3,270 matches
-
se mulțumea să observe. Doru Matei... Un om ciudat! Total lipsit de personalitate, și-a însușit, mai bine zis și-a construit un gen ― tipul nonșalant, flegmatic și stăpân pe sine ― plimbîndu-l cu atâta dezinvoltură, încît a reușit să-i păcălească pe cei mai mulți. Printre cei mulți, mă număram și eu. Nu și doamna Melania Lupu care l-a intuit bine. Într-adevăr, Doru Matei se prăbușește repede... Așadar, mobilul mă intriga în cea mai mare măsură. Când am aflat că vila
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
MĂ PREZINT? VOCEA DEVENI AMENINȚĂTOARE. TE ROG SĂ MĂ ÎNȚELEGI, N-AM CHEF SĂ TE DUCI NICĂIERI ÎN ALTĂ PARTE. DACĂ VREI SLUJBA ASTA, VINO CU AUTOAVIONUL PUBLIC ȘI EU ȘTIU CÎT DUREAZĂ DRUMUL, AȘA CĂ SĂ NU ÎNCERCI SĂ MĂ PĂCĂLEȘTI. TE AȘTEPT AICI PESTE VREO ZECE MINUTE. HEDROCK SE GÎNDI: "DUMNEZEULE MARE! NU MAI AJUNG NICIODATĂ ÎN APARTAMENTUL MEU?" DAR CU GLAS TARE ROSTI: ÎNDATĂ. AȘTEPTĂ. TELEECRANUL DEVENI IAR O PLACĂ ALBĂ. ÎN MOD EVIDENT PE CELĂLALT NU-L INTERESA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
bastoane de cauciuc, la palme, erAșatât de ager că trăgea palma îndărăt încât nu reușeam să-l nimeresc, zicându-mi ,, dă domn șșef, mâncațiaș că nu te-am ascultat, și nu mi-am băgat mințile în cap, încercând să te păcălesc ’’. Bufnind în râs, am încetat să-l mai lovesc, l-am alungat zicându-i să dispară din fața mea și să nu-mi mai dea de furcă, că data viitoare îi voi pune pielea pe băț. Deși nu stătea în firea
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
purtîndu-se ca unul din acei mici despoți care repetă la bucătărie ceea ce au văzut în salon. Își arăta dinții stricați și putrezi, de-ți venea să-l pleznești peste mutră, având aerul cuiva care zice în gînd: Lasă, nu mă păcălești tu pe mine. Eu știu cine ești în realitate. Fă pe deșteptul cu alții". Asta m-a făcut să iau foc când Domnul Andrei mi-a atras atenția că Arhivarul îl trăgea de limbă pe portar în legătură cu mine. "De ce te
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ținut parcă să-l câștig împotriva mea, neînvățînd nimic și contestând totul. M-am certat cu tata, m-am certat cu școala de corecție, iar când m-am supus am făcut-o numai din ipocrizie, ca să-i înșel, să-i păcălesc pe cei pe care nu îndrăzneam să-i înfrunt. În felul acesta am reușit treptat să distrug totul în jurul meu, înțelegînd rău libertatea, ca o desprindere de tot. Am fugit de familie, de dragoste, de prietenie, de regrete, de bucuriile
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
a dispărut și nu l-am mai văzut multă vreme. Numai noaptea mi se întîmpla să mă trezesc cu senzația că mă privea prin deschizătura din ușa celulei. Stăteam atunci, pândind ușa, ore întregi treaz. Îmi țineam respirația ca să-l păcălesc. Eram atent la cel mai mic zgomot. În zadar. Când m-am plâns de asta, doctorul închisorii m-a trimis la plimbare. Pe urmă am fost duși, mai mulți inși, pentru investigări medicale ni s-a spus, într-o localitate
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ca niște maimuțe perfecte. Dacă te prefaci că nu le dai importanță, se prefac și ei. Dacă îi scrutezi, te scrutează și ei. Gândesc cu creierul tău, gesticulează cu mâinile tale și văd cu ochii tăi. Nu poți să-i păcălești nici o clipă. Dar, pe nesimțite, jocul nu mai e parcă joc. Amuzamentul s-a transformat în plăcere și chiar în ușoară beție. Toate oglinzile îți repetă "tu", "tu", "tu", și nimeni nu te contrariază în această mulțime. Mai mult: ceilalți
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
asta, Maggie. —E doar niște lut, domnule Miller. Nu e mai mare decât un card de credit. Ce poate fi așa important la ea? Uri fierbea: Spune-i! E o cacealma, Costello? Încerci să câștigi ceva timp pentru că ai fost păcălită? Nu cumva în mâna ta e o tăbliță falsă? Pentru că dacă e așa, nu ai nimic. Nici tăbliță, nici un atu, nimic. —O, e cât se poate de autentică, Bruce Miller, crede-mă. Ultima dorință și testamentul lui Avraam, patriarhul. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
sunt înclinat să-l cred. —Și care este reacția dumneavoastră vizavi de faptul că aceasta este ultima dorință și testamentul lui Avraam însuși? — Ei bine, se vor face teste și multe altele. Dar Guttman nu era un om ușor de păcălit. Trebuie să ne gândim și la faptul că din moment ce americanii au făcut atâtea ca să o aibă, asta trebuie să sugereze că, cel puțin, ei au fost convinși că e autentică. Este acesta un moment emoționant pentru un savant ca dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Cât costă oare? Totu-i gratis, Irene. — Medicină socială, explică domnul Robichaux. Probabil c-acolo lucrează comuniști și simpatizanți de-a’ lor. — Călugărițele conduc spitalu’, Claude. Maică Doamne, de unde naiba scoți tot timpu’ chestia asta cu comuniștii? — Le-o fi păcălit cineva pe maicile alea, își dădu cu părerea domnul Robichaux. — Ce groaznic! exclamă cu voce tristă doamna Reilly. Săracele maici! Să lucreze pentru o șleahtă de comuniș’! — Nu-mi pasă a cui e spitalu’, spuse Santa. E gratis și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și ne ruga să i te aducem. Nu-i minunat să știi că ești de o importanță atât de vitală pentru o întreprindere? — Credeam că sunt pensionată. Dinții masivi se închiseră ca o capcană pentru urși. Voi ăștia m-ați păcălit. — Ei, ești fericită acum? își întrebă domnul Levy nevasta. Mergea în urma lor, purtând una dintre sacoșele cu petice ale domnișoarei Trixie. Dacă ar avea un cuțit asupra ei ar trebui să te duc imediat la spital. — Ascultă cu cât foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
un... Insulta femeii fu acoperită de orchestră, care imită un sunet cam leșinat de fanfară. Lana Lee apăru pe scenă în ceva ce părea să fie o salopetă de lame auriu. — Doamne Sfinte, se bâlbâi Ignatius. Tâmpitul de negru îl păcălise! Ar fi dorit să iasă ca din pușcă din local, dar își dădu seama că era mai înțelept să aștepte până când femeia termina ce avea de spus și ieșea din scenă. Cât ai clipi, se ghemui jos, lipindu-se de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
înțeleg totul. Ți-am spus eu de mult că mongoloidul de Mancuso este blestemul nostru. A dat lovitura finală. Cât de inocent am fost să-i împrumut cartea! M-am lăsat înșelat! Închise ochii injectați și bolborosi incoerent câteva clipe. Păcălit de o cocotă al celui de Al Treilea Reich, care își ascunde chipul depravat în dosul cărții celei mai scumpe mie, fundamentul concepției mele despre lume! O, mamă, dacă ai ști cât de crud am fost înșelat de această conspirație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
activă din oraș în răspândirea materialului pornografic prin licee. Îi trase o palmă zdravănă peste omoplatul înclinat. Mancuso, și nimeni altu’, arestează o femeie pe care nici cei mai buni agenți ai noștri, îmbrăcați în civil, n-au putut-o păcăli. Ș-am aflat că Mancuso a lucrat în secret la acest caz. Îl poate chiar identifica pe unu dintre complicii ei. Cine altu’, lucrând singur, singurel, a găsit persoane suspecte, ca cele trei fete, și le-a adus la secție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cumpărată inițial pentru pacientul din Mandeville. M-am cam săturat de cazul acesta. Poate va fi ocupată cu prăjiturile și nu va trebui să fac prea multă conversație. Zâmbi spre soțul ei. Succes cu idealistul! Nu-l lăsa să te păcălească din nou. Domnul Levy porni grăbit spre partea de sus a orașului. La un semafor, se uită după adresa lui Reilly în ziarul de dimineață, împăturit și pus între cele două scaune adânci. Merse de-a lungul râului spre Tchoupitoulas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
a întâmplat, Gus? O altă încercare terminată cu eșec? — Domnișoară Trixie, strigă domnul Levy în urechea bătrânei. Ai scris dumneata o scrisoare pentru Confecțiunile Abelman? — Iar te bați cu morile de vânt, spuse doamna Levy. Pot paria că te-a păcălit din nou idealistul. Ușor mai cazi în plasa acestui Reilly! — Domnișoară Trixie! — Ce vrei? se răsti bătrâna. Trebuie să recunosc că vă pricepeți grozav cum să pensionați un om. Domnul Levy îi dădu scrisoarea. Ea luă de jos o lupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de sănătate personalizate, astfel încât aceștia să poată alege cum să-și amelioreze starea de sănătatea și să-și asigure o durată de viață mai lungă. Dorința. Oamenii și-au dorit dintotdeauna să trăiască mai mult, deținând controlul asupra destinului lor, păcălind moartea dacă acest lucru poate fi posibil. Banii. O mare concentrare a bunăstării celor care fac parte din generația boomului demografic va fi investită în ceea ce majoritatea acestora își dorește: să trăiască mai mult, mai sănătos și să aibă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
de mână de lux, China guvernează pirateria mondială cu falsurile ieftine. Cum s-a ajuns aici, este un exemplu interesant de inovații care circulă cuprinse de furie. Capacitatea excelentă a Chinei pentru design și producție, atât de precise încât ar păcăli chiar și pe proprietarii brandurilor, s-a dezvoltat în afara legii. Cu toată obiectivitatea, liderii chinezi afirmă că luptă în direcția corectării problemei pirateriei, dar aceasta este atât de înrădăcinată și extrem de profitabilă, încât este greu de distrus. Ironia face ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
murmurându-i ceva la ureche. O văzu cum îl strângea de braț și cum își puse capul pe umărul lui, în timp ce se îndepărtau. Un cuplu romantic. Toate acelea fuseseră o întâmplare? Sau totul avusese loc cu un anumit scop? Îl păcăliseră? Apăsă cu mâna pe cască. — Dolly. L-am pierdut. — Nici o problemă. Îl văd eu. Vasco ridică privirea. Dolly era la al doilea etaj, privind tot ce se întâmpla jos. — Cel care tocmai a trecut a fost Jack Watson? — Mda. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
modificate cu Adobe Photoshop, nu au fost detectate. Iar Photoshop-ul este cunoscut pe scară largă drept un instrument important de fraudă științifică. Dar revista nu are cum să detecteze astfel de fraude. Iar Science nu este singura care a fost păcălită. Cercetări frauduloase au fost publicate și în New England Journal of Medicine, unde autorii n-au prezentat informații importante despre atacurile de inimă produse de Vioxx. În Lancet, un raport despre medicamente și cancerul oral a fost falsificat în întregime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
fi formulat Evan întrebarea. Pasărea răspunse prompt: — Șase. Dacă din unsprezece scazi patru? — Șapte. — Și dacă din doisprezece scazi doi? — Zece. Gail se încruntă. — Din douăzeci și patru scădem unsprezece? — Oh, oh, oh, spuse papagalul, mișcându-se pe stinghie. Încerci să mă păcălești. Treisprezece. — Cât rămâne dacă din o sută unu scădem șaptezeci? — Treizeci și unu. Dar noi nu avem niciodată atât de multe cifre. Majoritatea sunt cu două cifre. — Noi? Gerard nu spuse nimic. Își clătina capul ritmic. Începu să cânte: — Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
mai vechi, venite pentru un pupic și o scurtă prezentare. Câteva urmau să fie alte cliente din restaurant, admiratoare ale marelui investitor, atât de copleșite încât se simțiseră obligate să vină să-l cunoască. Nimic din toate acestea nu-l păcăleau pe Barton Williams, dar îl amuzau și se aștepta ca partenerul lui de afaceri să se agite puțin pentru el. Când valorezi zece milioane de dolari, oamenii fac eforturi să fii fericit. Așa mergeau treburile. Considera asta un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
el Însuși nu-și dorise să aibă niciodată copii. Copiii ai lui. Nimeni nu știa că În adâncul sufletului său era Încredințat că nu merita să-i aibă. Nu era sigur că avea să fie un tată bun. Pe cine păcălea? Ar fi fost un tată groaznic. Mai rău chiar decât propriul lui tată. Și-a adus aminte ziua În care el și Rose s-au Întâlnit, poate că nu a fost o Întâlnire prea romantică, pe culoarul unui supermarket, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ca limbile de foc din Vinerea Mare? Confunda Vinerea Mare cu Rusaliile! Prin compunerea mea, mă Înscrisesem Într-un curent vădit modern al literaturii timpului meu. Unde era greșeala? Nu eram influențat de Sartre, aveam spirit critic, nu m-aș fi lăsat păcălit de acel mod sistematic de a defăima valoarea existenței umane, de a spune „saliva mea e dulce, trupul meu e călduț, mă simt fad“, În loc de „pace, bucurie, iubire“. Rezultatul era totuși ăsta: tata copleșit, Îmbrăcat În halat, cu un aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
aveau niște picioare de alabastru. Am reușit uneori să Îngenunchez alături de ele pe pernele băncii unde se ședea În așteptarea Împărtășaniei. Îi aduceam lui Hristos ofranda sentimentelor caste pe care mi le inspirau. După liturghie, tata, care nu se lăsase păcălit de manevra mea, mă Întreba de ce nu mă dusesem să mă Împărtășesc odată cu el. Dacă n-ar fi fost fete În biserici - singurele locuri unde le puteam contempla vreme de trei sferturi de ceas - aș fi Încetat poate să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]