2,372 matches
-
secetoasă vitele prin pășunatul ciurlanilor. Față de acestă situație, fermierii de aici au început să aplice așa zisa metodă dry-farming. Practic, metoda ar consta în obținerea producției de grâu o dată la doi ani, cu apa a doi ani. Deci, un an ogor sterp, necultivat, păstrând umezeala solului. Se obține astfel o recoltă mult mai sigură, mai mare, și cu cheltuieli mult mai reduse. În anul de ogor sterp, se ară ușor pământul, începând din primăvară și se grapează după fiecare ploaie. De
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
producției de grâu o dată la doi ani, cu apa a doi ani. Deci, un an ogor sterp, necultivat, păstrând umezeala solului. Se obține astfel o recoltă mult mai sigură, mai mare, și cu cheltuieli mult mai reduse. În anul de ogor sterp, se ară ușor pământul, începând din primăvară și se grapează după fiecare ploaie. De asemenea se ține pământul permanent curățat de buruieni. Semănatul se face obișnuit, în ultima decadă a lunii septembrie. Lucru curios, sămânța nu se tratează contra
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
e destul de răspândită. Din cauza climei și în special a vântului, pământul se lucrează ușor. Se evită arătura mai adâncă de 15 cm. Arătura principală se face la 2-3 ani. În schimb, se dă mai des cu rotativul. Alături de sistemul de ogor sterp, se practică și sistemul grâu după grâu, cu rezultate mulțumitoare. Se practică asemenea și grâu în asolament.
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ca-n mormânt. Nu se poate desluși nimic. Vântul nu s-a trezit încă și soarele nu se răsfață pe oglinda apei lor, risipind sclipiri de aur și argint. Deodată, o linie subțire de sânge se arată la răsărit. Prin ogoare, prin văi și prin dumbrăvi, trece vântișorul lin dinaintea zorilor. Pe ape se deslușesc aburi șerpuiți. Potire plutitoare înfrumusețează peisajul sălbatic. Lucrurile au contururi nelămurite. Deodată umbrele se risipesc. Obiectele din jur încep să capete forme precise. Geana de lumină
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pe jos formând un covor multicolor. Toamna harnică a adus cu dânsa mirosul fructelor și mireasma strugurilor. Un val de brumă argintie s-a așternut peste copaci, peste case, peste cărările și potecile neumblate și neștiute ale codrului. În solul ogoarelor are loc logodna semințelor cu lutul bătrân. De pe dealuri, țăranii au cules rodul bogat al viței de vie. Toate viețuitoarele se găsesc într-o continuă mișcare și se pregătesc pentru sezonul rece; la fel și păsările care sunt într-o
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cocorii, care-și începeau pribegia lor lungă și obositoare. Soarele nu-și mai trimite razele ca niște săgeți de foc către pământ; acum razele lui coboară temătoare ca filtrate prin miere. Toamna a trecut cu o mare dăruire prin livezi, ogoare, dar și prin pădurile care aveau în răstimpuri înfiorări rare. Ca în fiecare an, oamenii au întâmpinat cu bucurie toamna, ca pe o sărbătoare a belșugului. Ea și-a lăsat vălul de brumă argintie și prin frunzele ruginii ale viilor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
o dantelă în jurul unui nasture, pădurea spânzuraților... Și numaidecât așteptarea se schimbă într-o groază cu mii de ghimpi, care-i înțepau inima din ce în ce mai dureros. Cotitura rămase în urmă. Șoseaua cobora într-o groapă largă, cu fundul de livezi și ogoare. În mijlocul gropii, ca un smoc de păr pe o chelie de perucă cu marginile răsfrânte, înnegrea o braniște. Mașina parcă nici nu mai atingea pământul... Plutonierul se uită iar înapoi, repede, crezând că locotenentul va porunci să micșoreze iuțeala. Apostol
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
posesiei acestora, obiecte de inventar gospodăresc, cu un statut dubios, oscilând între cel de „slugă” și cel de vită, întocmai ca în patriarhatul veterotestamentar, neclintit de Evanghelii: „Să nu dorești casa aproapelui tău; să nu dorești femeia aproapelui tău, nici ogorul lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul lui și nici unul din dobitoacele lui și nimic din câte are aproapele tău.” (Ieșirea, 20, 17) Femeile au fost tratate ca ființe cu discernământ limitat, din când în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
noi sunt mai răi decât câinii. N-ar lăsa nimic altora. Episodul 226 ECHINOCȚIU DE PRIMĂVARĂ E duminică. A venit primăvara. Păsările călătoare s-au întors toate din țările calde, apucându-se grăbite să-și construiască frumoase, spațioase cuiburi. Pe ogoare duduie tractoarele, între blocuri duduie covoarele. Soarele râde vesel, încălzind fețele trecătoarelor. Să-ngăduie măritul Cetitor umililor naratori ca-ntr-această binecuvântată zi să lase deoparte firul subțire al poveștii pe care-o deapănă de-atâta vreme și să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cunoșteau șerbia - nici cuvântul, ei știindu-se de când se știau: răzeși, dacă nu: mazili, Italianului cu pricina i s-a dăruit, prin ukaz, un sat: Mana. I s-au dat “ În folosință veșnică, lui și urmașilor lui”, nu doar pământul (ogoare, fânețe, vii, pășuni, păduri, iazuri); nu doar, să zicem: „pământul de sub case” - ci, după modelul rusesc (nu devenise acea jumătate de Moldova gubernie, botezată: „Bessarabia” - de cartografii francezi..?) - și sufletele... Frumos spus: suflete - ceea ce dovedește, dacă mai era nevoie, bunul-suflet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ca a ta, cu brazdele ca pișatu-boului, dracu-a mai văzut!; ai zvârlit sămânța peste umăr, ți-ai făcut cruce: Dă, Doamne, ploaie! De-atunci șezi pe prispă! - Păi da’ un’ să șăd? - Păi-da să nu șezi! Să ieși pe ogor! - Păi da ci să fac pi ogor, domțători’, la vremea asta? S’ m-apuc să trag pânea di frunză? De să crească? Păi, dacă dă ’Mnezău on chic di ploai’; ș’ nu dă ’Mnezău cu cheatra, ca mai anțărț... D-apăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dracu-a mai văzut!; ai zvârlit sămânța peste umăr, ți-ai făcut cruce: Dă, Doamne, ploaie! De-atunci șezi pe prispă! - Păi da’ un’ să șăd? - Păi-da să nu șezi! Să ieși pe ogor! - Păi da ci să fac pi ogor, domțători’, la vremea asta? S’ m-apuc să trag pânea di frunză? De să crească? Păi, dacă dă ’Mnezău on chic di ploai’; ș’ nu dă ’Mnezău cu cheatra, ca mai anțărț... D-apăi crește pânea lu’ ’Nezău, domțători’, hă-hă-hă, de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cocoșului... - De asta nici nu ți-a reținut atenția... Ziceam de Grecia - și ea a fost ocupată de Slavi, Începând din secolul al VI-lea. Adevărat: numai două veacuri și ceva, dar de-ajuns ca s-o prefacă Într-un... ogor lăsat În pârloagă - Slavii erau agricultori, oameni-de-sat: tot ce era cetate, oraș, târg, dacă n-a fost distrus, dărâmat, s-a ruinat... Băștinașii care n-au fugit În vârful muntelui ori În Italia ori În Sicilia s-au descreștinat, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu pârâituri. - Ru-șii!, țipă ascuțit, tăiat În două, Ileana lui Maxim. Ca și atunci, În casă, mama se culcă deasupra mea - după ce m-a trântit pe jos; ca și În casă, Îmi turtește, stâlcește nasul - măcar de-am fi În ogorul prășit și răcoros, dar suntem În altul, bolohanii uscați și fierbinți și Înțepăcioși Îmi Înghimpă obrazul. - Acuma, tot o fugă! Să nu se-ntoarcă! - tot glasul Ilenei. Ne ridicăm, alergăm prin păpușoi. N-am timp să-i cer mamei socoteală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de pe când erau vii? I-ai chemat la biserică și n-au vrut? - D-apăi ce, biserică, că era-nchisă - ei ne-au Închis-o, păgânii! Și noi să-i Înmormântăm cu cinste creștinească? - Păgâni-nepăgâni, nu-i putem lăsa, așa, pe ogoare, pe dealuri. Nu-i sănătos pentru sănătatea noastră!, a găsit mama. Vreți să dea o molimă peste noi, cei vii? Trebuie să-i adunăm și să-i Îngropăm! Cât mai repede și cât mai adânc! Atunci când a fost discuția asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
despre”; În copilăria „rememorată” intri (avansezi, retrogradezi te privește, În fapt Îi privește pe cei care freudizează totul, fiindcă pe Freud l-au conspectat adineauri și-și imaginează că-i dețin cheia); În copilăria-amintită pătrunzi ca firul de grâu coaja ogorului, dintr-o dată; și pentru prima oară; În copilărie se intră ca În dragoste; și ca În trecerea scriitorului la altă limbă. Nici gramatical n-ar fi corect: renaștere - ci naștere continuă, meree. Așadar, mă mereu Întorc. Cu totul. Mă mut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
s-au păstrat: „Desfășurând de pe zidurile vechii cetăți de cultură, care a fost Bârladul, steagul credințelor și aspirațiilor de odinioară, nădăjduim să reușim să strângem din nou rândurile luptătorilor vechi și noi, pentru a începe cu toții munca de desțelenire a ogorului, deopotrivă de scump fiecăruia. Faima de altădată a Palodei, vechile ei tradiții culturale, exemplul fecund al înaintașilor, sperăm să fie pentru toți, fără deosebire de credință sau culoare politică, categoric îndemn la muncă”... Vorbind despre Scrisul nostru, altă revistă a
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
inventează două instrumente revoluționare ce-i permit pentru prima oară să-și amplifice propria forță: propulsorul, prima pârghie, și arcul, primul motor. Tot în acele timpuri, mesopotamienii fac din ce în ce mai bine diferența dintre act și consecințele sale; ei învață să ude ogoarele, controlează reproducerea animalelor în captivitate, reutilizează semințele plantelor, stochează rezervele în silozuri. Toate acestea necesitau o existență de durată în locuri fixe. De vreme ce oamenii încep să trăiască ceva mai mult, au mai mult timp pentru transmiterea cunoștințelor. Cosmogoniile devin mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
În anii de după stingerea sa din viață. La vârsta de 70 de ani, membrii Institutului de Istorie “A.D. Xenopol” din Iași, În Anuarul institutului pe anul 1975, i-au consacrat pagini de omagiu și de prețuire pentru prezența activă pe ogorul istoriografiei românești, prin munca, modestia și generozitatea sa. “Revista arhivelor”, În nr. 2/1975, a evidențiat contribuția sa la aducerea În țară a unui Însemnat număr de documente și manuscrise desțărate, care au intrat apoi În fondul patrimoniului cultural național
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
În Înprejurări când pătrundeau zvonuri de peste Nistru, despre fărădelegi de cum erau schingiuiți preoți În odăjdii iar gospodarii satului mai cuprinți erau purtați pe drumul Siberiei; cum feciori erau Îndemnați să dea foc carelor gospodarilor mai avuți și sfătuiți să lase ogoarele și să se oprească ”la Donbas la scos cărbuni”. Erau sfaturile, Îndemnurile și faptele ce se petreceau și după ce Basarabia fusese cuprinsă de Imperiul Roșu de peste Nistru. Arcadie Donos care se arătase harnic și bun la carte, la școala de la
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
a putut-o adopta pe bună dreptate. Ambii, Goethe și Paladión al nostru, și-au expus sănătatea și robustețea, care constituie cel mai bun fundament al erecției unei opere geniale. Străluciți plugari ai artei, mâinile lor trag plugul și parafează ogorul! Pensula, dalta gravorului, estompa și aparatul de fotografiat au răspândit efigia lui Paladión; poate că cei care Îl cunoaștem personal disprețuim pe nedrept o iconografie atât de bogată, care nu exprimă Întotdeauna autoritatea și bărbăția de nădejde pe care maestrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
e să ne aducem salutul ilustrului bărbat care a știut să discearnă și să publice enorma activitate, dispersă pe atunci, a Meșterului Pedro Zúñiga, Morarul. Ne referim, desigur, la contele de Labata. Iată-ne, deci, În 1805. Contele e seniorul ogoarelor cultivate cu cereale, care Înconjură terenurile stâncoase din Guarra; umil, Zúñiga nu irosește apele care Îi Învârt moara. În tăcerea rurală, el Îi zice din chitară. Se Întâmplă un lucru căruia nicicând nu-i vom afla tâlcul. Poate răgetul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o lature, scurt, ca-ntr-o groapă, și ne opream o clipă, apoi caii se opinteau după glasul gros al vizitiului de pe capră și după îndemnul blând al lui Ștefan, și porneau domol; și mergeam acuma printre miriști întinse, printre ogoare lungi de păpușoi care-și clăteau încet, atingându-le, săbiile frunzelor. Așa merserăm multă vreme prin arșița zilei și prin singurătate. Oamenii și animalele parcă dormitau; nu vorbea decât doctorul, din când în când, și atunci își sălta pântecele rotund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pe părintele său Soliman. De ce-i tăcut și mâhnit în astă sară domnul meu? întrebă sultana-doamnă. A primit vești neplăcute de pe câmpurile de luptă? — Nu, zâmbește obosit stăpânitorul; oștile noastre se dovedesc biruitoare pretutindeni. În Tracia seceta urmează să ardă ogoarele noroadelor? Nu, a plouat; dar putem da noroadelor de aici pâne din Asia. Împărăția noastră e întinsă și se va mai întinde. Poate m-a urât domnul meu pe mine. Nu, floare a sufletului meu; nu-i asta. La tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ne uităm noi, sub căruță era câinele, iar calul nicăieri. Ne-am uitat primprejur, am mai întrebat pe drumeț și dacă nu au văzut un cal roib liber și, neprimind răspuns pozitiv, am hotărât să ducem noi căruța la un ogor de-al nostru unde a doua zi urma să vină părinții la secerat de grâu. La hulube a intrat vărul meu Nicuț Manoliu (din Pașcani), și trăgea din greu, fiindcă eu eram mai plăpând, mai mult mă făceam că împing
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]