2,408 matches
-
nu dovedeau calități artistice deosebite, fiind banale stihuiri: "Exemplele din Forma VI-VIII numai de lipsă mare le-am luat din Psaltirea în versuri (ms.) a lui Teodor Corbea de pe anul 1725. Omul pe lângă o diligență mare a lucrat un op cu mult mai jos decât al lui Dosoftei și mai ca al lui Pralea" (p. 176). Dar exemplificările din poeții citite de Eminescu în manualul lui Cipariu au legătură cu versurile caracterizante din Epigonii, putând oferi sugestii pentru metaforele unor
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
pînă în momentul în care ei adoptă comportamentul, vestimentația, limbajul francez, "impostura" este sesizată numaidecît și de aici decurge și întrebarea care-i pune la locul lor, "Comment peut-on ętre Persan?", pe care Cioran a reformulat-o într-un mic op, Mon Pays, "Comment peut-on ętre Roumain?". Acest fapt nu implică cum ar părea un interes real pentru identitatea și cultura celui în cauză, ci mirarea că cineva poate fi altfel decît francez, austriac sau altceva și are drept consecință o
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
scrierea vreunui roman, dar a continuat cu articole, mici eseuri, fragmente de proză și - mai ales - cu transcrierea poemelor pe care le înregistrase o vreme la trezirea din somn: le-a ordonat, le-a triat și le-a publicat în opul său final, Versete de unică folosință (2010), o carte cum nu s-a mai scris la noi, echivalent versificat al experimentului joycian din Finnegans Wake... 19 noiembrie 2010. Lansarea Versetelor... Aglomerație mare în fața standului Editurii Bibliotheca, undeva, sus, pe unul
Ultimul mare „tîrgoviștean“... by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/5516_a_6841]
-
și a interpretărilor (poate că astfel ar fi corectată în percepția străinilor și nevinovata informație de la pagina 275 a prezentului volum, potrivit căreia în anul 1989 Burgasul s-ar fi aflat în România). Demnă de remarcat e de asemeni structura opului, autorul trecând relaxat de la o istorie neguroasă, captivantă și bogată în evenimente, la o istorie recentă și chiar foarte recentă, înaintea căreia orice istoric ezită de obicei îndelung, în nevoia de a lua o anume distanță față de fapte încă neclar
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
manieră, stil), apărut în februarie 1789 în revista lui Wieland, "Teutscher Merkur", este rezultatul direct al experienței italiene trăite de Goethe, inclusiv al întîlnirii la Roma cu Karl Philipp Moritz, autor la rîndul său, cu un an înainte, al unui op întitulat Über die bildende Nachahmung des Schönen (Despre imitația imaginativă a Frumosului). Cele trei variante ale relației artistului cu natura fixate de Goethe deja în titlul studiului, relație fundamentală, după cum se știe, pentru antici, numesc, de fapt, trei grade diferite
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
Tudorel Urian Radu Ulmeanu, directorul excelentei reviste de cultură "Acolada" din Satu Mare, și-a publicat la editura timișoreană Brumar, o consistentă antologie din lirica proprie, Laptele negru. Primind acum câteva săptămâni acest op cu un aspect destul de oldie (coperta cartonată, deloc în nota luminoasă, devenită marca de identitate a volumelor de poezie tipărite de editură, amintește mai degrabă de cărțile de versuri publicate în anii șaptezeci), am fost convins că este vorba de
Intimism viforos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7644_a_8969]
-
Ecce homo, și asta fiindcă nicicînd un autor nu se înfățișează mai gol în fața cititorului ca atunci cînd își revarsă punga de idiosincrazii personale. Dacă trecem peste senzația de om clătinîndu-se lăuntric, - așa se arată a fi Nietzsche în acest op beligerant - și căutăm să-i surprindem tenta spiritului, constatăm o particularitate pe care o întîlnim în toate cărțile sale: de la Nietzsche nu trebuie să aștepți coerență în idei și sistem în organizarea discursului. În van i-am căuta creșteri legate
Șarpele cu clopoței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6860_a_8185]
-
opere complete o astfel de investigație este un suport salvator. În postfața primului volum, Niculae Gheran subliniază foarte bine acest merit: ,Recenta carte a lui D. Vatamaniuc despre Arghezi - mult așteptată - îi va obliga pe exegeții lui să-și revizuiască opurile, punând totodată bazele unei ediții critice serioase", la care adaugă: , Nu cunosc în istoriografia românească un scriitor care să se fi bucurat de o cercetare similară, cu un bilanț atât de prodigios. Fără îndoială, acest lucru se datorează faptului că
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
Elisabeth Sombard ne-a oferit viziunea sa interpretativă în redarea Nocturnei în si bemol minor, op. 9, nr.1 Nocturnei mi major op. 9, nr, 2, Nocturnei în si bemol major op. 9 nr, 3, Nocturnei în fa diez minor, op, 27, 2, Nocturnei în re diez minor, op. 55, nr, 2o, Nocturnei în si bemol major op, 62, nr.1 și Nocturnei în Mi major, op 62 nr. 2. Aceste muzici de Chopin în starea de grație creeată de Elisabeth
Recitalul pianistei Elisabeth Sombart by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84259_a_85584]
-
nr.1 Nocturnei mi major op. 9, nr, 2, Nocturnei în si bemol major op. 9 nr, 3, Nocturnei în fa diez minor, op, 27, 2, Nocturnei în re diez minor, op. 55, nr, 2o, Nocturnei în si bemol major op, 62, nr.1 și Nocturnei în Mi major, op 62 nr. 2. Aceste muzici de Chopin în starea de grație creeată de Elisabeth Sombar, au fost trecute în audibil cu aure continue ale expresiei, îmbinate cu o siguranță impecabilă pe
Recitalul pianistei Elisabeth Sombart by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84259_a_85584]
-
Nocturnei în si bemol major op. 9 nr, 3, Nocturnei în fa diez minor, op, 27, 2, Nocturnei în re diez minor, op. 55, nr, 2o, Nocturnei în si bemol major op, 62, nr.1 și Nocturnei în Mi major, op 62 nr. 2. Aceste muzici de Chopin în starea de grație creeată de Elisabeth Sombar, au fost trecute în audibil cu aure continue ale expresiei, îmbinate cu o siguranță impecabilă pe claviatură, într-o lume sonoră - și aici nu e
Recitalul pianistei Elisabeth Sombart by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84259_a_85584]
-
ani, si Titu Maiorescu). În 1859-1860 publică în Naționalul (unde a deținut și o cronică a spectacolelor muzicale) fragmente din reportajul călătoriei sale, adunat în volum în 1860, sub titlul încărcat Escursiuni în Germania Meridionala. Memorii artistice, istorice, critice (1858). Opul I. N-a mai urmat, desigur, un al doilea volum pentru bunul motiv că aproape epuizase materia narata. Harul de prozator se vădește din capul locului, simțul observației și al surprinderii scenelor pe hîrtie constituind interesul acestui memorial (vezi scenele
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
și că, bazîndu-se pe documente incontestabile, condamnă ideologia și practicile extremei drepte din anii '30. S-ar părea că Mircea Platon e un fan al acelei ideologii. De aceea cărțile lui Zigu Ornea i se par "profund necinstite": Spre finalul opului său [Glose despre altădată, n.n.] Z. Ornea scrie, duios: "Sîntem o generație înșelată de timpuri și oameni și mă mîngîi cu ideea că măcar unii dintre noi am apucat să facem cîte ceva, scriind, în condiții potrivnice, cărți (și altele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
într-un parcurs evolutiv care nu se referă însă la desfășurarea istorică a artei sonore ci la esența muzicii. Astfel, S. Sandrin a ales începutul și sfârșitul lanțului de poeme pe care le- a conceput Skriabin de-a lungul vieții : op 32 (nr. 1 și 2) mai romantic, primul realizat de solist cu o subtilă mânuire a efectelor sonore, al doilea plonjând furtunos în plin patos lisztian. Nr.2 din op.70, aparținând celei de a treia perioade de compoziție, mai
De Prim?var? ... by Corina Bura () [Corola-journal/Journalistic/83131_a_84456]
-
Marilena Andrei și Lucian Popescu, col. Biblioteca de psihanaliză�, Editura Trei, București, 2001, 259 p. Isaiah Berlin, 1997 Adevăratul studiu al omenirii este omul" - sunt cuvintele alese ca motto pentru antologia de eseuri ale lui Isaiah Berlin de la Editura Meridiane. Opul este, prin proporții și mai ales prin însemnătatea autorului, o adevărată "cărămidă" de pus la baza unei biblioteci. Ea vine, după alte două traduceri esențiale din opera gânditorului englez de origine lituaniană realizate în ultimii ani, ca o sinteză și
Psihanaliza aplicată (la București)... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15584_a_16909]
-
plătească din bancă. Cum banii nu ajung la trezorerie în aceeași zi, automat se va alege cu noi penalități, pe care nimeni nu le poate calcula astăzi, ci doar mâine. Deci, dacă ar încerca să achite prin bancă, fie cu OP, fie prin internet, s-ar trezi cu penalități la penalități care, oricât de mici ar deveni cu timpul, tot nu ar avea cum să fie zero. Nu-i nimic, plătim pe loc. Atunci, luați o nouă coadă, de la cap, ca să
Întâlnire de gradul trei, Marian Vanghelie-Ioana Petrescu. Reportaj () [Corola-journal/Journalistic/50306_a_51631]
-
va desfășura la Târgoviște în următoarele etape: 1-2 septembrie, preselecția, la Liceul de Muzică (str. Pârvan Popescu nr. 60); etapa finală, 26-28 octombrie. Înscrierile se fac pe adresa Casa de Cultură Municipală Târgoviște, str. Calea Domnească nr. 208, cod 130016, OP 1, CP 6, iar informații suplimentare și fișa de înscriere pot fi solicitate sunând la tel./fax 0245/210 964 sau 0245/210 878. Candidații vor pregăti un repertoriu de cinci romanțe și vor plăti pentru preselecție o taxă de
Agenda2006-23-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285023_a_286352]
-
în "Declarația TASS" (2.11.1958) - ca în timp de război, nu? - se spunea că: "În cazul în care B. L. Pasternak va dori să părăsească pentru totdeauna Uniunea Sovietică, orânduirea socială și poporul pe care le-a calomniat în opul său antisovietic Doctorul Jivago, organele oficiale nu-i vor crea piedici. I se va oferi ocazia să plece din Uniunea Sovietică și să încerce personal toate Ťminunățiile raiului capitalistť. Astfel, se anticipa un alt caz - cel al lui Soljenițîn.) Diploma
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
chiar orice vanitate creatoare ce se canonește în numele culturii nu sunt decît forme crase de trufie speculativă. Sau, folosind cuvintele lui Nae Ionescu, „actul de creație este înrudit mai curînd cu căderea decît cu redempțiunea" (p. 37). Iată de ce în opurile speculative găsim carapacea unor doctrine ce plutesc inerte, în derivă istorică, fără o legătură internă între ele și fără perspectiva vreunui sens ascendent. Față de aceste vestigii livrești, în care nu au crezut decît creatorii lor, se cuvine să arătăm mefiență
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
sediul acesteia Oraș Bloc Pagina Web *1) Pentru persoane juridice se va trece denumirea oficială a organizației *2) Pentru persoane juridice se va trece adresa sediului organizației Optio- DA* Optio- NU" înseamnă că standardul cere că extensia să fie necritica "OP IONALĂ" înseamnă că FSC care emite poate să aleagă dacă extensia este critică sau necritica "DA" înseamnă că standardul "Internet X.509 Public Key Infrastructure - Certificate and Certificate Revocated List Profile" - standard recomandat de ETSI - permite câmpului respectiv să fie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139111_a_140440]
-
romanică și ea. Aceste pagini, de o perfectă inutilitate, abundă în fraze împiedicate, deformând caraghios și cele mai simple enunțuri. De la ,macerarea interioară" ce a ,determinat până la urmă motivarea viscerală a scrierii romanului", la ,îndoiala crâncenă în legătură cu formula narativă" a opului ,bazat pe materia draculescă", scrisul lui Marin Mincu ridică mai multe semne de întrebare. ,Nu-mi venea deloc nici o inspirație": impasul artistic e și unul lingvistic. Comicăria continuă în paginile următoare, primele din romanul propriu-zis, în care autorul rulează, în
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
atipic, ce-i drept, cu skepsis de asemenea lingvistic: Roșul ușor e rozul iluzor (2008). Tot accidente și tot pasabile mi se par momentele în care, la rugămintea lui Robert Șerban, poetul citește, spre ilustrare, câte un poem dintr-un op abia tipărit sau câte-o traducere isteață. Că în economia discursului, aceste întreruperi funcționează ca niște sincope, ca niște timpi morți, nu e, până la urmă, grav. În fond, rațiunile dialogului televizat sunt altele și se cuvine să nu fim din
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
puțin ștrengar: „Măi, Sorine, toată lumea a zis că există o deosebire. Eu dacă zic acum că nu e nici una, cum pic?” (p. 41) În fața unei suspiciuni care-i vizează adesea pe criticii literari (anume că n-ar fi citit cutare op și că, deci, se pronunță cam pe deasupra), replica lui e cea mai bună dintre replicile posibile: „L-am citit, dar nu mai rețin fiecare amănunt în parte... În nici un caz, când am citit cartea nu m-am gândit că o să
Fratele cel mic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5822_a_7147]
-
ani distanță, în introducerea unei cărți așa-zis eclectice, ne livrează o poveste despre criterii cronologice, o alta despre criterii stilistice și o alta despre șansele reactivării formulelor textuale ale generației '80 ? Aflăm din cele Câteva cuvinte care prefațează recentul op că primele nouă secvențe făceau parte dintr-un volum ce ar fi trebuit să apară prin 1987 (sub titlul Caii de curse sau cursele de cai) și că următoarele cinci sunt niște simple producții ocazionale risipite deja, din 2000 încoace
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
deschis căi nebănuite de cercetare (atunci) în viitorul nu numai apropiat. Vreau să spun că „mantaua” à la Gogol îi protejează lămuritor toate întreprinderile ulterioare de cercetare literară. De atunci ele au început înalt, valoric vorbind, până la prezentul și voluminosul op academic, având ca supratitlu Narcis și oglinda fermecată, a cercetării privind Metamorfozele jurnalului intim în literatura română, Iași, 2012, 680 p. Totul se definește ca un excurs orientat, având un orizont de așteptare bine chibzuit, menit să devină un autentic
Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]