6,259 matches
-
vă e locul, aoleeeu, că mi-ai omorât omul meu, criminaluleee”... Ca un vârtej iscat în praful drumului, vara, în toiul zilei, când nimic nu mișcă, așa s-a întâmplat! Mașina a plecat, mama se plimba prin curte ca o păpușă stricată, cu castronul cu boabe de porumb în mână, lume în drum, soarele sprijinit în sulițele de foc ale razelor, ca un străjer obosit privind mulțimea din piață. În curte a intrat unchiu Iosif, alt frate al tatei, morarul satului
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
la cea mai înaltă valoare de către interpreta Angela Moldovan. Este notabil și faptul că la sfârșitul spectacoului, secretarul de stat al SUA a acordat autografe împreună cu artiștii români, pe discuri oferite publicului. La același spectacol, Angela Moldovan a dăruit o păpușă îmbrăcată în port popular românesc fiicei președintelui Kennedy, Caroline. Afară de Ansamblul „Ciocârlia” alături de care a cântat între 1954-1983, și de Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” care a acompaniat-o pe artistă un singur an, între 1955-1956, Angela Moldovan a
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
Au urmat numere de circ și toată lumea râdea dar ea nu putea să râdă că nu înțelegea mare lucru. Atunci s-a mărginit să privească mai atentă la costumația arlechinului și se miră cu voce tare ce mult semăna cu păpușa ei de cârpă. Nu știa să spună cum dar era limpede că romburile albastre de pe costumația lui semănau cu îmbrăcămintea păpușii, la fel și fesul alungit cu canaf în capăt. Mama remarcă spiritul de observație al Lăcrămioarei și o atenționă
BUCURIILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352649_a_353978]
-
a mărginit să privească mai atentă la costumația arlechinului și se miră cu voce tare ce mult semăna cu păpușa ei de cârpă. Nu știa să spună cum dar era limpede că romburile albastre de pe costumația lui semănau cu îmbrăcămintea păpușii, la fel și fesul alungit cu canaf în capăt. Mama remarcă spiritul de observație al Lăcrămioarei și o atenționă să fie atentă. Urma ceva deosebit și într-adevăr așa a fost pentru că nici azi nu-și explică cum de ieșea
BUCURIILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352649_a_353978]
-
nu ai niciun fel de ambiții sau orgolii să fii glamour înainte de toate nu-ți trebuie altceva decât gust oamenii sunt previzibili și plicticoși prietenii fățarnici viața-i nedreaptă păpușarii trag sforile din umbră nu-i vede nimeni fără sfori păpușile mor instinctul rasei umane omoară dragostea pe o scară de 1 la 1o e pe ultimul loc nu ai prea multe soluții viața seamănă cu o grămadă de cioburi de sticlă strălucitoare iar noi suntem ca și viața cioburi strălucirea
GLAMOUR de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352746_a_354075]
-
din fetru lucrat manual cu acul, sub formă de floare, trifoi, broască țestoasă, albinuță. Păduraru Elena Anca (București), artist plastic, absolventă a Universității de Arte Plastice, secția Sticlă expune mărțișoare din ceramică pictată și fetru. Mărțișoarele pictate prezintă chipuri de păpuși rusești, matroșca, broșele au formă de mac, ciupercuțe, buburuze, panseluțe, floricele fantezii (pasiflora). Lopez Sofia (București), artist plastic, sculptor în lână de toate sortimentele, în culori naturale. Expune mărțișoare reprezentând ghiocei, albinuțe, cununi de flori (cordeluțe), bufnițe, spiriduși. Popescu Rodica
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
diferite semințe de fructe, legume, cereale: pepene galben, castravete, linte, boabe de porumb galben, roșu. Materia primă o adună din pădure, din grădină. Fructele și semințele sunt aplicate pe pânză de cânepă. Modelele sunt florale. Ne reține atenția și o păpușă care are capul din ghindă, corpul din castană și rochia din cânepă vopsită natural în verde. Musceleanu Oana (Craiova), artist plastic, specializat în pictură pe sticlă, prin expoziția „Țărănușii veseli” încearcă să evidențieze vigoarea și frumusețea dragostei și a tinereții
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
după toate virajele vieții, potențiala strămutare a omului, neștiind dacă se va opri chiar și după momentul terminus al călătoriei prin viață. Cine poate ști dacă viața nu este subțirele și impropriul joc secund al unei succesiuni de vieți, ca păpușile Matrioșka?! Dar mutarea omului din casa natală crește în sufletul său o permanentă sete de apa fântânii copilăriei sale o tremurare a sufletului guvernat de un dor permanent. Românului de azi nu-i par lungi călătoriile pe planetă, în schimb
MIHAI MĂLAIMARE. TEORIA GESTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353706_a_355035]
-
am clipe de nebunie, că uit, că o iau de la capăt, însă totul se reîntoarce în trecutul mizer, sumbru, întunecat. După acel incident, am chemat-o la mine pe Raisa, am îmbrăcat-o, am educat-o, am făcut din ea păpușa mea vie, partenera cu care îmi petreceam clipele oribile din ghetou și, ulterior, din lagăr. Frumoasa Raisa avea o piele fină, de catifea, avea niște ochi verzi care mă înnebuneau, emana un parfum al pielii care mă făcea să nu
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
dintre văile Viștea și Ucea, cea a lui Ion Gavrilă-Moșul și mulți alții. Așadar, încep Munții noștri veșnici de Aur, Berevoiu, Bucegi (vf. Omul-2507), Căpățîna, Dobrogeanu, Drăghia, Gălășescu, Făgărașului (vf. Suru-2283), Frunții (vf. Negoiu-2535), Ghițu (vf. Moldoveanu-2544), Iezer (vf. Iezeru-2463), Păpușa (vf. Păpușa-2391), Piatra-Craiului (vf. Piscul Baciului-2232), să-și primească la sân feciorii dragi și demni ca odinioară pe dacii Daciei Mari, în grupul mare denumit <>ori Gruparea Nucșoara: „Sub această denumire se identifică de fapt partizanii cuprinși între rîul Topolog
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
-o de nevastă fără greș...așa, fără lenjerie, cum eram, acoperit de părul ei lung... Încruntarea teatrală a celor doi se transformă pe clipă în zâmbet și, ca la un semn, au ieșit pe ușă amândoi, așa cum au intrat...ca păpușile acelea cu magnet...știi, alea care se pupă”...povestea și râdea zgomotos Domn’ Decan, acum, când își amintea. “Mai dormiți, copii, că-i încă devreme!”...așa a zis viitoarea soacră. Până s-a trezit...masa pusă, neamurile ivite, ca din
DISPĂRUT FĂRĂ URMĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354651_a_355980]
-
jucărie, cum nu mai era altă!... De-o frumusețe rară, desprinsă din povești!... Gingașă ca o zână..., subțire și înaltă, Doi ochi căprui și limpezi. Te pierzi când îi privești. Copiii de pe stradă veneau ca să se joace Cu Mara și păpușa. Ce fericiți erau!... (...Și timpul trece-n grabă și nu se mai întoarce...) Iar ei creșteau în joacă... Pe loc nu rămâneau. Dar într-o dimineață, când s-a trezit devreme Și-a mers să-și ia păpușa din raftul
MARA de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347074_a_348403]
-
Mara și păpușa. Ce fericiți erau!... (...Și timpul trece-n grabă și nu se mai întoarce...) Iar ei creșteau în joacă... Pe loc nu rămâneau. Dar într-o dimineață, când s-a trezit devreme Și-a mers să-și ia păpușa din raftul cu hăinuțe, Rămase-n prag, uimită!... Păpușa râde, geme Și își rotește capul, și mișcă din mânuțe. Se pare că măicuța, de dincolo de lume Îi împlinise visul: păpușa chiar vorbea...! Și făr-a sta pe gânduri, fetița merge, spune
MARA de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347074_a_348403]
-
-n grabă și nu se mai întoarce...) Iar ei creșteau în joacă... Pe loc nu rămâneau. Dar într-o dimineață, când s-a trezit devreme Și-a mers să-și ia păpușa din raftul cu hăinuțe, Rămase-n prag, uimită!... Păpușa râde, geme Și își rotește capul, și mișcă din mânuțe. Se pare că măicuța, de dincolo de lume Îi împlinise visul: păpușa chiar vorbea...! Și făr-a sta pe gânduri, fetița merge, spune Bunicilor. Iar vestea, pe loc, se răspândea...! Copiii, cu
MARA de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347074_a_348403]
-
s-a trezit devreme Și-a mers să-și ia păpușa din raftul cu hăinuțe, Rămase-n prag, uimită!... Păpușa râde, geme Și își rotește capul, și mișcă din mânuțe. Se pare că măicuța, de dincolo de lume Îi împlinise visul: păpușa chiar vorbea...! Și făr-a sta pe gânduri, fetița merge, spune Bunicilor. Iar vestea, pe loc, se răspândea...! Copiii, cu mirare priveau păpușa vie Cum cântă, cum dansează, cum râde, cum vorbește... Și i-au făcut hăinuțe din pânză argintie. Minunea
MARA de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347074_a_348403]
-
Și își rotește capul, și mișcă din mânuțe. Se pare că măicuța, de dincolo de lume Îi împlinise visul: păpușa chiar vorbea...! Și făr-a sta pe gânduri, fetița merge, spune Bunicilor. Iar vestea, pe loc, se răspândea...! Copiii, cu mirare priveau păpușa vie Cum cântă, cum dansează, cum râde, cum vorbește... Și i-au făcut hăinuțe din pânză argintie. Minunea-nsuflețită c-un zâmbet mulțumește. Povestea cu păpușa-minune, ce dansează Ajunge la ureche de păpușar vestit, Pornit la drum degrabă, cu ochii
MARA de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347074_a_348403]
-
vază De-i adevăr ce-aflase, sau de-i vreun zvon scornit. Nu-l obosise drumul, căci sta mereu cu gândul C-ar face o avere, mai mult ca orișicine De-ar folosi minciuna. Căci îi „venise rândul” Cu vorbe-amăgitoare, păpușa de-ar obține. Se-apropie de Mara și-o roagă să-i arate Minunea-nsuflețită. Crezând că-i o naivă Începe a-i promite orice. Pe săturate... Dar Mara nu se-ncrede în vorba lui parșivă. Se trage-un pas
MARA de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347074_a_348403]
-
-nsuflețită. Crezând că-i o naivă Începe a-i promite orice. Pe săturate... Dar Mara nu se-ncrede în vorba lui parșivă. Se trage-un pas în spate, pe vârfuri se ridică, La piept strânge minunea. Și-i spune răspicat: „- Păpușa n-are preț! E sora mea mea mai mică... E darul dat de mama, atunci când a plecat. Și-orice mi-ai da... Iertare!... n-ar fi să-nlocuiască Iubirea mamei mele sau gândul ei curat... Și nu cred că vreodată
MARA de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347074_a_348403]
-
locuiască De mine despărțită!... Nu fac așa păcat!” Rănit cumplit de vorbe, se înroși la față, Se-nfurie, hapsânul, uitând de ce venise, Se aplecă spre Mara, de umeri o înhață Și o privi cu ură. Nechibzuind, decise Din brațele fetiței, păpușa să o smulgă, S-o rupă-n bucățele, s-o calce în picioare Să o arunce-n focul din drum... Mara să plângă... De ce făcuse asta?! Cu ce-i greșise oare?! De-atunci, fetița scundă, ce sta pe Strada Mare
MARA de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347074_a_348403]
-
Andrei, autorul unui performance de desen, realizând pe viu portretul poetului George Roca. Scriitor român din Australia,George Roca s-a născut la 14 iulie 1946, în România. A făcut studii de filologie la Oradea, de actorie și arta mânuirii păpușilor la București și de turism la Sydney. În 1980 a plecat din țară. După aproape doi ani de ședere la New York (SUA), s-a stabilit la Sydney unde locuiește și în prezent. Scriitor, ziarist, fotograf freelancer, grafician, editor de carte
RECITAL DE POEZIE DEDICAT POETULUI GEORGE ROCA LA MADRID de DEFESES FINE ARTS AGENCY în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347085_a_348414]
-
trenul de amiază la Timișoara. - Mimi, ia-mă și pe mine la piatru! - Păi... azi nu e teatru. Așteaptă până duminică. Ce să-ți aduc de la oraș? Mi-aș fi dorit enorm o ciocolată cu lapte, o amandină sau o păpușă. Dar nu îndrăzneam să-i cer nimic. - Ce-vaaa... oftam și ea râdea: - O să-ți aduc răbdări prăjite, bine? - Daaa... Mă furișam în camera ei, luam câte o carte și urmăream fiecare rând cu degetul. - Tată moșule, ce scrie aici? - Ai
MIMI de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347208_a_348537]
-
un ne încumetam să ne despărțim. - Încercăm și o prăjitură? - A, nu. Eu țin cură de slăbire. Toată viața am ținut. Tot timpul am fost prea corpolenta. Și la voley mi se spunea Dolly... de la dolofana. - Eu cred că de la păpușă. Sunteți o femeie foarte frumoasă... Avea un ten strălucitor de alb, o piele netedă și gropite în obraji. Nu puteai spune cu ce râde mai frumos, cu ochii sau cu gropitele acelea jucăușe. - Un suc atunci? - Nicidecum. O apă plată
UN TU DOAR ÎN SCRIS de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347210_a_348539]
-
unde m-a spălat pe față. M-a șters prin urechi și mi-a strâns părul în codițe, privindu-mă cum arăt. Mie îmi plăcea când mama se ocupa de mine și mă lăsam moale în mâinile ei, ca o păpușă. Apoi, după ce m-a îmbrăcat frumos, mi-a spus că e timpul să plecăm la biserică. Mă bucuram, dar îmi părea rău că nu mă pot duce la joacă pentru că atunci mă simțeam slobodă când mama pleca la biserică. Cu
INOCENŢA COPILULUI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357100_a_358429]
-
Nu o înțelegeam pe mami de ce aștepta data de 15 septembrie cu așa de mare bucurie?! Cu trei zile înainte de școală, tăticu, gândindu-se să-mi facă o bucurie, cum era și aniversarea mea de naștere, mi-a cumpărat o păpușă mare. Nu aveam nicio jucărie. Le stricam din prima jumătate de oră. Eram curioasă să văd ce au înăuntru, de săreau sau se învârteau pentru că jucăriile, în vremea aceea erau simple și nu-mi era greu deloc să le desfac
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
aveam nicio jucărie. Le stricam din prima jumătate de oră. Eram curioasă să văd ce au înăuntru, de săreau sau se învârteau pentru că jucăriile, în vremea aceea erau simple și nu-mi era greu deloc să le desfac în piese. Păpușă din carton lucios, primită cadou la șapte ani, era cu totul deosebită de celelalte de până atunci: închidea și își deschidea ochii, avea părul strâns în codițe și purta o rochiță asemănătoare uniformei mele pentru școală. În ziua aceea le-
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]