4,332 matches
-
adolescenți. Astfel, în prima fază membrii grupului au fost selecționați în funcție de afinitățile existente între ei ducând la rezultate bune, clasamentul elevilor facilitând reușita experimentului. A doua fază a experimentului a fost realizată de această dată pe alegerea membrilor grupului în funcție de ostilitatea dintre ei. Se pune problema deontologică: experiența nu a fost întreprinsă decât în urma unor mai multe sondaje, ce au lăsat să se vadă o mare probabilitate de reușită. Rezultatul socio-afectiv a trecut de la + 26 (din prima fază a experimentului) la
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
în aplicare un plan înșelător nu a rămas nefolosită de către britanici. Păcăleala pusă la cale în timpul operațiunii "furtună în deșert" în recentul război din Golf se înscrie în aceeași tradiție. Analizînd minciunile spuse inamicilor, Bok (1978:145) susține că "limbajul ostilităților și al rivalităților... este un cod neindicat a se cerceta din punct de vedere moral". Atitudinea rezervată a lui Bok poate fi aprobată de filosofi, însă publicul obișnuit nu ezită să judece aspectul moral al minciunilor spuse inamicilor. A învinge
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dacă sînt prinși asupra faptului. Însă cei pe care noi i-am angajat să spioneze sînt eroi necunoscuți, ale căror realizări ne pare rău că nu le putem răsplăti pe față. Acest contrast se accentuează și mai mult atunci cînd ostilitatea este oficial recunoscută de către un stat aflat în război. Un psiholog australian pare să fi spus că: una din cele mai importante moșteniri pe care britanicii au lăsat-o Australiei este faptul că englezul educat a avut întotdeauna o repulsie
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a momentului acțiunii. De exemplu, Whaley (1984:56) notează că pînă în 1935 manevrele evazive ale Germaniei aveau scopul de a ascunde intenția de a declanșa război. În acel an s-a schimbat politica; guvernul a dorit să amîne explozia ostilităților pînă în momentul în care inamicul ar fi depășit din punct de vedere al capacității. Drept urmare, "minciuna disimulată" a fost înlocuită de "o minciună disimulată menită să-i ascundă slăbiciunile". Lucrul sub acoperire", o formă specială a înșelătoriei, are scopul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dea seama care este proporția în care apare minciuna. Chiar și așa, este clară existența unei politici de ponegrire în Irlanda de Nord, cît și succesul limitat pe care l-a avut (vezi Foot 1989). Înșelătoria folosită în mod tactic pe timpul unor ostilități nu încetează neapărat o dată cu obținerea victoriei. Ambii adversari își pot revendica victoria, chiar dacă un martor neutru n-ar avea nici o ezitare să spună cine a pierdut cu adevărat. Acest obicei care datează din vremuri străvechi a fost vizibil și la
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
înțelegere deplină i-ar pune în pericol integritatea propriului eu, așa cum este conceput și construit în acel moment. Kovar scrie din punctul de vedere al psihanalistului, iar Becker (1973:51 ) consideră că psihanaliza se dedică ideii de autoamăgire. El spune: Ostilitatea față de psihanaliză în trecut, prezent și viitor va fi întotdeauna o ostilitate față de acceptarea faptului că omul trăiește prin minciunile pe care și le spune despre sine și despre lumea sa, precum și faptului că personalitatea lui... este o minciună vitală
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
conceput și construit în acel moment. Kovar scrie din punctul de vedere al psihanalistului, iar Becker (1973:51 ) consideră că psihanaliza se dedică ideii de autoamăgire. El spune: Ostilitatea față de psihanaliză în trecut, prezent și viitor va fi întotdeauna o ostilitate față de acceptarea faptului că omul trăiește prin minciunile pe care și le spune despre sine și despre lumea sa, precum și faptului că personalitatea lui... este o minciună vitală. Goleman (1985:16, 22), scriind dintr-un punct de vedere psihologic mai
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
are conotații înșelătoare, atunci se poate spune că inducem în eroare. Un trandafir căruia i se dă altă denumire are același parfum, însă un război poate părea mai puțin grav dacă este numit "conflict armat internațional", termenul dat de Pentagon ostilităților din Vietnam. Acest război a prilejuit numeroase alte eufemisme care aveau scopul de a reduce impactul ororilor sale: de exemplu, se folosea "a elimina" pentru "a ucide și a distruge" sau "cătun nou înființat" pentru "tabără de refugiați". Asemenea termeni
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și, mai ales, aluzia la manifestarea ostentativă, la aparență, mască, disimulare. Iar În degradeu, cum am spus mai sus, este prezent și ascuns cochet verbul a (se) degrada. Frunzele și nudul marchează cele două planuri pe care se desfășoară simultan ostilitățile - anotimpul și spectacolul. Statisticienii ar remarca satsifăcuți cinci substantive. Dar important nu e numărul lor ci sensul obținut prin jocul de cuvinte și prin complicitatea a două dintre ele cu verbele pe care le evocă. Totuși, motorașul poemului și cheia
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
deja sensibilizat și, cum este și firesc Într-o atare situație, brusc mi-a venit În minte adio arme. Era, dincolo de faptul că cei mai mulți cititori ar fi recunoscut titlul romanului lui Hemingway, formula cea mai scurtă de a spune că ostilitățile au Încetat, nu importă cum: s-a terminat cu adevărat războiul sau, cu vorba minunată a lui Marin Sorescu, doar mă Întorceam eu voluntar din război (evident, acest voluntariat sunînd pentru cei mai mulți a dezertare sadea). Oricum ar fi fost, era
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
control al armamentelor nu pot fi verificate independent. Herbert Butterfield denumește această stare de lucru "teama hobbesiană". "Dacă te imaginezi încuiat într-o cameră cu o altă persoană cu care ai fost de cele mai multe ori în trecut în relații de ostilitate și presupunând că fiecare dintre voi are un pistol, te poți găsi într-o situație în care amândoi ați dori să aruncați pistoalele pe fereastră, și totuși, nu se poate găsi un mod inteligent de a face acest lucru" (1949
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mondiale. Ea se inspiră mult din teoriile constructiviste din Relațiile Internaționale (vezi și Reus-Smit, Capitolul 8, în acest volum), mai ales în privința noțiunii de "culturi ale anarhiei" (Wendt 1999), pentru a argumenta că suveranitatea nu ar trebui să însemne numai ostilitate permanentă și competiție între state (după cum se subînțelege din argumentele eco-autoritariste în favoarea guvernământului și din argumentele eco-anarhiste împotriva statului), ci poate implica apariția unor obligații reciproce și a cooperării extensive, și sugerează că dezvoltarea multilateralismului ecologic (după cum este el dezbătut
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
afinități elective, Weltanshaunng specific. Incursiunile, mai mult contextuale, în publicistica argheziană întreprinse de Cioculescu surprind o latură semnificativă care se cere studiată în profunzime. E vorba de similitudinile tematice și principiale pe care Arghezi la împărtășește cu Eminescu (critica politicianismului, ostilitate față de statul laic, dorința reabilitării unor valori tradiționale, repudierea importului de modele străine fără discernământ etc.) și, mai ales, de elementele din sfera afectiv-spirituală, dar și social-conjuncturală, care generează două paradigme jurnalistice diferite atât din punctul de vedere al motivării
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
un lucru serios, iar nu o comedie unde cel mai isteț trebuie să fie răsplătit prin aplauze"218. Șerban Cioculescu, în încercarea de a identifica similitudini ideatice în gazetăria social-politică a celor doi poeți, invocă unele teme comune, de pildă ostilitatea față de statul laic, reabilitarea valorilor tradiționale monahismul, deprinderile domestice ale femeii, repudierea importului instituțional fără discernământ sau critica politicianismului, considerându-l pe Arghezi, printr-o asociere fără echivoc cu Eminescu, "reprezentant al marilor permanențe naționale". În esență, predispoziția polemică a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
neapărat, ea fiind pusă de obicei în serviciul tendințelor de detabuizare și agresiune"235. Observația are aplicabilitate mai ales când ne referim la dubla orientare a intențiilor locutorului în discursul pamfletar: pe de o parte, el apare în raport de ostilitate cu obiectul rizibil (persoană sau situație), iar pe de altă parte el caută să susțină o relație de complicitate cu receptorul (în acest caz, destinatarul alături de care râde, și nu cel pe seama căruia se râde), împărtășind cu acesta coduri și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la 13 noiembrie 1594, la București prin suprimarea creditorilor levantini și a garnizoanei otomane. La 14 și 15 ian. 1595 o oaste tătară și otomană a fost Înfrântă la Putineiu, Stănești și Șerpătești. Atacarea cetăților de pe linia Dunării a declanșat ostilitățile cu turcii. În aceste condiții, Mihai a Încheiat la Alba Iulia, prin delegația marilor boieri condusă de Mitroploitul Eftimie la 20 mai 1595, un tratat cu Sigismund Bathory, prin care aceștia subordonează țara principelui Ardealului, iar pe domnitor boierilor. Potrivit
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
independentă”. După acest discurs, Camera a adoptat o misiune prin care declara „independența absolută a României”. La 10 mai 1877, moțiunea a fost prezentată domnitorului Carol I care a dat o Proclamație către țară. Proclamarea independenței a fost primită cu ostilitate la Londra și cu răceală la Paris. Austro-Ungaria, Germania și Italia și-au rezervat dreptul de a-și preciza poziția după Încheierea războiului iar Rusia a acceptat-o ca pe un fapt Împlinit. II. Cucerirea independenței de stat România propusese
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
cu Grecia, relațiile cu Turcia au fost practic inexistente, pretențiile teritoriale ale Bulgariei erau private cu suspiciune la București, singurul stat cu care România a avut relații mai apropiate a fost Serbia, În timpul crizei bosniace 1908, I.I.C.Brătianu exprima categoric ostilitate față de politica balcanică promovată de Austro Ungaria. În 1912 atmosfera politică din Balcani s-a Înrăutățit coniderabil. În anii 1912 și 1913 s-au desfășurat În Balcani două conflicte miliatre: 1. Primul a izbucnit la 26 sept./ 9oct. 1912 și
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
desfășurat În Balcani două conflicte miliatre: 1. Primul a izbucnit la 26 sept./ 9oct. 1912 și a reunit Bulgaria, Serbia, Grecia și Muntenegru Împotriva Turciei. România s-a declarat neutră. El s-a terminat repede cu victoria aliaților. După Încetarea ostilităților, Între guvernele țărilor balcanice s-au Ivit o serie de neânțelegeri. Întărirea Bulgariei reprezenta o amenințare pentru securitatea frontierei dobrogene. Această situație a condus spre un nou conflict. 2. La 17/ 30 iunie 1913 s-a declanșat al doilea război
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
se apropie de ceea ce ar putea fi numit "existențialism psihologic", se sugerează că, odată cu neliniștea specifică modernității, la care individul ajunge în urma ruperii legăturilor sale originare, apar două posibile rezultate ale individuației. Este vorba, mai întâi, despre "supunerea, însoțită de ostilitate, față de o autoritate"287 și, în al doilea rând, de o "relație spontană cu omul și natura, care leagă individul de lume fără a-i distruge individualitatea"288. Din înțelegerea pe care teoria politică a modernității o conferă ideii de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de domni fanarioți, care, animați de spiritul iluminist, au contribuit la reformarea societății: Constantin Mavrocordat; Alexandru Ipsilanti; Constantin Ipsilanti; Grigore al III-lea Ghica; Alexandru Moruzi; Scarlat Callimachi. -Aplicarea reformelor a fost însă stânjenită de : fluctuațiile dominației otomane; intervenția turcilor; ostilitatea boierimii. Reformismul Domnesc în timpul regimului fanariot a) Reforme politice și sociale: -Constantin Mavrocordat (1730-1769), în timpul celor 10 domnii (4 în Moldova și 6 în Țara Românească), a urmărit aplicarea unui program de reforme care a vizat: o organizarea sistemului fiscal
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Țaristă care, prin “articolul adițional” la Regulamentele Organice, urmărea să-și sporească controlul asupra Principatelor. -Românii considerau că s-ar fi putut realiza o înțelegere cu sultanul, pe cale pașnică, dar principala piedică în calea reformelor interne o constituia țarul. aceeași ostilitate era manifestată și față de habsburgi, fapt care a permis în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, o apropiere de revoluționarii maghiari. -La jumătatea sec. XIX au fost realizate o serie de planuri federaliste: Nicolae Bălcescu a susținut mai multe proiecte federaliste
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
I.C. Brătianu și M. Kogălniceanu la externe, spera să obțină independența pe cale pașnică: guvernul a adresat un memoriu Porții Otomane și Puterilor garante (iulie 1876), în care cerea recunoașterea individualității statului român și a numelui România (a fost primit cu ostilitate); Dimitrie Brătianu a inițiat un demers diplomatic la Constantinopol (decembrie 1876), cerând “garanții speciale pentru neutralitatea veșnică a teritoriului românesc”. tratativele româno-otomane au eșuat datorită adoptării Constituției lui Midhat Pașa (11/23 decembrie 1876), prin care statul roman era declarat
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
federalizarea Austro-Ungariei (organizarea statului în 6 regate autonome), propunere respinsă de români. ca răspuns, deputatul Alexandru Vaida-Voievod a citit în Parlamentul de la Budapesta “Declarația de independență” a populației românești din Transilvania (4/17 octombrie 1918), care a fost primită cu ostilitate de deputații maghiari. la Viena Iuliu Maniu a preluat comanda trupelor române din armata austro-ungară (circa 60.000 militari), devenite singurile forțe de ordine din capitala imperiului; la 30 octombrie/12 noiembrie 1918 s-a constituit la Arad Consiliul Național
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
sud de Balcani, în timpul căreia a cucerit orașele Niš și Sofia, pentru a întârzia cât mai mult eventualele atacuri ale otomanilor asupra Ungariei; -în iulie 1444, a fost semnată Pacea de la Seghedin care prevedea: statul otoman se angaja să oprească ostilitățile pentru perioadă de 10 ani; o turcii trebuiau să evacueze cetățile din Serbia și Albania; o turcii trebuiau să plătească despăgubiri de război și să elibereze prizonierii; -în 1444 statele creștine au organizat cruciada de la Varna fiind învinse de otomani
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]