26,624 matches
-
aduse din partea d-lui Stere toate elementele probînd deplina sa onorabilitate și neadevărul absolut al alegațiunilor d-lui Scorțescu 23, este d-lui în drept de a cere d-lui Scorțescu satisfacție; 4 ) dacă după legile uzuale în materie de onoare este d. Scorțescu ținut a da reparațiune d-lui Stere", despre refuzul lui Scorțescu de "a-și constitui noi martori", despre "concesia" făcută de Scorțescu ("la insistențele șlorț reiterate") de "a se supune la arbitrajul d-lui Gr. N. Macri
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
scrisorile publicate de C. Stere și martorii săi în presa oficioasă, în care este acuzat că "vroiește a se deroba, a fugi, de frica, se vede, a teribilulșuiț matamor Sterea nihilistul". Scorțescu declară că pînă atunci avusese cinci "afaceri de onoare" și că "de două ori a fost pe teren, însă întotdeauna cu adversari bine cunoscuți, de o perfectă onorabilitate și pentru cauze bine determinate"26. "Minciunile" adversarilor sînt probate în numărul următor. Sub același titlu, O tristă afacere, se reproduce
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
pot ajunge la înălțimea corpului studențesc. 3. Regretăm că colegul nostru C. Stere, a dat directorului Evenimentului o importanță întru nimica justificată. 4. Regretăm că colegul nostru C. Stere s-a pus cu un asemenea om tocmai pe terenul de onoare cu care acest individ e atît de certat. ș...ț 7. Avizăm pe cei datori a supraveghea la siguranța și respectul moralităței publice să iasă din nepăsarea lor culpabilă față cu destrăbălările morale ale numitului domn gazetar. 8. Declarăm că
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
lui G. Scorțescu, directorul ziarului ŤEvenimentulť în cestiunea Sterea-Scorțescu; ș...ț considerînd că această chestiune constituie o chestiune personală ce privește pe d. Sterea și Scorțescu; ș...ț considerînd că semnatarii moțiunei, după discuțiunile din întrunirea arătată, cred că apără onoarea colegului lor Sterea, deoarece insulta colegului s-ar revărsa asupra tuturor, ceea ce nu se împacă deloc cu protestul făcut în contra studenților din București, insultați și brutalizați de poliție; deoarece și în alte ocaziuni, ca d.ex. aceea cu devastarea redacției Adevărului
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
a rămas în oase, nu ne putem scutura cu una, cu două de sentimentul acesta degradant, atâta vreme cât principiile Dv. nu sunt puse în practică, atâta vreme, deci, cât un înalt demnitar calcă legile rânjind, batjocorește cinstea și scuipă în frunte onoarea cetățeanului. Noi, ziariștii, precum și orice om cu puțină demnitate și cu nițică ținere de minte, nu putem avea nicio încredere într-un ministru care s-a ridicat lingușind și murdărind cutare persoană, simultan; care și-a degradat talentul scrisului, punându
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
Ridley Scott, Martin Scorsese, Francis Ford Copolla, John Huston, Sergio Leone etc. niciunul nu a ratat un film cu gangsteri de la Bandele din New York la Cîrtița, recentul Glob de Aur, de la romanțiosul Nașul și A fost odată în America la Onoarea familiei Prizzi al lui John Huston pentru a nu vorbi de nenumăratele filme noir din epoca unui Chicago vegheat de umbra misterioasă a lui Al Caponne. Unde ne găsim cu filmul lui Ridley Scott? În nici un caz în psihologismul din
Frank and Richie: o istorie cu gangsteri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8992_a_10317]
-
obțin concluziile cele mai importante. Motivațiile crimelor din Edda "sunt forțele care pun în mișcare toate legendele germanice, fie că sunt ale zeilor, fie că sunt ale eroilor, și chiar majoritatea eposurilor lumii: dragostea, lăcomia și fidelitatea față de familie sau onoarea, respectiv suferința provocată de dragoste, dorința de putere și setea de răzbunare" (p. 384). Ceea ce Orlando Balaș numește "scenariul nibelungic minimal din Edda" este concentrat în structuri formale de conflicte, acțiuni și relații dintre personaje (p. 246) și identificat în
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
Am impresia că feminitatea, în primele texte din eposul medieval german, este introdusă ca agent stimulator, organizator sau perturbator, într-o ecuație mai complexă a valorilor, care se situează deasupra oricărui individ, fie el bărbat sau femeie: putere, sacralitate, iubire, onoare, bogăție, familie și mai ales destin. Femeia (nu feminitatea) este legată de denaturarea unora dintre aceste valori fundamentale în: orgoliu, instigare, influență nefastă, subminare a puterii, înșelăciune, cruzime, fiind un agent de același fel cu bărbatul, deci nu radical diferit
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
lor avea să fie mai mare. Și astfel, cei doi își trăiesc cu voluptate iubirea, știind prea bine că divulgarea unei asemenea relații ar fi însemnat, în deceniul trei al secolului XX, compromiterea carierei universitare a lui Heidegger și pătarea onoarei tinerei studente. Nimeni nu va ști însă nimic de legătura lor, și asta pînă cînd, în anii senectuții, Heidegger îi va mărturisi Elfridei, soția lui, fosta aventură. Chiar dacă un volum tipărit de corespondență nu poate reproduce variabilele psihologice ce dau
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
Roset-Roznovanu înspre Casa Balș. Inginerul de la ape-canalizare, ajuns în fotoliul pe care au stat Vasile Pogor și Nicolae Gane, e prea-ocupat cu fotbalul, aici, da, depune mare râvnă. (Să mai spunem că aceeași Primărie, care și-ar fi făcut sieși onoare, sprijinind financiar apariția revistei "Cronica", a lăsat-o de izbeliște, și publicația nu mai apare de vreun an și ceva? Și oricine își poate imagina ce bani se investesc într-o echipă de fotbal, fie ea și submediocră, și câți
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
vorbim despre produsele cartierelor de blocuri mizere construite pe vremea comunismului, despre victimele colaterale ale masificării umane numită de comuniști "urbanizare". Societatea românească a produs astfel de mutanți pentru că ideologia comunistă a vizat distrugerea unui tip de viață în care onoarea, normalitatea și previzibilul erau valori adânc înrădăcinate. În locul lor, ne-am trezit cu generația copiilor cu cheia de la apartament legată de gât. La rândul lor, n-au știut să transmită propriilor copii altceva decât frustrare, ură și un orb resentiment
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
actualizări și perfecționări. Dar poate că mențiunea e expresia unei eliberări de exasperarea pe care le-a produs-o dicționarul atât coordonatorului, cât și celoralți autori, de-a lungul a douăzeci de ani de lucru. Evident că va fi spre onoarea întregului colectiv să revină peste patru-cinci ani (dacă nu mai repede) la dicționar pentru a-l îmbunătăți - și nu mă îndoiesc că o va face, chiar dacă acum l-a aruncat pe piață ca și cum ar fi scăpat "definitiv" de o povară
Banca de valori literare by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9078_a_10403]
-
un alt fel de viață, de comportament, de civilizație. Dacă ar fi să găsesc poporului căruia îi aparțin o imensă vină, atunci l-aș acuza de indiferență. Nu ne pasă cum trăim, nu credem în nimic, nu avem pic de onoare și compasiune. Am văzut cu ochii mei cel puțin două cazuri de oameni morți pe un bulevard faimos al Capitalei, doborâți de caniculă, și alți oameni, la fel de români ca și bietele victime, trecând nepăsători pe lângă ei. E o dezinvoltură care
Bella Italia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9093_a_10418]
-
preparau dulcețurile, șerbeturile, marmeladele, magiunurile, pasta de gutui, o activitate care agita până la epuizare partea femeiească a casei. Gospodine de prima mână produceau conserve la domiciliu, umpleau borcane cu zacuscă, tocau mânătărci, murau ciuperci, într-o întrecere care le antrena onoarea. Soți grijulii aduceau acasă buteliile de porto și gin ale fabricii Zwac din Arad, lichiorurile casei Iuliu Meinl, cutiile de macrouri fabricate la Buftea de un prinț în bunele grații ale reginei. Cei care nu posedau podgorii cumpărau vinuri de la
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
ceva mai puțină, comparase Institutul Cultural Român cu Canalul Dunăre - Marea Neagră și Casa Poporului, cu ceea ce credea, adică, a fi monstruozitățile țării noastre. Acum, când Institutul aparține în exclusivitate sponsorilor gloriei prezidențiale - din rândul cărora și autorul acelor texte cu onoare face parte - totul este OK. În ceea ce mă privește, am pierdut mult timp să pun pe picioare Fundația Culturală Română și apoi Institutul, dar nu regret, am cunoscut multe personalități de care a depins soarta unor mari comunități, scriitori și
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
supuși, recunoscători, că El i-a făcut, în definitiv. Și multe altele. Pe musulmani, ideea creștină, să-ți întinzi și celălalt obraz, când ești pălmuit, îi lasă perplecși. în loc să dai și tu, să ripostezi, ca un bun musulman, cu simțul onoarei și datoriei. Am zis. Creștinii? Niște naivi. Niște copii... "Vrăjmașii - se spune - trebuie înrobiți. Trebuie omorâți. Și cu asta, basta! Dar în nici un caz, nu trebuie să le vrei binele." O spunem încă o dată. "Relația dintre Dumnezeu și credincioși nu
Cum vede un musulman creștinismul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9255_a_10580]
-
Române", cum anunță din primul număr. "România", va declara mai târziu, "a fost un organ al partidului național". Dar numai unirea Moldovei cu Muntenia nu era de-ajuns. "Ieșenii își mai aduc aminte, poate, cum că la banchetul național în onoarea Unirii, am fost eu cel întâi a rădica un toast pentru contopirea tuturor părților întinsei Românii." O scria aceasta ziarului "Românul", în 1862. Unirea din 1859 era numai un început, inclusiv cronologic, astfel că își datează "Foaea de storiă română
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
trec în revistă. Le-aș recomanda, însă, cu multă plăcere, și altora, fără pretenția de a-i lua pâinea de la gură lui Dan C. Mihăilescu: Despre necunoscut, de Teodor Baconsky, Inteligența eșuată. Teoria și practica prostiei, de José Antonio Marina, Onoarea și onorariul, de Daniel Vighi, Omul resentimentului, de Max Scheler, Matricea G/ C, de Ioan Buduca, Timpul ce ni s-a dat. Memorii 1944 - 1947, de Annie Bentoiu. Și, orice-ar spune cârcotașii, invidioșii ori resentimentarii din spațiul cultural, Orbitor
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
inteligent despre capitalism; pentru că nu se servește de locurile comune ale teoriei literare, ci de proprietățile individiale și inalienabile ale economiei politice. Mai mult sau mai puțin, în doze de concentrații variabile, despre asta e vorba în proaspăt apăruta carte Onoarea și onorariul. Știm prea bine, încă de pe vremea indigestelor comentarii școlare, că personalitatea auctorială a lui Ioan Slavici se definește cumva în funcție de o temă financiară. Că e vorba despre agonisirea treptată și minuțios urmărită, că e vorba despre afaceri ilicite
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
cu nume de obicei terminate în -ics, de felul Perianovics sau Marghetics. Alături, nume ciudate de familie cu rezonanțe de obârșie friulană: Vigi sau Vighi, posibili pădurari colonizați pentru exploatarea lemnului din vremea Mariei Tereza sau din secolul următor." Negreșit, Onoarea și onorariul e o carte remarcabilă. Nu și neprihănită - să spunem așa - dacă ne gândim la bibliografiile care împănează puțin prea des paginile, la indexul plin de inadvertențe, la structura cumva în exces narativă și doar firav argumentativă a volumului
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
în lumea specialistă a aviației. Se interesaseră dacă o puteau lua și pe Zizy, aia de la teatru, care juca și biliard. Sigur că da! exclamase pilotul, flatat de companie. Era pentru el, singur pe micuțul biplan, o plăcere și o onoare. Să se prezinte la aerodrom, că o ia. Numai că se știe, cu golurile astea de aer, la un aeroplan așa de mititel și de nărăvaș, trebuia să te ții bine. Dar nu se îndoia că jucătoarea aceea năstrușnică de
Marșeuza by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9356_a_10681]
-
atitudinii unui ziarist de la aproape 1900 față cu relele vremii lui. Articolele lui Caragiale nu sînt nici pamflete, nici generalități. Sînt, pur și simplu, reacții - uneori malițioase - ale unui cetățean care vede și aude. Instrumentul cu care Caragiale a distrus onoarea romantică, mai mult închipuită decît la locul ei în scurta primă jumătate de secol, a fost o prietenie suspectă, amiciția. Solidaritatea, grupul, societatea de amici au legitimat practici altminteri inacceptabile, făcînd din stimabil și onorabil vorbe-n vînt. E partea
Întreg Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9367_a_10692]
-
având ca președinte pe profesorul Traian D. Stănciulescu de la Universitatea Al. I. Cuza, Iași, și ca secretar general pe profesoara Doina Cmeciu, de la Universitatea din Bacău (aceștia fiind cei care au avut inițiativa întregii acțiuni), subsemnatului revenindu-i președinția de onoare a AROS. în octombrie 2006 a avut loc la Slănic-Moldova prima Conferință Internațională de Semiotică organizată de AROS, ale cărei lucrări au fost publicate într-un volum de peste 600 de pagini, prezentat la congresul din Finlanda. Să sperăm că AROS
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
Această imaginație morală, pe care prozatorul i-o construiește personajului cu foarte multă ingeniozitate psihologică, constituie secretul eșecului său. Dar această vulnerabilitate se alcătuiește din îmbinarea slăbiciunii congenitale, acea "dorință de autodistrugere" despre care vorbea Cavadia, cu sentimentul acut al onoarei. O observație anterioară interogatoriului întărește această formulă a dezastrului: "Sunt oameni presupuși slabi, care se bănuiesc ei singuri a fi slabi, și care mereu simt nevoia să-și întărească sentimentul onoarei. Chiril era unul dintre aceștia" (p. 100). Reta Mușon
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
autodistrugere" despre care vorbea Cavadia, cu sentimentul acut al onoarei. O observație anterioară interogatoriului întărește această formulă a dezastrului: "Sunt oameni presupuși slabi, care se bănuiesc ei singuri a fi slabi, și care mereu simt nevoia să-și întărească sentimentul onoarei. Chiril era unul dintre aceștia" (p. 100). Reta Mușon îi propune lui Chiril să fugă cu ea în America. Simpla ipoteză îl jignește. îl ajută să închipuie logica celor care l-au exclus din partid: fuga lui ar însemna că
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]