel, ca și iconoclastia dinainte. Nu e cazul să stărui asupra efectelor. Diferență majoră a constat în faptul că dacă în perioada proletcultista există o unică scară de valori, aceea oficială, în perioada protocronista, ierarhia oficială s-a confruntat necontenit cu aceea a criticii liberare, nemaiizbutind niciodată să se impună deplin. Ne-am fi așteptat, poate, în deceniul din urmă să nu mai cădem nici într-o extremă, nici în alta
Iconoduli si iconoclasti by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18111_a_19436]
-
măsură, daca nu în același fel, ca și iconoclastia dinainte. Nu e cazul să stărui asupra efectelor. Diferență majoră a constat în faptul că dacă în perioada proletcultista există o unică scară de valori, aceea oficială, în perioada protocronista, ierarhia oficială s-a confruntat necontenit cu aceea a criticii liberare, nemaiizbutind niciodată să se impună deplin. Ne-am fi așteptat, poate, în deceniul din urmă să nu mai cădem nici într-o extremă, nici în alta. N-a fost să fie
Iconoduli si iconoclasti by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18111_a_19436]
-
nu în ultimul rând minciună ridicată la rang de principii, exagerările inevitabile luate drept adevăr și argument. Împăratul însuși este "luat de val" și, la un conciliu episcopal dintr-o provincie orientala, semnează un edict prin care creștinismul devine religia oficială a imperiului. Cum se produce această transformare a împăratului Sapiens, de la contestare ironică și autoironică, de la vehemență celui ce dictează uciderea în arene a gladiatorilor creștini, până la acceptarea edictului și, implicit, sanctificarea să - acesta e drumul logic-ilogic foarte bine gradat
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
Constantin Țoiu UN POET, foarte bun în tinerețe, înainte de a intra în politică, vrînd să-și răzbune micimea trupeasca prin înalte favoruri oficiale, si care l-a atacat într-un român penibil pe Blaga, pe față, a fost Mihai Beniuc, președinte, pe vremuri, al Uniunii Scriitorilor, cînd sediul acesteia se află pe șoseaua Kiseleff. Acolo avusese loc scenă faimoasa cînd Petru Dumitriu, în
Amintirea unui poet uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18123_a_19448]
-
a știut să pună degetul pe rană pentru a explica situația școlii noastre de film:" Problema e că studenții fac mai multe filme în timpul anilor de formare decît după aceea"! Florin Mihăilescu a fost la Valladolid și membru al juriului oficial, juriu care a hotărît că Spicul de Aur să îi revină lui Ken Loach pentru My name is Joe. Ken Loach merită un premiu mai ales pentru că a evoluat: cu Joe, șomer (cum altfel la Loach?), fost alcoolic, el reușește
De la Valladolid la Salonic by Magdalena Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/18122_a_19447]
-
scurtul dar substanțialul text semnat de Ioan Holban, "Poartă lumii. Jurnal an Chină" (Iași, Ed. Sedcom Libris, 1999, 68 p.). De-a lungul celor 15 zile (15 capitole) cunoscutul critic și om de cultură ieșean, ămpreună cu "colegii din delegația oficială a Uniunii Scriitorilor, Eugen Negrici, Gabriel Dimisianu, Doina Cetea și Constantin Novac" ni se arătă cu toate simțurile an alertă, ca și cum ar fi an prezența unei revelații, tip "Savez-vous, j'ai heurté leș incroyables Florides...". Vizibil marcat de eveniment, scriitorul
Paradoxul chinez by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17426_a_18751]
-
taci atunce / Tot în limba ta. (VRF, 23). Ca înflăcărat militant împotriva înrobirii imperiale sovietice / ruse, pentru eliberarea Basarabiei din Imperiul Roșu / U.R.S.S. și pentru re-Unirea acestei valahe provincii cu Patria-Mumă, România, ori pentru recunoașterea limbii române ca limbă oficială în Republica Moldova, Grigore Vieru a îndurat eroic, mesianic, multele necazuri pricinuite de autoritățile sovieto-ruse de ocupație. Într-un interviu publicat în 28 septembrie 1989, în revista Literatura și arta, din Chișinău, Grigore Vieru mărturisește: «Nu am liniște și pace nici
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
este cea mai sigură garanție pentru conservarea unei dictaturi. În acea vreme romanele cu subiect istoric au constituit (în majoritatea lor) o linie a frontului în bătălia împotriva spiritului dictatorial, împotriva dictaturii însăși. Cărțile care intrau în polemică cu tezele oficiale asupra istoriei erau printre puținele fapte vizibile de împotrivire la dictatură. Așa s-a creat o întreagă literatură în care istoria este un pretext pentru încercarea de ieșire din capcana istoriei oficiale. Practic, aceste cărți sunt acelea care au reușit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
însăși. Cărțile care intrau în polemică cu tezele oficiale asupra istoriei erau printre puținele fapte vizibile de împotrivire la dictatură. Așa s-a creat o întreagă literatură în care istoria este un pretext pentru încercarea de ieșire din capcana istoriei oficiale. Practic, aceste cărți sunt acelea care au reușit să depășească astăzi criza de încredere în literatura din perioada dictaturii". * ;Adrian Popescu face o confesiune, pentru ca apoi să contureze o trăsătură comună a poeților pur-sînge trecuți temporar în tabăra prozatorilor: "Modernistă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
refuză să semneze respectivul decret. Și au urmat și alte amenințări. Rămânea ferm an decizia sa, refuzând să participe la festivitatea aniversării a evenimentului politic de la 23 august 1944. Cele două puteri aliate occidentale ăncep să dea ănapoi. O adresă oficială a secretarului de stat pentru afaceri externe al SUA, Byrnes, al ăncunostiinta, la 25 august 1945, pe șeful misiunii diplomatice la București, să-l previe pe rege că notificarea către cele trei mari puteri aliate a fost primită la Washington
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
sfat și nici o asigurare regelui, dată fiind prezenta să situație dificilă față de Groza și oficialitățile sovietice sau eventualitățile ce s-ar ivi privind viitorul său politic sau poziția sa personală". Opoziția era supusă, și ea, unei presiuni concertate, orice declarație oficială a celor trei partide fiind aspru cenzurata și neputând apărea an presă. Asta an timp ce regele aștepta de la cele trei mari puteri răspuns la notificarea sa oficială. La 31 august 1945 șeful misiunii americane la București stăruia pe langă
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
sa personală". Opoziția era supusă, și ea, unei presiuni concertate, orice declarație oficială a celor trei partide fiind aspru cenzurata și neputând apărea an presă. Asta an timp ce regele aștepta de la cele trei mari puteri răspuns la notificarea sa oficială. La 31 august 1945 șeful misiunii americane la București stăruia pe langă Departamentul de Stat să se ia măsuri pentru a se răspunde notificării regelui, pentru că altfel poziția morală a SUA an România va fi dezastruos subminată, menținând pe rege
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
an prim-planuri de creatori, tendințele din cinematografia britanică postbelică. A fost o selecție mai degrabă pragmatică, orientată spre producții de data recentă ("cea mai veche" fiind Pianul - 1993 - și cea mai nouă Wonderland (lansată an această primăvară an competiția oficială a Festivalului de la Cannes). an locul cantității s-au privilegiat filmele de certă valoare artistică, semnate de regizori importanți - nu doar pentru cinematografia britanică actuala (Gilles Mac Kinnon, Michel Winterbottom), ci și pentru cea mondială (Jane Campion, Ken Loach -si
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
unor lingviști sovietici că limba moldoveneasca să fie considerată o limbă romanica distinctă, ca și faptul că acestea n-au fost luate în serios de specialiștii din Occident; se evocă și disputele constituționale recente din Republică Moldova, privind desemnarea limbii oficiale că "română" sau că "limba moldoveneasca". Atricolul cuprinde și observația că limba scrisă din Republică Moldova nu se distinge de cea din România � cu excepția unor termeni tehnici împrumutați din rusă, chiar și pe aceștia, însă, inițiativele actuale de unificare terminologica
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
DEX, de exemplu, apare doar sensul "locuitor al unui stat, care se bucură de drepturi civile și politice și care are anumite obligații față de acel stat", însoțit de o explicație discutabila, cel putin incompletă, pentru valoarea substantivului la vocativ: "termen oficial de adresare; cuvînt cu care ne adresăm unei persoane al cărei nume nu-l cunoaștem". Cuvîntul e unul dintre cele care au acumulat, prin evoluția semantica îndelungată (bogat ilustrata în dicționarul academic al lui Sextil Puscariu, DA), mai multe valori
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
însăși se transformă și începe să alunece limpezindu-si părțile opace. Dacă nu, ea rămîne rigidă; și atunci, prostia ei nu ne mai ajută. Atunci cînd rămîne rigidă, prostia se numește stupiditate, încredere în sine (așa cum se pomenea în discursuri oficiale), instalată veșnic în obscură ei opacitate. Ea este, de la un capăt la celălalt, vanitate plină de golul ei, umflată într-un sine fals, neliber, irespirabil./.../ Există în găunosul acestei vanități și partea ei teatrală, indispensabilă. Ea poate fi tragică, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
și ajutoare financiare, unele nerambursabile, altele cu dobîndă favorabilă, menite să ne faciliteze pregătirea pentru aderare (...). Mă bucur să constat recunoașterea, unanimă acum, ca proba de foc a acestei reveniri și a reacceptării României în Occident a constituit-o poziția oficială inteligență și corectă adoptată de România față de criză din Kosovo." Ceva mai reținut, Dumitru Tinu scrie "este important, e un succes să ai președinția OSCE, dar să nu facem din țînțar armăsar". Pentru directorul ADEVĂRULUI semnificația deosebită pe care o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
dar nu amintește că țara noastră a reușit, politic, să intre an cărțile Uniunii Europene, ănainte de ăntălnirea de la Helsinki. Va trebui să-i reamintim, cu neplăcere, confratelui nostru că ziarul la care editorializează a atacat din toate pozițiile atitudinea oficială a țării noastre față de conflictul din Kosovo. Adevărul a fost unul dintre ziarele care, să nu uităm, s-au străduit să discrediteze poziția oficială a României an raport cu războiul din Iugoslavia. Ministrul de Externe, Andrei Pleșu, a fost atacat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
reamintim, cu neplăcere, confratelui nostru că ziarul la care editorializează a atacat din toate pozițiile atitudinea oficială a țării noastre față de conflictul din Kosovo. Adevărul a fost unul dintre ziarele care, să nu uităm, s-au străduit să discrediteze poziția oficială a României an raport cu războiul din Iugoslavia. Ministrul de Externe, Andrei Pleșu, a fost atacat pătimaș de acest ziar, ăn numele vinei că ignoră alianțele tradiționale ale României și că face din țara noastră complicea unui război nedrept și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
fost atacat pătimaș de acest ziar, ăn numele vinei că ignoră alianțele tradiționale ale României și că face din țara noastră complicea unui război nedrept și inegal. După ce s-a ăncheiat conflictul din Iugoslavia, Adevărul continuă să creadă că România oficială e vinovată de faptul că pacificarea din Iugoslavia include și răzbunări de tot felul ale etnicilor albanezi. Editorialistul acestui ziar ignoră că România nu se mai află an situația de țară care stă pe margine an privința integrării an U.E.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]