2,390 matches
-
rog să urcați, doamnă“. M-am Înscris și la cursuri prenatale, dar nu am prins niciodată Începutul, de la ora 19.30. Am sfârșit prin a mă duce Într-un weekend de maternitate, În Stoke Newington, organizat de Beth: biscuiți de ovăz, sunetele balenelor, un pelvis făcut dintr-un umeraș și un bebeluș dintr-o minge de tenis băgată Într-un ciorap. Beth ne-a poftit pe toate să purtăm o discuție cu vaginele noastre. Eu i-am zis că nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
primele zile ale anului, spunea ea, zăpezile căzute întrerupseseră accesul pe puținele drumuri cruțate de asediatori, izolând complet Granada de restul țării și mai ales de Vega și de munții Alpujarras, la sud, de unde încă mai ajungeau până la noi grâu, ovăz, mei, ulei și stafide. În vecinătatea noastră, oamenii erau speriați, chiar și cei mai săraci; cumpărau în fiecare zi tot ce le cădea în mână, iar la vederea chiupurilor cu provizii înșirate de-a lungul pereților odăilor, în loc să se simtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
un altul) Îmi evocă tenta lemnului ars de intemperii, În timp ce un a franțuzesc Îmi sugerează abanos lustruit. Acest grup negru mai include g tare (cauciuc vulcanizat) și r (o cârpă murdară de funingine care e sfâșiată). N, ca făina de ovăz, l, neputincios și prostănac, precum și oglinjoara de mână cu dos de fildeș a lui o, fac parte din grupul alb. Mă derutează franțuzescul on, pe care-l văd ca suprafața tensionată, care dă pe afară, a alcoolului dintr-un păhărel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
și ale mele. În perioada războiului, a lansat o miraculoasă hrană pentru cai sub forma unor turte, un fel de galettes (din care ciugulea și el și le oferea și prietenilor câte o Îmbucătură), dar majoritatea cailor au rămas credincioși ovăzului lor. A făcut trafic cu multe alte patente, toate fanteziste, și era Îngropat În datorii când a moștenit o mică avere, În urma decesului socrului său. Asta trebuie să se fi Întâmplat pe la Începutul anului 1918, pentru că Îmi amintesc că ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
n-am să-ți îngădui să nu te bucuri din adâncul inimii." "Londra, gândi Grigore Popa. Lui Alecu nu-i plăcuse orașul. Prefera peisagii luminoase, cu soare mult... Bond Street, Picadilly Circus, Hyde-Park... Păcat că bucătăria nu e grozavă. Budinci, ovăz fiert, plăcintele lor cu carne. Poate chiar mâine o să am banii... Adică un cec. Am să-mi cumpăr o meda..." Gândul rămase suspendat. Simți o durere sfredelitoare în tot trupul și deschise gura sufocat. Țâșni cu un urlet din fotoliu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
va ajunge la New York Înaintea mea. Trebuie să marchez fiecare Cuplare făcându-mi câte o imensă surpriză, n’est-ce pas1? La urma urmei, să săruți un străin este o agonie. Saliva străină și tot restul... e ca un terci de ovăz călâi. —Puah! am râs eu. Chiar că meriți cu prisosință o blană ca lumea. Dumnezeule, trebuie să plec de aici, hotărî Lauren. O să te sun cum ajung Înapoi În oraș. Te pup mult. De obicei nu mă supăr când o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
el. Alese o porumbiță de toată frumusețea, era albă ca zăpada și stropită cu negru, de parcă avea buline pe rochie. — Cum o cheamă? Pestrița o chema. Portarul o luă și-o puse într-o colivie mare, apoi îi dădu semințe: ovăz - iar Nicu se miră puțin că porumbeii și caii mănâncă același lucru, poate de-asta se spune și despre cai că zboară -, porumb cu bob mic, orz, linte, rapiță și-i explică în ce fel trebuie hrănită Pestrița și cum
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
e parola? Se închide cercul! Mă înseninez. Constat că mă aflu totuși pe drumul cel bun. Și iapa? Iapa ca iepele, domnule Gerard... Ha, ha, ha! Las-o să se mai și distreze. Ori vrei să-i reduci porția de ovăz? Oricum ai lua o, după cum știi, mai are săptămâni și va face oale și ulcele... Am avea-o pe conștiință, d-le Valy-răspund eu cam în dubiu. Să n-o ai. Nu merită. Mă rog... Faci ce vrei. Dacă ai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cu totul fals, crezând că mă îndrept cumva spre ea. Eu în schimb, mă așez îndărătnic, pe un scaun lângă ușă, la o oarecare distanță. Simțeam că orgoliul mi-o lua insistent înainte, ca un cal nărăvaș, bine hrănit cu ovăz. Orgoliul îmi aținea calea neizbutind să mă deschid printr-o comunicare limpede, fie ea chiar și nonverbală, ca în alte dăți. De asemenea, simțeam că între noi doi, ceva luase sfârșit. Ceva. O mică rotiță a marelui angrenaj care era
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
-i de făcut acum. În casa tinerilor pătrunde o disperare mortală. Totul s-a năruit în urma acestei catastrofe. Pe la ora zece pe uliță trecea Portofel. Dom' Portofel? strigă cei doi asasini. Da, dom' Ciobanu. Nu bei un rachiu? Mănînci, calule, ovăz? Bucuria a revenit pe ulița unde oamenii stau de vorbă și cu cîinii. Ultima haltă Era un separeu cu o deschidere largă înspre o sală mare, cu o mulțime de clienți surprinzător de tăcuți. O muzică plăcută răzbea prin toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ceva? Nu, mă uit la mata cum coși. Te interesează munca mea? Da. De ce? Nu vreau la pușcărie. Frații mei nu se tem, dar eu mă tem. Atunci, nu trebuie să furi. Da. Vrei să te fac cojocar? Mănînci calule ovăz? Chiar, mă? Să moară mama! Bine, vino încoace! Așa a început Laurențiu să fie cetățean onorabil. Avea mereu ceva bănuți, era curat îmbrăcat și milițianul îi vorbea frumos. Am o căciulă și i-aș pune un dos mai bun. Aduceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
decizie rapidă: oră de amiază arzătoare pe marile diguri cu muniții din Newport News, unde băiatul lucrează acum ca magazioner. În magazia de pe dig, tăcere, căldură Înăbușitoare de aproape patruzeci de grade, aer greu, murdar, Încețoșat de praful auriu al ovăzului ce curge pe un tobogan uriaș, ca un șuvoi nesfîrșit, și este Încărcat În saci și stivuit, alcătuind metereze impresionante de la un capăt la celălalt al magaziei. În alte puncte de pe dig, construcții geometrice de provizii: albul dur, imaculat, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
toate soiurile - mărfuri ambalate În cutii metalice, carne, fasole, fructe deshidratate, muniții pentru arme mici - stive de merinde pentru viață și moarte azvîrlite neîncetat În burta flămîndă a războiului. Aerul Încins este Încărcat de mirosul tuturor acestor lucruri - de mirosul ovăzului și al pînzei grosolane de sac, de parfumul proaspăt, curat și Înțepător al lăzilor de lemn, de mirosul emanat de trupul uriaș, amorțit și trist al digului - un amestec unic, alcătuit din mii de arome diferite, parfumul combinat, pătrunzător, stătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
uniforme kaki care se perindaseră toată dimineața, Încă de la ivirea zorilor, de-a lungul digului și peste pasarela ce duce spre un mare vas militar care așteaptă să-i Înghită pe toți. Hamalii negri stau tolăniți pe sacii plini cu ovăz din preajma toboganului, supraveghetorii moțăie pe grămada de boabe sau, ghemuiți În cerc În spatele unui zid de saci, joacă pasionat zaruri. Între timp trupele Înaintează. Șirurile cafenii, Înfierbîntate merg, se opresc, se odihnesc, Își potrivesc mai bine pe umeri, cu gesturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ca negrii bolnavi să fie examinați acum pe loc, iar un medic militar Înalt, desemnat pentru această misiune, se ridică de la masă, le face semn celor În cauză și, Însoțit de ofițerașul Înfierbîntat, Îi trimite În spatele zidului de saci de ovăz. Lipsesc cam zece minute: cînd reapar, negrii zburdă de fericire, cu chipurile brăzdate de un imens zîmbet de fildeș și se foiesc În jurul ofițerașului ca niște copii zvăpăiați. Aproape că se gudură pe lîngă el, Încearcă să-i sărute mîinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
bine, nu i s-au mai lipit oasele. „Asta-i mai ceva ca toate!“ - am zis. Mă și mir cum de-a rezistat și el atîta... la masa de dimineață, creier și ouă, și slănină, și cotlet, și terci de ovăz, și pișcoturi calde, și un cîrnat, și două-trei cești de cafea, la masa de prînz și de seară cîte două-trei feluri de carne, ficat și friptură de vacă și de porc, și pește, și pui, și tot felul de legume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Așa a început cariera mea de "metec" pe malurile Dâmboviței. Până la terminarea liceului și a studenției, mi-am folosit vacanțele de Paști și de vară pentru a-i ajuta pe părinți. Am semănat, am prășit, am secerat grâu, secară și ovăz, am cosit, am adus acasă fânul și otava, după ce s-au uscat, am cărat în spinare sacii de la treier, am cules cartofi, am tăiat lemne în pădure. Nu m-am eschivat de la nici un efort. Cum ajungeam acasă, lăsam cărțile și
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
de obicei calmi, nobili, păreau intimidați. Ascultam, fascinat, sunetele clopotelor care, când se tânguiau, când aruncau spre cer o rugăminte patetică. Uneori, norii se risipeau ori se descărcau într-o ploaie violentă, dar fără grindină. Alteori, lanurile de grâu, de ovăz și de porumb erau zdrobite. Nu pot să uit figura tatei dintr-o zi cu căldură bolnavă, rău prevestitoare, în care grindina a nimicit, într-un sfert de ceas, tot ce se găsea pe câmp. Stătea prăbușit pe trepte, privind
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
treabă, la muncile câmpului și probabil la mânie. Este un sat obișnuit din Ardeal, unde crumpenele se fac, însă cu multa trudă ca de fapt toate roadele câmpului. Se însămânțează grâu să-și facă tot omul o pită în casă, ovăz pentru caii care erau la mare preț, cucuruz sau păpușoi pentru hrana animalelor, însă și pentru mămăliga, ce se fierbea vârtoasă de se tăia cu ață tare. Mămăliga se făcea de cu seara să fie pregătită pentru dimineața, la masa
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
șerpi inelați, gâze verzi și albastre, păsări cu plisc ascuțit și glasuri adânci, chemându-se peste ape și din păduri, apoi trec și pădurile jilave cu poporul lor pestriț, rămân doar câteva ochiuri de apă printre câmpurile de grâu și ovăz sălbatic, în crângul de salcâmi iată că asfințește soarele și pe cer se răsfiră una, cinci, zece mii de stele, apoi soarele răsare, pământul se clatină, se cutremură, un popor de furnici fără număr s-a pornit de undeva din adânc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
a îngenuncheat și a sărutat botul însângerat al calului îngânând vorbe de alint și întrebând mereu: „Te doare tare, dragul tatii? Te doare?”... Ca și cum i-ar fi înțeles vorbele, calul gungurea mereu dând din cap. Ia să-ți aducă tata ovăz și apă. Parcă nici nu-l mai durea piciorul rănit. Cât ai bate din palme, în fața calului au poposit o găleată cu apă și una cu ovăz. În timp ce calul a băut apă și apoi a început să ronțăie la ovăz
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
înțeles vorbele, calul gungurea mereu dând din cap. Ia să-ți aducă tata ovăz și apă. Parcă nici nu-l mai durea piciorul rănit. Cât ai bate din palme, în fața calului au poposit o găleată cu apă și una cu ovăz. În timp ce calul a băut apă și apoi a început să ronțăie la ovăz, Toaibă a pus mâna pe țesală și l-a curățat de scaieți și de funingine. I-a scos căpăstrul și i-a spălat botul însângerat. Ei. Acum
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ovăz și apă. Parcă nici nu-l mai durea piciorul rănit. Cât ai bate din palme, în fața calului au poposit o găleată cu apă și una cu ovăz. În timp ce calul a băut apă și apoi a început să ronțăie la ovăz, Toaibă a pus mâna pe țesală și l-a curățat de scaieți și de funingine. I-a scos căpăstrul și i-a spălat botul însângerat. Ei. Acum altcum stăm de vorbă. Arăți și tu a cal de soi. Stai să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și au pornit spre grajd. În fața ușii, s-au oprit: Ascultă tu și spune-mi ce auzi? Ca să nu-l supere cumva, ea s-a prefăcut că ascultă... „Da’ ce-i asta? Parcă se aude cum ronțăie un cal la ovăz. Nu se poate! Doar nu...” Zicându-și acestea în gând, a mai făcut un pas spre ușa grajdului. „Da! Un cal ronțăie la ovăz”. Ochii i s-au luminat și pe dată a trecut pragul... În fața ochilor i-a apărut
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
a prefăcut că ascultă... „Da’ ce-i asta? Parcă se aude cum ronțăie un cal la ovăz. Nu se poate! Doar nu...” Zicându-și acestea în gând, a mai făcut un pas spre ușa grajdului. „Da! Un cal ronțăie la ovăz”. Ochii i s-au luminat și pe dată a trecut pragul... În fața ochilor i-a apărut calul lor negru și pintenat, care simțindu-i în preajmă a ridicat capul. Ei? Ce zici? Merită să bem un pahar pentru așa o
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]