2,024 matches
-
Jurnal din anii postmoderni, RL, 2000, 28; Dan C. Mihăilescu, „Dicționarul esențial al scriitorilor români”, „22”, 2001, 576; Remus Grama, A Significant Book Review, „Solia” (Jackson, Michigan), 2001, 9; Daniel Cristea-Enache, Un dicționar de autor, ADV, 2001, 3 567; Petraș, Panorama, 562-564; Popa, Ist. lit., II, 1166; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români, dar americani, OC, 2002, 101; C. Stănescu, Micii confrați, ADV, 2002, 3 632; Alex. Ștefănescu, Happy-end editorial, RL, 2003, 4; Mircea Iorgulescu, Monument și document, „22”, 2003, 674; Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
zilnice vor deveni săptămânale, până se vor Întrerupe, atunci când vânturile puternice și cenușii, ce băteau iarna dinspre nord-vest, Înghesuite printre furcile apusului, vor Întuneca marea și cerul. S-a Întors la pictură, pe care se iviseră fisuri noi. Pe marea panoramă circulară erau pictate iar și iar frânturi discontinue. Erau și schițe În cărbune, linii negre și simple pe varul de pe zid. Totul alcătuia un peisaj uriaș și alarmant, fără nume, fără dată, unde scutul pe jumătate Îngropat În nisip, coiful
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
liniilor drepte și unghiurilor tratate cu o rigiditate aparte, vag cubistă, ce imprima ființelor și obiectelor contururi la fel de greu de trecut ca și zidurile de sârmă ghimpată ori tranșeele. Fresca ocupa tot peretele de la parterul turnului de pază, alcătuind o panoramă continuă, cu o circumferință de douăzeci și cinci de metri și o Înăllțime de aproape trei, Întreruptă doar de vanurile a două ferestre Înguste, așezate față În față, de ușa care dădea afară și scara În spirală care ducea la etaj, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a luat un borcan de pe masă și a luat două comprimate cu o Înghițitură de apă. După o clipă, mai liniștit (era mai rău când durerea venea noaptea și, cu toate că pastilele Îl calmau, Îl ținea treaz până În zori), a privit panorama circular și pe Îndelete: orașul modern din depărtare și orașul În flăcări din apropiere, siluetele gârbovite care fugeau din ele, racursiurile sumbre ale oamenilor Înarmați dintr-un plan mai apropiat, reflexul roșiatic al focului - tușe trase cu un penel fin
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
sistase de timpuriu primele Încercări de a se dedica picturii. Acum dispunea, totuși, de cunoștințele adecvate și experiența de viață necesară pentru a Înfrunta această sfidare: un proiect descoperit prin vizorul unui aparat de fotografiat, făurit În ultimii ani. O panoramă murală care să desfășoare, În fața unui observator atent, regulile implacabile care susțin războiul - haosul aparent - ca o oglindă a vieții. Ambiția lui nu aspira la capodoperă; nu avea nici măcar pretenția la o capodoperă, deși, În realitate, așa erau suma și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
la aceeași oră. Fotografia unui ostaș care până În clipa aceea era Încă un chip anonim. Pictorul de război a intrat În turn. A aprins felinărașul cu gaz și a rămas o vreme În picioare, neclintit, cu mâinile În buzunare, privind panorama neagră din jurul lui. Lampa nu putea lumina Întreaga frescă uriașă de pe zid, dar, În penumbră, Îi reliefa părțile albe și negre, unele fețe, arme și armuri, umbrind fundalul de ruine și incendii, cetele cu lănci ridicate ce se Înfruntau pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
distant; ca ultima instanță roșie, printre siluete și umbre, a unui coșmar tăcut de Bruegel ori El Bosco - cunosc restaurante din Paris ori New York, comentase Olvido, ai căror clienți ar da o ciurdă de bani ca să cineze cu o asemenea panoramă. Stăteau amândoi acolo, liniștiți, fascinați de spectacol, iar uneori singurul sunet era cel al gheții care clinchețea În pahare când mai beau o Înghițitură, distrați, cu gesturi pe care situația, lumina roșiatică ciudată le făceau nemăsurat de lente, aproape artificiale
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
vorbit o vreme - În felul lui, Între prelungi pauze și tăceri - despre opțiuni și hazarduri. S-a referit la franctirorul lângă care petrecuse patru ore, lungit pe podeaua terasei dintr-o clădire cu șase etaje, de pe care aveai o amplă panoramă a orașului Sarajevo. Franctirorul era un sârb bosniac de vreo patruzeci de ani, slab și cu priviri calme, care Îi luase lui Faulques două sute de mărci ca să-l lase să stea lângă el când trăgea În oamenii care fugeau pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Hilton fără electricitate, fără geamuri la ferestre (luaseră o cheie la Întâmplare din spatele tejghelei recepției pustii), cu apa din țevile sparte șiroind pe scări În jos. Scoseseră salteaua plină de funingine de la petrolul incendiat, ca să doarmă toată noaptea, epuizați, În fața panoramei sondelor În flăcări și În bubuiturile ultimelor salve de tun. Acum pricep, În fine, insistase Olvido (stătea la fereastră Îmbrăcată Într-o cămașă a lui Faulques, cu un aparat de fotografiat În mâini, și privea orașul), și mi-a luat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Portmán, norul negru de deasupra Kuweitului, Dubrovnikul În flăcări, de la distanță, trupul lui Olvido colorându-se În lumina roșie, nopțile reci și solitare de mai târziu, Într-o odaie fără geamuri de la Holiday Inn, la Sarajevo, față În față cu panorama geometriei urbane, profilată pe explozii și incendii, Îl Îndreptaseră pe Faulques, cu inevitabilitatea liniilor lor drepte și convergente, spre sala tribunalului unde, Într-o dimineață de iarnă, pe la jumătatea acelui război, un sârb bosniac pe nume Borislav Herak, vechi membru
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
R. [Al. Raicu], Mircea E. Balaban, „Studio Teatrul Național”, 1943-1944, februarie-martie; Pompiliu Constantinescu, „Al treilea”, VRA, 1944, 734; Perpessicius, Opere, XI, 33-35; Ion Biberi, Mircea E. Balaban, „Al treilea”, „Democrația”, 1945, 31; Camil Petrescu, Mircea Balaban, „Fapta”, 1946, 642; Piru, Panorama, 370; Massoff, Teatr. rom., VII, passim, VIII, passim; Florin Faifer, Comediantul, CL, 2001, 7. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]
-
1974. Repere bibliografice: Tudor Arghezi, Un nou scriitor, RFR, 1945, 1; Octav Șuluțiu, „Regina balului”, „Apărarea”, 1946, 21; C. Pajură [C. Papacostea], „Regina balului”, „Severinul liber”, 1947, 116; N. St. [N. Steinhardt], Nuvelele d-lui Ștefanopol, RFR, 1947, 5; Piru, Panorama, 405-406; Mircea Iorgulescu, „Hangița Tudora. Măria-sa Burduja-vodă”, RL, 1970, 33; E. M. [Emil Manu], „În mahalaua Grant”, SPM, 1972, 66; Valentin Chifor, Un prozator uitat - Al. Ștefanopol, „Cercetări de limbă și literatură” (Oradea), 1990; Popa, Ist. lit., I, 272; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
La pragul minunii”, ALA, 1934, 687; Boz, Cartea, 123-129; Baltazar, Evocări, 122-133; Vianu, Opere, V, 549-558, XII, 300-303; Ovidiu Papadima, „Urcuș”, G, 1937, 3; G. Călinescu, „Urcuș”, ALA, 1937, 862; Cioculescu, Aspecte, 147-149; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 94-95; Munteanu, Panorama, 123-126; Streinu, Pagini, II, 32-49, III, 193-233; Vrabie, Gândirismul, 155-157, 200-203, 218-226, 300-301; Alexandru Busuioceanu, Poeții „Gândirii”, „Ethos”, 1941, 1; Călinescu, Ist. lit. (1941), 797-800, Ist. lit (1982), 881-884; Virgil Carianopol, Cu poetul V. Voiculescu (interviu), RL, 1970, 31; [V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Eusebiu Camilar, „Poezii”, ST, 1965, 2; Eusebiu Camilar, în RRI, I, partea II, 537-546; C. Ungureanu, „Poésies”, REVR, 1965, 3; Micu-Manolescu, Literatura, 107, 219-221, 270-272; D. Țepeneag, Un sadovenian?, R, 1966, 2; Ciobanu, Nuvela, 134-136, 285-301; Oprea, Mișcarea, 13-27; Piru, Panorama, 338-352; Oprescu, Scriitori, 51-56; Vitner, Semnele, 127-135; Sorin Titel, „Avizuha”, RL, 1972, 12; I. Negoițescu, Eusebiu Camilar, ARG, 1972, 5; D. Florea-Rariște, Amintiri de demult, CL, 1975, 10; Nedelcovici-Popescu-Protopopescu, Cartea, passim; Dorina Mercheș, Eusebiu Camilar. Bibliografie, Iași, 1976; Haralambie Țugui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
sunt de asemenea notabile. Figurile celor trei conducători ai revoluției bolșevice, Lenin, Troțki și Stalin, apar așa cum erau în realitate, iar evenimentele ulterioare au confirmat în bună măsură ipotezele și intuițiile lui D. Același lucru se poate spune și despre panorama dictatorilor europeni, Pilsudski, Atatürk, Mussolini, Salazar sau Hitler. Și aici, creionul care schițează se dovedește sigur. Trăsături fizice, date oferite de analiza psihicului, fapte biografice relevante, nimic nu este uitat, totul este întrebuințat pentru a se obține un portret cât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
a unei mișcări puternice de natură totalitară fac ca puterea să fie preluată de un partid anti-regim cu un lider carismatic. Succesul în crearea unui nou regim de către aceste mișcări-partide totalitare este o excepție, mai mult decât o regulă, în panorama complexă a crizelor democratice (mai ales dacă includem crizele latino-americane: grupurilor paramilitare le este îngăduită preluarea, chiar parțială, a controlului de facto a arenei coercitive). 4. Tranziție și instaurare autoritară Presupunând că a avut loc criza, cu sau fără colapsul
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în care dragostea înfruntă și desfide, fie și pentru puțină vreme, moartea, devenită în Prolog personaj alegoric adus pe scenă pentru a-și rosti sumbrul monolog. Defilează trist în ultima dintre traducerile lui D., ca într-o arhaică versiune a Panoramei deșertăciunilor, alaiul fantomatic al „chesarilor” de altădată invocând visul de glorie al cetăților spulberate în țărână, Semiramida și „Machidon”, „Râmul” și „Atina”, piramidele și turnul lui Nemrod, nu „câmpiile asire”, ca mai târziu la Eminescu, ci „scripturile caldee”, nunțile tragice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Alegerea ca domnitor în ambele principate a acestui obscur personaj, care nici măcar nu figurase pe lista posibililor candidați la domnie, apare ca rezultatul luptelor pentru putere între diversele partide boierești. Intrigile de culise, sforăria bizantino-fanariotă sunt reconstituite într-o strălucită panoramă ficțională a vieții de salon, de cafenea, de alcov și de cameră a deputaților din epocă. Finețea conversațiilor aluzive, inventate în spiritul istoriei, este probabil fără egal în romanul istoric românesc, iar analogiile cu situații reale și situații ficțional cunoscute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
a prezentului în lumina gîndirii pe termen lung și a solidarității între generații. El încearcă să răspîndească, prin intermediul activității sale de predare și al cărților pe care le-a scris, această viziune a unei economii alternative. De-a lungul acestei panorame a celor cîte-va concepții și direcții adoptate de unii membri ai Grupului celor Zece și a interviurilor reproduse în această carte, se conturează influențele și diferențele dintre orientările generale ale grupului și cele ale fiecărui individ 162. Dar, dincolo de diferențele
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
1993, 12; Ioana Bot, Schimbare de voce, TR, 1994, 10; Dan Silviu Boerescu, Modelul Eugen Simion, LCF, 1994, 13; Emil Manu, „Cuprinderi” critice, VR, 1995, 3-4; Prangati, Dicț. oamenilor din Neamț, 228; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 154-156; Petraș, Panorama, 589; Constantin Călin, Critică și atletism, ATN, 2003, 10; Cristian Măgură, Din nou despre Nichita, RL, 2003, 41; Constantin Trandafir, O monografie Nichita Stănescu, „Porto-Franco”, 2003, 10-12. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
Vianu, București, 1964, 252-255; Augustin Z. N. Pop, Din istoria culturii argeșene, Pitești, 1965, 56-57; Eugen Barbu, Jurnal, București, 1966, 161; Dumitru Micu, Doctorul Ulieru, GL, 1967, 15; Ștefan Marinescu, Ulieru și noi, medicii moderni, „Muncitorul sanitar”, 1967, 28; Piru, Panorama, 314-315; Mircea Scarlat, Doctorul Ulieru la Alexandria, „Teleormanul”, 1970, 687; Al. Rosetti, Note din Grecia. Diverse. Cartea albă, București, 1970, 135-137; Silvestru Voinescu, Argeșeni în spiritualitatea românească, Pitești, 1980, 105-110; Apolzan, Aspecte, 359-360; Stelian Ceampuru, George Ulieru (1884-1943), „Buletinul Societății
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
utilizate în teatrul românesc de după 1960, autorului i s-a decernat un premiu al Uniunii Scriitorilor. SCRIERI: Teatru, București, 1970; Mârâiala, București, 1982; Teatrul obiectelor, Iași, 1982. Repere bibliografice: Iorgulescu, Critică, 172-174; Diaconescu, Dramaturgi, 292-294; Cubleșan, Civic-etic, 176-180; Ghițulescu, O panoramă, 257-263; Dicț. scriit. rom., I, 561-562; Paul Cornel Chitic, DRI, I, 281-287; Mihai Vasiliu, Istoria teatrului românesc, București, 1995, 115; Micu, Ist. lit., 694-695; Ghițulescu, Istoria, 418-421; Popa, Ist. lit., II, 960. C.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286215_a_287544]
-
acoperită de fum industrial: A! iacă-mă pe culmea ce valea o domină, În purpură se stinge a zilei stea divină. Acuma văd cetatea cu turnurile ei Și Meusa întinsă cum scapără scântei. Ah! cât de mult îmi place această panoramă Întinsă și frumoasă! De câte ori mă cheamă S-admir ăst amfiteatru cu splendide colori Ce farmecă vederea la mii de călători!... O barcă când mă duce în sus și jos pe valuri, Îmi place să contemplu mulțimea de furnaluri Al căror
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
necunoscut, CNT, 2000, 4; Mihai Dragolea, Note despre un „bursier înfometat al vieții”, OC, 2000, 15; Dan C. Mihăilescu, Cumințenia cu scut și lance, „22”, 2000, 24; Gheorghe Grigurcu, Jurnalul lui Victor Felea, RL, 2000, 35; Dicț. esențial, 307-309; Petraș, Panorama, 293; Popa, Ist. lit., I, 927-929. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
militant al presei române”, „Clopotul” (Botoșani), 1980, 4495; Marian Constantinescu, „Aici e Pământul!”, RL, 1985, 18; Cristea, Teleorman, 747; Iordan Datcu, Marea bibliografie Eminescu, ALA, 2000, 502; Maria Moldoveanu, Sinteza idealului creator (interviu cu Victor Vișinescu), „Biblioteca”, 2001, 11-12; Petraș, Panorama, 641; Marian Petcu, „O istorie a presei românești”, „Jurnalism & comunicare”, 2002, 1; Roxana Ichim Istudor, „Jurnalism contemporan”. „Stilistica presei”, „Ultima oră”, 2003, 10 septembrie. T. A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]