3,785 matches
-
de veche tradiție În creșterea oilor și În prelucrarea lînii, cum ar fi cele de la: Săcele (Brașov), Mărginimea Sibiului (Sibiu), Hațeg (Hunedoara) și Novaci (Gorj). În mod concret, efectivele de animale din arealul Carpaților Meridionali - care prin produsele, locurile de pășunat ca și prin coloritul lor, prezintă interes pentru turism - sunt: ovine 1183181 capete; bovine 303608 capete; cabaline 92460 capete și caprine 79425 capete, conform datelor din tabelul nr. 7. Un aspect care se cuvine a fi menționat, este și cel
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
în loturi egale și tras la sorți, iar islazurile, fânețele, apele și pădurile erau folosite în devălmășie . La fiecare „gospodărie” exista un număr de animale, oi, vite mari, cai, a căror întreținere nu necesita posesia unei suprafețe de teren pentru pășunat sau pentru recoltatul fânului. Prin „gospodărie” trebuie să înțelegem o familie care cuprindea rudele directe, locuind într-o casă-bordei, de suprafață sau semiîngropată, cu gropi de provizii, cu sau fără anexe, așa cum sunt cunoscute din descoperirile arheologice . Dacă vrem să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
rândul micii boierimi. Situații de excepție aveau locuitorii ocoalelor Câmpulung și Vrancea, a căror drepturi de oameni liberi din domeniul domnesc se baza pe tradiția pastorală. Aceste „republici pastorale” nu au drepturi scrise și stăpânesc în devălmă șie locurile de pășunat și fânețele, precum și munții, cu păduri și ape, în care puteau vâna și pescui. Plăteau dări numai domniei, fără să fie impuse prin autoritatea statului. Neavând privilegii și drepturi recunoscute prin acte, „nu aveau moșia de uric și de ohabă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Falls suntem în plină Dakotă. O câmpie nemărginită, rece, ne înconjoară. La data de 1 mai s-a terminat semănatul grâului de primăvară, care acum începe să răsară. A început semănatul ovăzului. În măsura în care înaintăm întâlnim suprafețe tot mai mari rezervate pășunatului. După amiază dăm de o șosea neasfaltată. Lucru neobișnuit, și voi nota porțiuni din SUA care nu au fost încă asfaltate. Șoselele, în schimb, sunt joase fără șanturi, cu strat de pietriș peste care s-a trecut cu compresorul. Mergem
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
lipsă de fân, oierii merg în transhumanță cu oile în regiunea grâului de toamnă, unde le țin la păscut pe grâu. În statul Kansas, sistemul e răspândit, fermierii constatând că grâul nu suferea și în orice caz plata primită pentru pășunat le convenea. Interlocutorul meu, la despărțire, îmi oferă un miel pe care îl avea sub haină. E plăpând și nu l-a lăsat pe câmp. L-am primit, fără să-mi dau seama ce înseamnă a avea un miel sugător
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
la Russell, într-o mică plantație de salcâmi. Constatăm însă că locul forfotește de lăcuste. Pe drum numărul lor sporește într-atât încât suntem nevoiți să mergem cu ferestrele închise. Pe șosea dăm peste un covor mișcător ce-și schimbă pășunatul dintr- o parte într-alta a șoselei. Pe drum ajungem două mașini ce staționau și erau din New York. Ne salutăm exuberant, cu bucuria conaționalilor ce se întâlnesc la atâtea mii de kilometri depărtare de orașul zgârie norilor. Pe înserat ajungem
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ciurlanilor, sau cum le spun țăranii noștri, vălătugi - les chardons du Bărăgan. La noi sunt folosiți pentru încălzit. Aici, pentru hrana vitelor în anii de secetă, sunt recoltați însă verzi. Și eu am salvat într-o primăvară secetoasă vitele prin pășunatul ciurlanilor. Față de acestă situație, fermierii de aici au început să aplice așa zisa metodă dry-farming. Practic, metoda ar consta în obținerea producției de grâu o dată la doi ani, cu apa a doi ani. Deci, un an ogor sterp, necultivat, păstrând
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
familii după frății mai mari, iar în cadrul familiei pe frății mici și pe urmași. Mai apoi, familiile nou formate și-au ales vatră de sat în locuri mai depărtate de casele părintești, unde au găsit terenuri bune pentru agricultură și pășunat și poate și condiții mai bune de viață. în felul acesta s-au format noi grupuri de locuințe care au creat și nucleele altor sate apărute ca Bașeu, Podiș, Cuzoaia, Lișna Nouă. Satul Bobeștii de jos s-a desființat și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mlenăuți, în apropiere de șoseaua Dorohoi - Darabani. Coada iazului (în Coada iazului)-locuri situate în partea de sus a iazurilor Velniței și Axinte, unde cresc stuful, papura, rogozul și alte ierburi înalte, specifice terenurilor umede și care sunt folosite pentru pășunatul vitelor locuitorilor din apropiere. Colacul Bălții-teren de pășunat în Lunca Prutului, înconjurat de un braț al râului Prut. La revărsări este alimentat cu apă și cu pește din râul Prut, iar localnicii pot pescui în el. - teren arabil situat în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
iazului (în Coada iazului)-locuri situate în partea de sus a iazurilor Velniței și Axinte, unde cresc stuful, papura, rogozul și alte ierburi înalte, specifice terenurilor umede și care sunt folosite pentru pășunatul vitelor locuitorilor din apropiere. Colacul Bălții-teren de pășunat în Lunca Prutului, înconjurat de un braț al râului Prut. La revărsări este alimentat cu apă și cu pește din râul Prut, iar localnicii pot pescui în el. - teren arabil situat în sud-estul satului Mlenăuți pe locul unei bălți care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
avea casa construită pe acest deal. Dealul Costișa-deal situat în partea de sud-vest a comunei Hudești cu pantele înclinate spre vest. Este un teren argilos cu straturi înclinate, puternic afectate de eroziuni, mai ales în timpul ploilor torențiale. Este folosit pentru pășunatul vitelor. Denumirea vine de la aspectul de coastă de deal, povârniș, pantă. Dealul Crucii-deal mare sub formă de platou, situat în partea de sud a satului Hudești. Pe culmea acestui deal există un drum care face legătura între Hudești și Havârna
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
origine latină. Pădurea din apropiere are o înclinație spre sud - vest cu pante accentuate și eroziuni puternice și se numește în Fața iazului Dracului. Iepărie-teren ușor înclinat spre sud, situat între Dealul țiganului și Iazul Calu Alb. Parțial se folosește pentru pășunatul vitelor. Aici a fost o crescătorie de cai a moșierilor din familia Boldur-Lățescu. Iezăr-lac natural mic, situat lângă locul numit La Pâșcov. Datorită terenului sărăturos și mlăștinos multe vite s-au înecat și s-au împotmolit în acest lac. Unii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
multe vite s-au înecat și s-au împotmolit în acest lac. Unii oameni mai numesc acest loc La Pâșcov-Ochi. Este vorba de o sinonimie toponimică. Imaș (Pe Imaș)-terenuri situate, de regulă, la marginea satelor din comună, folosite la pășunatul vitelor locuitorilor. în unele cazuri oamenii folosesc în vorbirea curentă cuvântul Izlaz. Este vorba de o sinonimie toponimică. Irinca-suprafață de teren situată între două ramificații ale Dealului Gicol, folosită în special pentru pășunatul vitelor și unele porțiuni pentru cultivarea cerealelor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la marginea satelor din comună, folosite la pășunatul vitelor locuitorilor. în unele cazuri oamenii folosesc în vorbirea curentă cuvântul Izlaz. Este vorba de o sinonimie toponimică. Irinca-suprafață de teren situată între două ramificații ale Dealului Gicol, folosită în special pentru pășunatul vitelor și unele porțiuni pentru cultivarea cerealelor. Denumirea vine de la ucraineanul Hrinca care înseamnă felie de pâine și prin analogie, bucată de pământ. în părțile locului hrincă înseamnă o bucată de mămăligă tăiată cu ața. Isopescu (La Isopescu)teren în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cereale. Denumirea vine de la cetățeanul Isopescu care a locuit acolo în trecut. Izvoare (La Trei Izvoare)-loc situat în partea de sud a satului Vatra, unde există un deal de sub care curg trei izvoare puternice. în Șes la Bompa-teren de pășunat pe malul stâng al văii Bașeului, aproape de Podul Cașca. La începutul celui de-al doilea război mondial pe acest șes a căzut o bombă trasă de ruși de peste Prut. între Cărări-teren din satul Vatra, folosit ca pășune, nu departe de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de nord a satului Baranca. Odaie (La Odaie) îteren arabil situat la sud de tarlaua Cuzoaia, la est de locul fostului sat Bobești. în prezent mai există câteva case. Denumirea vine de la târla cu adăposturile pentru vite în preajma locului de pășunat și colibele pentru paznici. Iazul de la Odaie-iaz de dimensiuni mai mici din apropierea acestui loc. Dealul Odăiei-deal care este o ramificație spre sud a Dealului Conceștilor către locul numit La Odaie. în vremurile nu prea îndepărtate în partea locului existau mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sau Piretus (Herodot), iar romanii l-au numit Hierasus sau Gerasus (Ptolemeu) și Porata (Arvino Marcelini), iar în limba scită însemna trecătoare (B.P. Hașdeu). Suntem de părere că toponimul este de origine traco-dacă. Puturoasa-teren cu solul sărăturos folosit parțial pentru pășunatul vitelor. Este situat între Dealul Dumbrăvii și Dealul Crucii. Numele îi provine de la pârâul care curge pe valea respectivă și a cărui apă miroase urât. Punte (La Punte)-loc situat în satul Vatra, unde se află o punte care trece
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
este de origine slavă, dar toponimul este de formație românească. Răculeni (La Răculeni)-cot din satul Vatra în care locuiesc mai multe familii ce se numesc Racu. Rădii (în Rădii)-teren deluros cu tufișuri mici și rare. Se folosește pentru pășunatul vitelor fiind în apropiere de satul Vatra. Rădie înseamnă câmp nearat, folosit ca pășune. Râpa Babei-coastă abruptă a dealului din partea de est a satului Vatra. Pe deal deasupra râpei avea locuința o babă de unde i-a rămas și numele. Râpa
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-teren situat la est de satul Hudești, lângă iazul Axinte. In prezent s-au construit multe case. țelină înseamnă pământ nelucrat. țurcani (Pe țurcani)-deal înalt în apropierea locului numit în Carieră. Este folosit pentru cultura cerealelor, dar și pentru pășunatul vitelor. Numele vine probabil de la mieii și berbecii țurcani care se creșteau aici pentru export. Ursoaia-pădure de foioase de esență tare, situată la nord de satul Alba. Uluce (La Uluce)-locuri amenajate pentru adăpatul vitelor și a oilor. în trecut
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
zootehnice la C.A.P., unde prin apropiere se amenajau silozuri cu porumb-nutreț tocat. Până la revoluție, C.A.P.-ul deținea 1134 ha pășunii, iar gospodăriile individuale 329 ha. în general terenurile pe care se aflau și se află fânețe și pentru pășunatul vitelor și oilor sunt situate: în Poiană, La Rotunda, pe șesul Bărăncii, pe Costișă, pe șes la Bompa, în Rădii, La Hârtop, La Podul Manolii, La Dealul Bașeului, La Dealul Morii. Unele din aceste terenuri, în anii secetoși dau producții
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
aduceau acasă tocmai toamna. Când le luau în primire, văcarii le însemnau cu un fier înroșit în foc. în timpul verii locuitorii trebuiau să ducă tainul pentru păscut vitele(făină de porumb și ceva brânză), iar toamna când le scoteau de la pășunat trebuiau să plătească. Pentru înmulțirea taurinelor se foloseau taurii, care de regulă erau proprietatea comunei. Ei erau lăsați liberi în cireada de vaci ce păștea pe imașul comunal și unde de obicei avea loc monta naturală. Taurii erau de o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de ea gratis la dispoziția omului. El însuși, tata, care putea trăi din veniturile funcției, muncea în timpul disponibil singur sau alături de angajați la toate treburile câmpului și ale gospodăriei. Nu de puține ori l-am văzut plecând cu boii la pășunat în timpul nopții pentru ca dimineață să-i predea sătui omului de curte pentru diferite treburi (arat, cărat etc.), el urmând să nu întârzie de la primărie. Mai rețin cum în câteva rânduri mă trezea îndată după miezul nopții, mă înfășura în pătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
faună spontană, unde doar cu mare dificultate se putea separa ceea ce era cultivat de ceea ce creștea acolo în mod natural, asemenea ierburilor sau buruienilor vieții, având uneori aspecte de o rară frumusețe, alteori urâte și respingătoare. Chiar dacă acest trecut, de "pășunat", al cunoașterii psihologice face trimitere la vremurile antice, acesta a existat și nu poate fi negat. Elementele structurale ale acestui trecut fac parte din / și completează cu succes paradigma actuală a acestui domeniu de cunoaștere distinct, psihologic. Vorbesc aici de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
enulus (bozul) ș.a. Producția acestor pajiști este în general mică și variabilă în funcție de densitatea covorului vegetal și nu depășește 3000- 4000 kg la ha masă verde. Din cauza folosirii acestor pajiști numai ca pășune, a supraîncărcării lor cu animale și a pășunatului nerațional, inventarul floristic al acestor pajiști scade de la an la an . O altă cauză principală, care pe alocuri a dus la o avansată degradare a acestor pajiști este degradarea solului prin eroziunea de suprafață și prin alunecări de strate. Vegetația
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Lolium perene, Trifolium repens,Poa pratensis, Agropyrum repens, Lotus corniculatus, Medicago lupulina, care au o valoare furajeră bună calitativ și cantitativ. Covorul ierbaceu este în general, bine închegat și producția medie este de cca. 8000-10000 kg /ha masă verde . Datorită pășunatului nerațional,, nerecoltarea fânului în perioade optime și, pe alocuri, din cauza frecventelor colmatări, se înregistrează o scădere a valorii nutritive a acestor pajiști. Vegetația de pajiști higrofite se găsește în lungul tuturor șesurilor, la marginea iazurilor, acolo unde există numeroase
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]