3,023 matches
-
a mai văzut vreodată soția și copiii, rămânând viu de atunci și poposind la Hamburg În urmă cu câțiva ani etc. <endnote id=" (119, p. 12 ; vezi și 539)"/>. Această cărticică a cunoscut un succes fulminant. Zeci de ediții ale pamfletului au fost tipărite În secolul al XVII-lea, În toate țările Europei Centrale și de Vest. Simptomatic este faptul că, În unele țări nordice (Suedia, Danemarca, Islanda etc.), cartea a fost tradusă și publicată Înainte chiar de venirea evreilor pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tare ca toată evreimea să fie supusă la cazne” <endnote id="(378, p. 104)"/>. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și Începutul secolului al XIX-lea, câteva texte vechi românești și-au dovedit importanța din perspectiva subiectului abordat aici. Aceste pamflete scrise sau tipărite au dat un temei zvonurilor și credințelor orale privind infanticidul practicat de evrei. Într-un manuscris românesc, datat 1784 și intitulat Obiceiuri. Rânduieli jidovești În toate lunile [anului] (mss. BAR nr. 1155), erau trecute În revistă mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toată Moldavia, În tipografia sfintei mitropolii În Iași, la anii de la Hristos 1803, fevruarie 8”. Trebuie spus că unii intelectuali români luminați, precum Ion Heliade-Rădulescu și C.A. Rosetti (În ziarul liberal Românul), au publicat articole Împotriva unor astfel de pamflete antisemite. Campania lor a dus, În 1858, de pildă, la interzicerea de către autorități a difuzării broșurii Praștia (tipărită Întâi În 1836, la Mănăstirea Neamțului), care punea În circulație calomnia omorului ritual practicat, chipurile, de evrei <endnote id="(612, I, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
conflicte sociale și-au găsit suporteri din rândul unor intelectuali cu idei progresiste, entuziasmați de concepțiile egalității între clasele sociale. Ele au fost ca niște incendii puse la cale de către unii teoreticieni socialiști care, prin discursuri și tot felul de pamflete distribuite muncitorilor, înflăcărau mințile acestora, chemându-i la lupta împotriva burgheziei "exploatatoare" (vezi și "Adnotări" despre Robert Owen p. 268). Cei mai mulți dintre cei cărora li se adresau socialiștii nu înțelegeau prea bine care era scopul acestei lupte, dar acționau în virtutea
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
ș.a. Ferdinand Lassalle a fost organizatorul unui partid socialist în Germania. Fondator al Asociației Generale a Muncitorilor Germani (ADAV), care, ulterior, a devenit Partidul Social Democrat German (PSD). În calitate de agitator politic, a călătorit în întreaga Germanie, ținând cuvântări și scriind pamflete revoluționare. A fost membru al Ligii Comuniste. Politica lui a fost profund combătută de K. Marx și F. Engels. Eseul lui Marx Critica Programului de la Gotha a fost o reacție la adresa concepției lui Lassalle despre un stat socialist. Marx și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
prerogativelor eugenice În toate domeniile vieții publice și ale organizării statului. Lucrarea a apărut Într-un volum de mai puțin de o sută de pagini, publicat În format mic. Ca mărime și prezentare grafică se aseamănă mai mult cu un pamflet sau un eseu extins decât cu o analiză științifică. Lucrarea este scrisă și organizată asemenea unui eseu politic. Moldovan nu a folosit note de subsol și nu a atașat volumului o bibliografie, deși ideile sale erau, În parte, Împrumutate din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
reviste era Banu, mentorul celui mai semnificativ grup eugenist din Regat. Banu era un scriitor prolific și, din multe puncte de vedere, o personalitate cu mai multe calități academice decât Moldovan, ale cărui sinteze aveau aspectul unor manifeste militante sau pamflete mai mult decât al unor analize În profunzime ale eugeniei, la nivelul fundamentelor teoretice, al istoriei și al implicațiilor pentru politicile publice 97. Singura lucrare a lui Moldovan care se poate compara cu profunzimea și complexitatea celor publicate de Banu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
oamenii poate că s-ar fi arătat mai doritori să se abandoneze unei noi cauze. Dar dimensiunea înfrângerii sale a creat deziluzie. O altă remarcă care este legată de cele de mai sus vizează impactul limitat al mass-media. Gazetele și pamfletele au fost mijloace majore ale comunicării în masă. La începutul acestei perioade, chiar și ele aveau o distribuție restrânsă, din cauza penuriei și a ratei de analfabetism. Prin urmare, carisma a trebuit să depindă de istoriile orale ale faptelor eroice glorioase
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
ținând cont de preponderența țăranilor. Această participare era foarte ridicată în câteva regiuni rurale sărace și relativ scăzută la orașe. O asemenea situație ne indică faptul că mulți din alegătorii "guvernamentali" erau într-adevăr fictivi, cum pretindeau o serie de pamflete publicate între 1932 și 1937 de Partidul Național Țărănesc în franceză, pentru a alerta politicienii și jurnaliștii francezi 4. Mutatis mutandi, manipularea electorală trebuie să fi fost asemănătoare cu cea practicată în Franța în timpul celui de-al Doilea Imperiu, când
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Politics as a Vocation", în ediția Hans GERTH, C. WRIGHT MILLS, From Max Weber, Londra, Routledge & Kegan Paul, 1952, p. 87. 4 Franța a jucat un rol esențial în constituirea Micii Antante o alianță defensivă între Cehoslovacia, România și Iugoslavia. Pamfletele publicate în franceză de Partidul Național Țărănesc pot fi obținute la Biblioteca Națională din Paris. 5 V. Theodore ZELDIN, The Political System of Napoleon III, Macmillan, New York, 1958, pp. 78-80; Eugen WEBER, "Comment la politique vint aux paysans: A Second
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
dostoievskiană a Marelui Inchizitor, o supunere însoțită de vaiere în surdină, contra puterii politice devenită stat. Chiar dacă scriitorii resping tirania "corectitudinii politice", politicienii o acceptă și amețesc poporul cu demagogia ei. În eseistica occidentală, political correctness a devenit subiect de pamflet. S-a spus mereu pe drept cuvânt că avem ce merităm. Un străin, Edward R. Murow, a lansat o apoftegmă ce ni se potrivește, astăzi mai mult decât oricând: "O țară de oi merită un guvern de lupi." Care este
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
care o reneagă, nu fac nimic pentru ea, dar o locuiesc și îi mănâncă pâinea trudită de țăran. Problema postmodernismului a rezolvat-o inteligent, în proza lui, Petru Cimpoeșu. Votez cu ironia lui care ia în deriziune sloganul. Are un pamflet spumos, cu nume reale, curajos, Băi, fiți postmoderni, altfel nu ne primește în NATO! După ce-l citești râzând nu mai poți nici măcar să accepți termenul și nici să-l mai folosești. 12) V-ați dori o casă la țară? Aveți
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
eminesciene ajunge la convingeri adânc universale" (p. 184); În evoluția biografiei interioare a unicului erou eminescian, și Hyperion pare să fie o ipostază născută din cenușa demonului" (p. 256); "Frondeurul Heliade, personaj al propriei opere, contestatarul vehement din satire și pamflete, este în cele din urmă absorbit de ideea construirii monumentului propriei sale personalități de reformator" (p. 291). Introducere... "Este Antim, în general, un personaj al didahiilor, un subiect de analizat cu instrumentele psihanalizei, ceea ce nu l-ar face mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a scriitorului, dar este în afara oricărei îndoieli faptul că acesta a citit studiul lui Wertheimer și a dezvoltat, pe cont propriu, ideea consecințelor lobotomiei, în ipostaza, imaginară, de lobocoagulare, subminând, prin ducerea la absurd, sursa științifică. În orice caz, în pamfletul voiculescian, apar fraze foarte apropiate din textul Wertheimer. De exemplu: La Voiculescu (drept citat din... Karpmann!): "[Cel supus operației] rămîne capabil de orice activitate intelectuală sau practică, inginerie, mecanică, matematică, știință, în stare de a exercita orice profesie unde se
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a anilor '30 -'40 ai secolului trecut. V. Voiculescu redă modalitatea cea mai brutală de "spălare a creierului"" (Constantinescu, V. Voiculescu, medicul; este drept, există și referirea la sistemul politic pe cale de a se instala în România în anii scrierii pamfletului). Problema epocii pe care a avut-o în vedere Voiculescu este pe larg abordată de Elvira Sorohan, în eseul Vasile Voiculescu, subversiv (cf. § 0.1). Autoarea pledează, hotărât, pentru o asociere referențială mai largă, raportând ideatica și etica scriitorului la
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
propunea să revină la o stare de libertate pierdută, aceea a Antichității romane republicane de dinaintea epocii feudale, chipurile barbare, corupătoare a naturii umane autentice și decadente, o epocă pe care revoluția vroia s-o lichideze. Abatele Sièyes în faimosul său pamflet Ce este starea a treia? exclama: „În noaptea barbariei și a feudalității, adevăratele raporturi dintre oameni au putut să fie distruse, toate națiunile date peste cap, orice justiție coruptă; dar, la răsăritul luminii, este necesar ca absurditățile gotice să fugă
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a activiștilor de partid), de neocolit de către eventualul istoric al formelor teatrale în ceaușism. Din această perspectivă, este obligatoriu de semnalat evoluția autorului către panoramarea socio-satirizantă a României anilor 2000: Titircă, Inimă-Bună (palavre și adulter la domeniile Marvila) este un „pamflet antioligarhic” (2002), pe tiparele proiectatei piese caragialiene Titircă, Sotirescu & Co., și care plasează în contemporaneitate tema ciocoilor vechi și noi, pe N. Filimon, I.L. Caragiale și Teodor Mazilu, într-o șarjă cu zece episoade tocmai nimerite pentru un spumos serial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
mai ample: Carol Drimer, Schiller în literatura românească, Ilariu Carpen, Un barbă albastră în istoria contemporană a literaturei române (însemnări polemice la adresa lui N. Iorga, prilejuite de apariția Istoriei literaturii românești contemporane), Jean Pascal, Octavian Goga, socialist..., Alexandru Talex, Rânduri pentru „Pamflet”. Sub pseudonimul Toma Alimoș, în numărul 35-36/1936 este inclus un articol incisiv intitulat „Obiectivitatea” d-lui Călinescu, în care i se reproșează criticului judecata asupra operei lui G. M. Zamfirescu, autorul articolului conchizând: „De altfel, d. Călinescu are pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288642_a_289971]
-
Alături, răspund celor de mai sus, Cezar Petrescu semna: „România Mare, Românie tristă.” La „Puncte pe I”, un cititor, Em. Tuluca, se întreba: de ce „Punctul pe I” și de ce nu) mai bine: din Țara Măgarilor?, iar mai jos era redat pamfletul: „De dragul lui Adolf din closet”, cu cugetări menite să servească și altora ca întâmplări ale vieții. La „Pro domo” i-au răspuns N.D. Cocea și Mircea Eliade în Facla, iar Tudor TeodorescuBraniște chiar în Hiena. Braniște îi cerea lui Pamfil
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu reședința în București, strada Izvor nr.44, Administrația la Ramuri, Craiova, strada Bibescu Vodă nr.6, având ca director pe Pamfil Șeicaru, apare bilunar, la 5 și 20 ale fiecărei luni, pornea bătăioasă. Pamfil Șeicaru semna „Impresarul unei legende”; pamflet la adresa generalului Averescu al cărui impresar era nimeni altul decât I.C. Argentoianu. Ion Darie prindea în condei timpul „Când s-a cutremurat pământu, ”Din Rusia Sovietică” se intitula articolul semnat de G.M. Ivanov, care punea în pagină lauda lui Lenin
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nimic nici despre locul de editare al revistei, nici sediul administrației sau redacției, nici chiar numele directorului, păstrându-ise în mănușă ilustrația de pe prima și ultima pagină, care viza lipsa de identitate. * Hiena a fost o revistă de frondă. A promovat pamfletul politico-social, gen Tudor Arghezi ori N.D.Cocea. Au mai scris în revistă: Tudor Arghezi, I. Minulescu, Adrian Maniu, Zaharia Bârsan, I. Barbu (Driada), Al.A. Phillippide, Demostene Botez (Magio), Lucian Blaga (Amurg de toamnă), Perpesicius, Ion Pilat, D. Karnabatt, Cezar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru bufonerii lexicale, jocuri de cuvinte și înșirări de vocabule fără sens, parodiind descântecul. Duritatea invectivelor este atenuată de impresia finală de gratuitate și joc, de farmecul, spontaneitatea și umorul dialogurilor. În alte satire (Ingratul, îndeosebi) înverșunarea polemică ia forma pamfletului și a blestemelor clocotind de ură. H.-R. a fost un prozator de mare talent, dar nici una din scrieri nu este pe măsura înzestrării sale. Fără să persevereze în vreo direcție anume, el s-a dovedit la fel de dăruit pentru proza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
din Bistrița sau ca „impiegat” la un tribunal. Cum provincia i se pare prea constrângătoare pentru aspirațiile pe care le nutrește, se decide să descindă în București. Prozele lui trezesc imediat interesul - în primul rând al lui Camil Petrescu -, iar pamfletele, de o violență ieșită din comun, îl fac temut, dar îi aduc și necazuri. În urma unui proces de lezmaiestate (îl atacase violent într-un articol ce a stârnit vâlvă, pe prințul Nicolae), agresivul condeier e aruncat în pușcărie, experimentând disconfortul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
Familia”, „Izbânda”, „Naționalul nou”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Floarea de foc”, „Lumea românească”, „Sfarmă-Piatră”, „Spectator”. Redactor la „Universul literar”, „Azi”, „Lumea românească”, D. a condus periodicele „Vitrina literară” (1929; seria a doua - în 1934), „Pumnul” (1932-1933), „gazetă săptămânală de polemică și pamflet”, „București” (1941), „Fapta” (1943-1948), „ziar independent de luptă și dreptate”. Ca gazetar, D. are vână și chiar o doză de ferocitate, punctând apăsat prin violența sarcasmelor cu care îi izbește pe aceia care îi cad sub condei. Mereu încruntat, pus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
numai obiect de cult, ci și al unei uri iraționale. Émile este arsă din ordinul arhiepiscopului Parisului; fugărit, Rousseau se vede repudiat și respins chiar și de "patria" sa: Geneva; țăranii obscurantiști din Dieppe încearcă să-l molesteze. Mai multe pamflete anonime unele trădînd înțepătura de viespe a stilului lui Voltaire vor să-l prezinte lumii întregi drept un monstru (scormonind diferite detalii din existența privată, cum ar fi părăsirea copiilor). Confesiunile sînt opera unui om care încearcă, îngrozit, să se
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]