2,119 matches
-
anilor ’90 În revista ultra- naționalistă România Mare (nr. 443, 8 ianuarie 1999) : „Ovreiul - tot ovrei ! Îl aduni de pe drumuri, Îl primești În ograda ta, Îi pui masa, Îl găzduiești - și el tot nemulțumit este de gestul tău plin de omenie” <endnote id="(cf. 608, p. 124)"/>. Trebuie adăugat totuși că acest tip de proverbe se aplică mai ales evreului, dar nu numai acestuia, ci și altor „străini” : „Măcar să fie cu caftan, e tot țigan” <endnote id="(309, p. 565)"/> ; sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tuturor de pe toate treptele ierarhice civile, militare principiile de bază care trebuie să-i călăuzească în exercitarea atribuțiunilor lor. Se preciza „cer tuturor organelor în subordine a se călăuzi după acest îndreptar și a da dovadă în timpul serviciului de disciplină, omenie, ordine”. Legalitate integrală. Legiuirile de toate categoriile și regulamentele în vigoare trebuie să formeze îndreptarul pentru soluționarea oricărei chestiuni. Aplicarea legalității integrale formează baza oricărei instituții, din ea derivă atât valoarea muncii noastre, cât și încrederea și siguranța în destinele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și Inventarului, Ministerului Economiei Naționale, Ministerului de Finanțe, Ministerului Agriculturii și Domeniilor. Principiile de lucru ale funcționarului public au fost expuse de Ion Antonescu, la ședința Consiliului de Miniștri din 7 septembrie 1940: „curajul de a lua răspunderea unei acțiuni”; „omenie în raporturile cu cei mai mici; soluții simple dar rapide; controlul și inspectarea subalternilor, însă, problemele legate de administrarea provinciilor eliberate s-au dovedit foarte dificile. La 13 noiembrie 1941, în ședința Consiliului de Miniștri. De aceea, la 26 iulie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreilor, traducere Irina Horea, Editura Hasefer, București, 2003. Lecomte, Jean-Michel, Predarea holocaustului în sec.al XXI-lea, traducere de Viviane prager, Fundația W.Filderman, 2001. Loewenstein, Theodor, Istoria mișcării și organizației sioniste, Biblioteca Hehaluț, București, 1945. Mircu, Marius, Oameni de omenie în vremuri de neomenie, București, Editura Hasefer, 1996. Niemirower, Iacob Ițhac, Iudaismul, studiu introductiv de Lucian Zeev Herșcovici, Editura hasefer, București, 2005. Pelin, Mihai, Legendă și adevăr, București, Editura Edart, 1994. Palty, Sonia, Evrei, treceți Nistrul!, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mult, seriozitatea și cultul lucrului temeinic. Ai făcut pentru Bacovia mai mult decât un pluton de comentatori grăbiți. Ți-ai legat numele de un Bacovia integral. Ai adus la Bacău ceva din Bucovina esențială; la Ateneu ai lăsat modelul unei omenii ferme, mai presus de clipa care trece. împreună cu doamna ați imprimat fiicei dumneavoastră încrederea în ideea de românitate. Pentru toate acestea, văd în dumneata o personalitate realizată deplin; un model. Cu cele mai bune sentimente, îți urează noi realizări, pe
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
care le-a scrutat, le-a deslușit și le-a transpus pe pânză cu același adevăr și cu aceeași franchețe caracteristice artei sale în general. De la oamenii cei mai simpli până la savanții și artiștii cei mai reputați ,oriunde a întâlnit omenia, în ceea ce are mai nobil, penelul său s-a simțit ispitit să-și încerce puterile. Spre deosebire însă de peisaje, florile și naturile sale statice, care au evoluat de la lirismul grav la cel jubilant, euforic, atmosfera generală a portretelor își
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
osului prin intervenții chirurgicale sunt binecunoscute în țară și peste hotare. Ajungând medic primar în chirurgie la Spitalul Sf. Spiridon Iași, a desfășurat o bogată activitate operatorie, salvând numeroase vieți și fiind un apropiat al unui mare număr de suferinzi. Omenia lui cucerea și blândețea sa stârnea simpatia pretutindeni. În relațiile cu studenții atinsese aproape perfecțiunea. A fost profesor la Școala de Infirmerie și secretar la Însemnări ieșene, fiind un factor activ al atmosferei literare ieșene. Despre activitatea sa în redacția
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
colaborare); Inegalități în problema spectrală referitoare la sisteme solivibrante (1968, în colaborare); Tehnica computațională în tratarea problemelor de inginerie modernă (1969, în colaborare). A fost un profesor de o mare punctualitate și de o distincție exemplară; coleg de o mare omenie și bunătate; dascăl iubit și respectat de către zeci de serii de studenți care au absolvit Institutul Politehnic Gh. Asachi din Iași. A trecut în lumea umbrelor la 30 mai 2002 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
arhiva autorului) PRUNĂ, TIBERIU (1936-2003) PSIHOLOG Prof.univ.dr. Tiberiu Prună a fost timp de 43 de ani, un dascăl competent și devotat ce a vegheat la formarea a numeroase generații de studenți și psihologi, dăruindu-le din priceperea, harul, cunoștințele și omenia care l-au caracterizat. Născut la 24 noiembrie 1936, în orașul Caracal, județul Olt, a urmat școala primară, gimnaziul și Liceul în localitatea natală. În 1960 a absolvit Facultatea de Filozofie, secția Psihologie a Universității București. După absolvirea facultății, a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de administrare a „Ajutorului suedez”, care a funcționat în cadrul Palatului de justiție din Iași și care a contribuit la îmbunătățirea condițiilor de trai a numeroase familii din orașul Iași. În întreaga sa activitate a fost un exemplu de cinste și omenie. Într-un editorial al ziarului „Bacăul”, din anul 1940, intitulat „Magistrați care au fost”, Gheorghe Zarojanu era caracterizat, după 11 ani de activitate în justiția locală, drept „bun ca pâinea caldă și curat ca un cristal”, frumos omagiu pentru un
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
treptat de mîzgăleli pe care nimeni altcineva n-ar putea să le decodeze. E normal. Din asta trăiesc din privitul atent al filmelor. Pe de altă parte, după cum mă tot întreabă, perplex, redactorul-șef al uneia dintre publicațiile care cu omenie îmi întrețin iluzia că fac și eu ceva util pe lumea asta : ție asta ți se pare normal ? Ei bine, nu chiar. Nu, nu sînt întotdeauna singur. Da, unele dintre persoanele care m-au însoțit de-a lungul timpului erau
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
în opinia scenaristului Michael Arndt și a realizatorilor Jonathan Dayton și Valerie Faris a devenit atît de isteric devotată ideilor de competiție și succes, încît îi lasă pe oameni de două ori mai expuși la eșec. Filmul polemizează blînd, în numele omeniei și al bunului simț, cu discursul culturii dominante cultura concursului de Miss, a broșurii Cum să... și, bineînțeles, a Hollywood-ului. E ceea ce trece astăzi drept un film independent și, în orice caz, e binevenit. E ceea ce-a fost Sideways
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cunoscusem pe aleasa inimii mele. Dacă aș fi vrut intenționat să rămân la Făgăraș poate n-aș fi reușit, dar întâmplarea își are un rol în viața oamenilor... Sunt pacientul doctorului Stroie, eminent chirurg și mai ales un om de omenie! Singură prezența lui reconforta, asigurându-te că te afli pe mâini pricepute de maestru!... După luna mai care a fost cu probleme deosebite pentru sănătatea mea, în lunile următoare starea sănătății se îmbunătățește. Scriu soției la Buzău și părinților la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
în felul meu. Sunt descusut în fel și chip. Cum am reușit să termin o școală normală, eu, fiu de țărani săraci? I-am răspuns apelând la poziția mea de elev foarte bun la învățătură, că am găsit oameni de omenie care m-au ajutat etc. Drept încuietoare, mă întreabă să-i spun despre felul cum am înțeles actul de la 23 August 1944, ținând cont că aveam atunci o vârstă matură, fiind călit și prin participarea la război, război împotriva U
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
că am scindat colectivul școlii în care eram director. În situația de atunci chiar și o învinuire de crimă mi s-ar fi putut înscena! În relatările mele autobiografice amintisem de faptul că în 1942 am avut o atitudine de omenie, ocrotind grupul de evrei din țară, pe care l-am primit în garnizoana în care mă aflam - lucru relatat și în rememorarea de față. Din ocrotitor al evreilor sortiți exterminării, se spunea în documentele ce mă acuzau, că am persecutat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
puteau întoarce la casele lor datorită închiderii frontierei cu Ungaria. Au fost cazați în casele românilor, au primit hrană și sprijin moral, totul cu suflet deschis și fără a aștepta plată sau recompense. Din păcate, peste ani, acele gesturi de omenie ale românilor și acea poziție justă și riscantă adoptată de România au fost uitate de urmașii bravului soldat Svejk! Păcat! În toamna lui 1968 am încheiat "Cursul" susținându-mi lucrarea de diplomă Relațiile României cu Germania și Austria la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la o revoluție glorioas), inefabil). Dezl)nțuirea a o șut) de milioane de arabi poate afecta grav structura burghez) putred). Dup) o perioad) halucinant) de crime se vor instaură pacea și dreptatea. Felahii, dup) ce Își vor rec)p)ta omenia, vor Înv)ta s) citeasc), s) fie cet)țeni adev)rați etc. „Este rușinos s) nu invit)m reprezentanții stângii din Israel, Ins) dac) Îi invit)m - s) nu fim ipocriți -, ăsta Înseamn) s) nu-i invit)m pe arabi
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
presupuse intonații și toate acele glume intime care constituie codul secret al familiilor fericite. Cu toate acestea, era extrem de sever În materie de comportare și Înclinat să facă remarci usturătoare când se supăra pe un copil sau un servitor, dar omenia lui Înnăscută Îl Împiedica să-l jignească cu adevărat pe Osip când Îl certa fiindcă nu pregătise cămașa care-i trebuia, la fel cum, știind din experiența proprie că orice băiat are mândria lui, asprimea mustrărilor lui se domolea, având
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mușcat, înfipt adânc, dimineața, la prânz și seara, în spurcăciune. Să se sature! Văleu!!... Nu-i mai trebuie "turcească" câte zile o avea! Vezi bine, sunt crud! Trebuie să fiu! Crud și nemilos! Când o învăța omul, singur, să păstreze omenia din buna-voia lui, îmblânzim și noi pravila. Până atunci... Tăutu, pe gânduri, încetișor: Dacă eu... pe mine... dacă m-ar dovedi Măria ta că m-am ticăloșit... că am hiclenit... te-ar răbda inima să... să mă tai? Te-aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
scos-o? Aaa, și pe tine te-a spurcat blăstămatul de grecotei? Că ne-a smintit la cap cu înțelepciunile "Prea Sfinților lui Învățători": Platon, Aristotel, cum îi mai cheamă... Și... și totuși, în numele acestei "Dreptăți absolute", să nu pierzi omenia, cutează Tăutu. Ștefan tace, apoi, încetișor: Am și pierdut-o, Ioane, oftează el. Crezi că poruncesc cu inimă ușoară: "Taie-l! Spânzură-l! Înțeapă-l!"? Pravila nu-i spovedanie, e bici! Poate ștreang... poate secure...Unde-i lege, nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cred că ar fi suficientă o singură recunoaștere. Cea a Turciei. Că doar de la turci au luat rușii în 1812 ținutul românesc dintre Prut și Nistru (s.n. V.Cr.). Și nu mă-ndoiesc că Turcia prietenă va face acest gest de omenie.” Da, așa este. Dacă în 1940 sovieticii au luat Basarabia de la români, în 1812 rușii au luat-o de la turci. Acesta e adevărul istoric. Altele erau mentalitățile, alta harta politică a Europei la începutul secolului al XIX-lea... În ce privește ultima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cu una să faci Cruce și milostenie. Ai doi ochi, cu unul privești Cerul, cu unul pământul iar inima să-ți fie la Cer. Iubind pe Dumnezeu și păzind Poruncile îți construiești cel mai frumos Palat în Rai. Zgârcenia depărtează omenia. Fiind cu inima rece nu vei putea încălzi altă. Nu trăi în umbră altuia că umbră dispare și tu te vezi cine ești. Un copil răsfățat nu-și iubește mama. Viitorul unui copil este opera mamei sale. Iubiți faptele nu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ca preot l-am pomenit și m-am rugat pentru iertarea păcatelor lui. După mulți ani, a murit și tanti Mărioara la Craiova, unde era stabilită fiica ei Mioara. Unchiul Dumitru și tanti Mărioara au fost creștini buni, oameni de omenie, blânzi, răbdători, modești, cu suflete curate, plini de lumină, și au trecut prin viață ca o adiere cu bun miros. Poate că tocmai în aceste atribute constă taina creștinismului. Creștinul, practicându-și credința, nu se așteaptă la răsplată și la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și mi-a propus să merg la Brăila că el mă angajează ca profesor de matematică la școala lui. Știa de la unchiul Constatin că am aptitudini pentru matematică. Am refuzat, m- am umilit, am acceptat disprețul pentru recăsătorire, și cu omenia Mitropolitului Sebastian Rusan am fost reprimit în cler. Și tanti Florica, și soțul ei au ajuns pensionari, și pe când eram în Vama, deci după 1970, au decedat. Tanti Florica a decedat pe stradă, mergând la medic pentru o injecție
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
rezervă. Se pregătea eliberarea, lăsarea la vatră a tinerilor sublocotenenți. Eram atât de sărac încât nu aveam nici lenjerie corporală, nici îmbrăcăminte, nici încălțăminte. La „lăsarea la vatră” am raportat căpitanului de la magazia regimentului situația mea și acesta, cu multă omenie, m-a îmbrăcat în uniformă nouă, cu bocanci noi și mi-a dat și o foaie de cort la trecerea mea în viața civilă. Acasă era sărăcie multă. Mama mi-a făcut cămașă din tort de cânepă, și un costum
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]