122,933 matches
-
Deși, după Constituție, regele domnește fără a guverna, totuși regele reușea să impună părerile sale în Consiliile de miniștri ce regulat se țineau sub a sa președinție la Palat... Politica externă o conducea aproape singur regele Carol II". Și, iată, opinia despre personalitatea succesorului său, regele Ferdinand: "Cu totul opus unchiului era nepotul, regele Ferdinand I, în fața căruia uitai pe suveran, descoperind pe omul blînd, afabil, mulțumit să lese pe alții să vorbească, repetîndu-le chiar ultimele cuvinte, pare-se spre o
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
Părîndu-li-se, pînă și lor, soluția rizibilă, au inclus, la sfîrșitul acestui de-al doilea volum al ediției, ceea ce consideră a fi "note și comentarii". În locul unui aparat de note cum se cuvine, explicînd fiecare amănunt (inclusiv nume de persoane), rectificînd opiniile autorului (acolo unde e cazul), s-au limitat să înjghebeze, la unele capitole, așa-zise note compuse din citate, după cărți și autori de notorietate, în jurul unor evenimente narate în memorii. Să mai spun că acestea nu pot fi comentarii
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
libertate! Pescuitul în ape tulburi nu se practică la noi de azi, de ieri. Caragiale, marele profet al nației, a prevăzut și această situație. El scria, negru pe alb, în faimoasa lui "Statistică" - un fel de strămoș al "barometrelor de opinie" de azi - aceste cuvinte care, dacă n-au dat de gândit premierilor anteriori, ar trebui să-l facă pe dl Isărescu să sară ca ars: "în privința rezultatelor unei mișcări populare, calculat pe un milion de suflete, avem: Câți folosesc direct
Cotiere Armani, abacuri Versace by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17386_a_18711]
-
Constantin este urmărită de la A la Z, adică din școala de teatru și apoi, stagiune de stagiune, cu rolurile interpretate. În jurul fiecărui rol sînt adunate punctele de vedere ale regizorilor cu care a lucrat, ale actorilor cu care a jucat, opiniile critice de atunci, desprinse din presa vremii sau reinterpretările de astăzi. Din acest puzzle uriaș - sînt peste 200 de persoane abordate - se formează, în complexitatea ei, personalitatea artistului. Și trebuie spus că toate comentariile se opresc doar la creație, respectînd
George Constantin sau aventura destinului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17412_a_18737]
-
Revistă Română, a unor prestigioase anchete pe temele cele mai controversate. E o întrebare dacă aceasta este corespondența ilustrului filosof. Pentru că el emitea o scrisoare standard trimisă celor mai reprezentative personalități iar răspunsurile acestora, deși formal adresate directorului revistei, exprimau opinia lor publică în chestiunea pusă în discuția anchetei respective. În acest fel, se transportă în ediția pe care o comentez pagini compacte din Noua Revistă Română, confundîndu-se ideea de corespondență propriu-zisă cu o antologie tematică din celebra publicație. Dar luînd
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
spun că ideea acestei selecții e, totuși, foarte generoasă pentru că, din anchetele inițiate, putem reconstitui fizionomia personalității democratice a filosofului nostru. Astfel chiar în primul an de apariție a revistei, Rădulescu-Motru lansează ancheta pe tema, atunci (dar numai atunci?) răscolitoare "Opinia publică europeană și chestiunea israelită în România", în speță referindu-se la întrebarea dacă evreii trebuie sau nu să primească, la noi, drepturi politice și pe cele ale dobîndirii proprietății rurale. Această anchetă ocupă în ediția pe care o comentez
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
civile și politiceť cuprinde deja în sine răspunsul pe care trebuie să-l primească de la oricine este intelectual în Europa și nu criminal sau om părtinitor, vreau să spun că egalitatea n-ar trebui să fie discutată de nimenea". Mommsen opinia: "În general, după părerea mea, e nedrept a lega drepturile politice de credință și mai nedrept încă de a face să depindă judecata asupra moralității de naționalitate". Clemenceau se pronunța: "Cît privește acordarea drepturilor civile tuturor cetățenilor țării nici nu
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
său plac personal și separat de întreaga comunitate... Singură legătură care-i unește este necesitatea naturală, nevoia și interesul privat, conservarea proprietății lor și a persoanei lor egoiste." Prin urmare, reîntorcîndu-ne la oarecum uitatul Erasm, să ne amintim că - după opinia să - omul spiritual nu se cuvine a fi părtinitor, ogorul sau, pe care-l muncește, fiind acela al dreptății, plantă care se situează oriunde și oricînd pe deasupra dezbinării. Dreptatea și pacea au făcut din el un aristocrat al culturii, neîncercat
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
a cercetătorilor în domeniu. Deși miza cărții este alta, colecția în care apare fiind destinată tinerilor, autorul introduce cîteva elemente pentru rezolvarea tensiunilor dintre diversele teorii. Astfel, readucerea în atenția a ritului, ca element complementar al oricărui mit, este, în opinia lui Silviu Angelescu, un factor de clarificare. Nu este ocolita nici controversată problemă a baladei Miorița, prilej pentru cîteva adnotări interesante la teoria lui Constantin Brăiloiu, din 1946. Atât pentru Miorița, cît și pentru Meșterul Manole, Silviu Angelescu propune o
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
regretul celor ce au argumente în favoarea primei variante, mai plină de verva, măi incitantă. Este întocmai situația Istoriei literaturii, pusă în pagina nouă de răposatul Alexandru Piru într-o formă mult secătuita de savoarea și spontaneitățile ce treziseră din somnolenta opinia publică în 1941. Toată arhitectură ediției este afectată de un balast documentar care ar fi trebuit să intre la note. Asupra romanelor, Călinescu n-a mai revenit radical, încît așezarea lor, astăzi, într-o ramă ne varietur n-ar avea
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
înseamnă a ignora alt adevăr al epocii; simplă prezenta a lui Călinescu înviora atmosferă, i-a impulsionat pe ațiți tineri ai timpului să-și dea drumul vocației, să-și afle identitatea. Din mantaua să au ieșit mai toți liderii de opinie critică. Exemplul tipic îl constituie carieră fulgerătoare a lui Nicolae Manolescu. Fără mentorul nerecunoscut oficial, dar cu atît mai decisivă forță magnetică, alunecam toți, sucombam, probabil, în trogloditism. Cine ar putea uita îndelungată bătălie purtată pentru a se retipări Istoria
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
pe lîngă directorul revistei multilingve de cultură de la Constantă, si Adrian Popescu, Octavian Soviany, Ion Lascu, Ion Buzera, Marină Cap-Bun și Laszlo Alexandru. Cel din urmă (înrudit cu "subiectul" sau, prin spirit polemic și modul tranșant de a-și expune opiniile) alege modalitatea "notelor răzlețe", alternînd citatele cu observații și evaluări critice. Astfel, Laszlo Alexandru se îndoiește că Gh. Grigurcu va intra în istoria literară că poet: "După toate aparențele, criticul Grigurcu va fi acela care se va impune în atenția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
directorul ziarului sau va trece peste convingerile sale politice, care l-au făcut să depună flori la mormîntul lui Mao, în urmă cu cîțiva ani, pentru a face o gazetărie deschisă valorilor democrației. Ion Rațiu declară în acest articol de opinie că s-a înșelat. A doua zi, într-un editorial intitulat Cît de domn e domnul Rațiu?, directorul Cotidianului răspunde articolului printr-o demonstrație neconvingătoare a felului echidistant în care a fost prezentată situația din Iugoslavia în Cotidianul. (Cronicarul a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
e de înțeles. Dar, treptat, se pare ca Ion Cristoiu a ajuns la o atitudine în care nu mai vrea să fie plictisit nici de patronul ziarului, indiferent de condițiile acordului inițial dintre părți. Fiindcă, după cum rezultă din articolul de opinie al lui Ion Rațiu, înainte de semnarea contractului propriu-zis, a existat o înțelegere prealabilă între cei doi, prin care s-au fixat termenii generali ai acestei relații.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
a principalelor probleme teoretice și a domeniilor abordate de jurnalist, în ordine cronologică. De la concepția - prea rar alăturată celor devenite deja clasice - asupra românului modern românesc și francez, în raport cu care susține falimentul epicului, "panlirismul" și scrisul că act gratuit, până la opiniile politice sau preferințele sportive, Sebastian a abordat tematici diverse pe care le-a tratat cu aplicație și cu un nerv critic pe care cercetătoarea, preocupată de controlul "administrativ" al întregii materii, le aprofundează prea puțin. Vorbind despre Sebastian romancierul, autoarea
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
fie admisă? * Ministrul de Externe, Andrei Pleșu, a putut formulă anumite reproșuri și cereri ale României față de momentul Washington, tocmai fiindcă a avut acest atu, al unei opțiuni lipsite de echivoc într-un moment de criză. * Un recent sondaj de opinie arată că numărul celor care consideră că locul țării noastre e în NATO nu numai că trece de 50%, dar că acest număr e în creștere, în pofida faptului că grijile zilnice ar putea fi un argument pentru indiferență la acest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
nouă colecție. Se numește "Clasicii români Minerva" și își propune să reia, aici, vechile ediții critice, azi de mult epuizate, cu un aparat critic mai restrîns, redus la o cronologie a vieții și operei scriitorului și o largă incursiune în opiniile critice autorizate despre opera în discuție. Și asta pentru că la Editură Minerva, succesoare a ESPLA și a EPLA, au apărut cele mai multe și mai importante ediții critice de-a lungul a vreo patru-cinci decenii. E normal, deci, ca Editură Minerva să
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
regimul comunist se manifestase, deci, de timpuriu. Impresionant e portretul lui Vianu, realizat în urma unor vizite sau peripatetice discuții pe străzile din preajma casei cărturarului. Era mereu prudent și retractil, uimit de diversitatea lecturilor tînărului Balotă. Lui Negoitescu i-a comunicat opinia contrariata: "Pentru mine e un mister Balotă asta. E tînărul cel mai cultivat, cel mai savant din cîți cunosc... Nu știu ce să cred despre el. Văd întrînsul uneori un credincios, un om de vocație mistica, alteori o natură de artist, un
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
să?) că literatura, socotea, ne reamintește autorul nostru, că știința este un univers teoretic închis, pierzîndu-și semnificația culturală. Poate, de aceea, Noica a respins decis și constant înțelegerea filosofiei că știința. Această chiar dacă dl. M. Flonta consideră că e exagerată opinia păltinisenilor că Noica este filosoful prin excelență, cu prestigiul autorității supreme în toate ale filosofiei. De fapt, există, cum arătăm mai înainte, două culturi filosofice în lumea românească. Iar direcția scientist-rationalistă maioresciana cîștiga în dimensiune prin cartea postuma a lui
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
renunțe deliberat la evaluare critică atunci cînd înfățișează marile construcții filosofice. Critică e admisă, din această perspectivă, numai atunci cînd se constată inconsecvente la un gînditor de primă mărime. De fapt însă istoricul filosofiei are totdeauna propria să filosofie, încît opinia lui Negulescu este o aspirație iluzorie. Expunînd opera altor filosofi mari, o face din perspectiva propriei filosofii. Dar, neîndoielnic, există primejdia (asemenea unei maladii) a eclectismului filosofiei de catedră, deși, adesea, (cum a fost cazul lui Maiorescu) opțiunea se petrece
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
Cristian Teodorescu Experiența guvernării - se spune tot mai des în ultima vreme - e catastrofală pentru PNȚCD. Un recent sondaj de opinie pare să confirme această idee. Plecarea grupului Ciorbea din partid, în căutarea spiritului lui Iuliu Maniu, ar fi o dovadă de netăgăduit că PNȚCD a avut mai mult de pierdut din acești ani de guvernare. Membri ai partidului s-au
PNTCD si spiritul lui Maniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17959_a_19284]
-
au apărut cel puțin trei grupări, dintre care aceea a lui Victor Ciorbea intra la capitolul pierderi. Premierul penetist, Radu Vasile, conduce un guvern tot mai nepopular, iar foștii amici ai partidului, formațiunile civice și mulți intelectuali independenți formatori de opinie și-au răcit considerabil, ca să nu spun mai mult, atitudinea față de PNȚCD. Ce a avut totuși de cîștigat acest partid din experiența ultimilor ani? Deprinderea și răspunderile guvernării în coaliție, care nu se pot capătă decît fiind la putere. Verificarea
PNTCD si spiritul lui Maniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17959_a_19284]
-
mai depline autenticități. Produsul este eminamente străin, importat, inimitabil, învelit în ambalajul sau original, marque deposée. Regalist înfocat odinioară, pe vremea Directoratului, june bogat, urînd vulgul porofan și tinîndu-l departe de el, scîrbit, cu palmele răschirate, leu al modei, întărîtînd opinia publică, personajul nostru se fandosea, mîncîndu-l pe "r". De obicei, purta redingote fistichii, vert-bouteille, cu nasturi mari, cu pulpane lungi, acoperindu-i pe jumătate pantalonii încrețiți. În picioare, purta pantofi subțiri, cu vîrful ascuțit, ciorapi galbeni, albaștri, liliachii. Gîtul i
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
se concretizează treptat într-un model spiralat care își urmează cursul la infinit, odată cu succesiunea vîrstelor. Simona Popescu este scriitoare nu pentru că face literatura, ci pentru că nu poate altfel. De fapt, ea nici nu-și propune să facă literatura. În opinia sa, în clipa în care "identitatea ta în mișcare" devine "obiect de studiu", hîrtia apare doar că cel mai bun loc în care "să te aduni, să te vezi din toate părțile deodată". Într-un interviu din volum, afirmă clar
Pretexte pentru o spirală a devenirii by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17985_a_19310]
-
scriitori. De obicei violente, mai rar cavalerești, cînd pătimașe, cînd din vîrful buzelor. Nu au lipsit atacul la persoană, pamfletul ("spadasinii" vădindu-se a fi, uneori, prea pătimași), dar și cordialitatea ori schimbul de idei. Constantă a fost întotdeauna pluralitatea opiniilor, fie că acestea se înfruntau virulent sau pașnic. S-au încheiat prietenii, alianțe și mezalianțe, ori s-a ajuns la dușmanii și ranchiuni pe viață. Toată paletă afectivității a fost desfășurată în spectacole la scenă deschisă ori în culise. Au
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]