7,718 matches
-
care devenise deja o pârtie de săniuș, toți croindu-și pârtie prin nămeții care acoperiseră în parte cărarea făcută mai devreme de un tractor cu plugul, urmând grăbiți aceeași direcție și anume poiana din mijlocul satului, destul de întinsă și cu pante repezi care coborau până în vale, loc ideal pentru dat cu săniile. În poiană, unii înălțaseră oameni din zăpadă, alții încinseseră bătaie cu bulgări și râsetele și chiotele lor se rostogoleau în cascade vesele și nestăvilite, la unison cu dansul grațios
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
păru că nu-i înțelege cuvintele. Apoi își reveni și dând din cap a înțelegere, îi zâmbi femeii, cu speranța ca zâmbetul ei, să nu i se pară acesteia, deplasat. Coborând din autobuz, se îndreptă spre strada care, urcând în pantă, ducea către vechea piață a Sfatului. De-o parte și alta a străzii, aceleași clădiri vechi de zeci de ani, doar ici-colo recent zugrăvite, înghesuite unele într-altele ca niște bunicuțe ce se țin de mână ca să traverseze pe la semafor
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
mari după posibilitățile financiare ale proprietarilor. În curând după ce am trecut printr-un nou oraș numit Stokmarknes ce avea și un aeroport pentru avioane de mici dimensiuni și ceva industrie, am trecut peste fiordul Boroysundet pe un pod cu o pantă destul de accentuată. Era înalt să poată trece navele pe sub el, fiind fiord navigabil. Până la Sortland nu erau decât vreo 70 de km de la Melbu, așa că am traversat orașul, apoi am urcat pe un alt pod de data aceasta peste Sorland
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
Nici câinii, altfel agitați, nu se mai aud. S-au îngrămădit în culcușuri ferite de ger. La fel au procedat și orătăniile din bătătură. Hornurile caselor scot un fum gros aidoma unei locomotive pe cărbune, care urcă cu greu în pantă. Sobele din case gem sub furia focului. Căldura lui la gura sobei ne deapănă amintiri plăcute... ca o alinare a sufletului. Mi-aduce aminte de serile din căsuța noastră din Sărătenii vechi, petrecute la gura sobei, pe genunchii tatii, care
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380439_a_381768]
-
acolo unde e Sfântul... locașul cel lin de unde împărăția evadează din imagini și golul este locuit de mult preaplinul Viu transfigurată-n vorbe cuantica ta de microni din secunde și clipe se transhumează lin în șiruri de miei goi pe panta veșniciei uitând de ne-tine nemilosule cronos lepădând toată ura secundei futile toată umanitatea gliei învie în plenitudinea Kairosului ultim așa cum tâlharul de-a dreapta a renăscut fulgerător într-o clipă de clipă Foto tehnica - Art Colaj Media - realizat de autor
POEM HIERATIC XXXIII-KAIROSUL ULTIM de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381103_a_382432]
-
Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016. Toscana, mio amore Ce-ar fi să mergem astăzi în Toscana? Știi, e o fantezie a mea mai veche Să ne plimbăm pe-acolo rusticana Dorință-a mea și gândul tău pereche. Pe panta blândă a verzilor coline Îți rotunjește-n via-n rod parfumul Și mărginește panglica ce vine Șerpuitoare de departe - drumul. Acolo, undeva, lângă-un liman, Cu ziduri ocru și obloane verzi, Pitită lâng-un vechi templu roman, E-o casă mică
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
leandru Vom degusta dulceața-i de smochine. Citește mai mult Toscana, mio amoreCe-ar fi să mergem astăzi în Toscana? Știi, e o fantezie a mea mai vecheSă ne plimbăm pe-acolo rusticanaDorință-a mea și gândul tău pereche.Pe panta blândă a verzilor colineîți rotunjește-n via-n rod parfumulși mărginește panglica ce vineșerpuitoare de departe - drumul.Acolo, undeva, lângă-un liman,Cu ziduri ocru și obloane verzi,Pitită lâng-un vechi templu roman,E-o casă mică, ce din ochi
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
fi bine primite, am siguranța că nu am săvârșit un sacrilegiu povestind câte ceva din notițele mele de suflet. Copil fiind, când simțeam mirosul pâinii scoase de bunica mea din cuptorul aflat în curte, lăsam vitele singure câteva momente și coboram panta ca o vijelie oprindu-mă numai lângă copaia din lemn acoperită cu un ștergar alb și sub care știam că se află pâinea casei pentru săptămâna în curs, prescurile și colacii pentru biserică și obligatoriu... cele două lipii ale mele
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
în fiecare an, la vremea cositului. Fânul, cădea atunci în brazde lungi, secerat de coasa pe care o mânuiam cu mare dibăcie ca pe o jucărie, dar care șuiera nimicitor, în mâinele mele. Era greu în munți să cosești pe pante abrupte și să aduni apoi fânul uscat în clăi. N-am să uit însă niciodată, momentele de liniște, când mă odihneam la umbra brazilor, după o oră sau două de cosit, și mâncam toți plăcinte ardelenești cu brânză, calde, apoi
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
cerc sau dintr-un triunghi de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc.( DEX)] pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
cârligele erau de cumpărat și nailonul de la câmpul undiței, restul erau tot improvizări la plută și prăjină. Nu-mi mai amintesc cât pește am prins, însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la un moment dat pe panta udă de la malul lacului și am căzut în apă, udându-mă complet. Am tremurat suficient de tare până s-a ridicat soarele să-mi usuce hainele... Această întâmplare s-a repetat după vreo 30 de ani la Dunăre, când, după
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
și pe cer apare steaua albastră luminând drumul dragostei spre adâncurile universului. Abia atunci simți adierea mătăsi cu care este învăluit corpul ei. Din ochii care te privesc licărind bucuria în șuvițe, vezi cum izvoarele curg purtând lacrima bucuriei pe pantele obrajilor ei înroșiți de smerenie. Fă palma căuș și prinde-i tâmpla în cuvinte de aleasă simțire și părul ei răvășit îți va dezveli gândurile care o încearcă. Șoptește-i ceva sub lobul urechii și muzica universului va răsuna în
TEMPLUL IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371440_a_372769]
-
o postezi pe un site literar, poezie.ro? Revin la drumul spre cascadă. Cum părea să fie o continuare a celui forestier, am plecat la drum jumătatea mai curajoasă a grupului. Din păcate, a urmat o cărăruie prin pădure, în pantă lină, apoi panta s-a accentuat și am continuat mai mult de rușinea față de cei rămași. Obstacole apăreau la tot pasul, cred că cineva ne punea la încercare. Bușteni prăvăliți deasupra cărării, care trebuiau escaladați. Zone mlăștinoase, din care ieșeam
CASCADA de DAN NOREA în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371569_a_372898]
-
un site literar, poezie.ro? Revin la drumul spre cascadă. Cum părea să fie o continuare a celui forestier, am plecat la drum jumătatea mai curajoasă a grupului. Din păcate, a urmat o cărăruie prin pădure, în pantă lină, apoi panta s-a accentuat și am continuat mai mult de rușinea față de cei rămași. Obstacole apăreau la tot pasul, cred că cineva ne punea la încercare. Bușteni prăvăliți deasupra cărării, care trebuiau escaladați. Zone mlăștinoase, din care ieșeam înnămoliți până la gleznă
CASCADA de DAN NOREA în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371569_a_372898]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Copii > HĂRNICEL Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1628 din 16 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Într-o frumoasă livadă de pruni, pe un deal cu pantă lină, își făcuse cândva sălaș o colonie de melci. Cât era ziulica de mare, puteai vedea la umbra frunzelor, prin roua ierburilor mărunte, cum dormitau în căsuțele lor, zeci de melci. Mici, mijlocii, mari, subțiri sau grăsuni, nu făceau altceva
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
de găsit... Când toată așezarea era cuprinsă de întuneric, bărbatul a tras-o de mână și a târât-o în mașină, avertizând-o să stea întinsă pe canapeaua din spate și să nu privească pe geam. A condus atent pe panta abruptă, cu viteză redusă și fără să aprindă luminile, până a ieșit din curte și a oprit imediat. După ce a închis porțile, a demarat în forță, fără ca Iuliana să își dea seama în ce direcție se îndreaptă. A realizat doar
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
care necesită un garou”. Oamenii triști au nevoie de comunicare, consolare, mângâiere, îmbrățișare. Tristețea care ne cuprinde văzând schimbările în lume făcute în sens negativ, ne semnalează nevoia unei intervenții, unei schimbări cât mai rapide a vieții pornită pe o pantă greșită. Datorită sensibilității diferite, unii oameni se resemnează, alții reacționează, se revoltă. Tristețea te poate însingura atunci când renunți la luptă. Singurătatea nu înseamnă tristețe, dar este o stare care te poate îndemna la tristețe, uneori chiar la bucurie - când descoperim
BUCURIA ÎNVINGÂND TRISTEȚEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373908_a_375237]
-
pragul aceleiași recesiuni economice semnalată anterior și de Băsescu pe când o tot aproviziona pe Udrea ca scumpa de ea, în afara altor angarale politice să poată finanța printre altele și cât mai fertil foarte necesara construire de terenuri de fotbal în pantă, de piscine olimpice de înot, mai ales de gondole alpine și competiții de box profesionist context în care, după fiecare finanțare de milioane de euro bietul Băsescu se văita de soarta țării. Asemenea lui, de această dată Iohannis se declară
SUSTENABILITATE TEHNOCRATĂ ROMÂNEASCĂ de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373948_a_375277]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > IDEALURI Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2248 din 25 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Am făcut din idealuri, Trepte pe care să urc Dar vă spun că uneori, Drumul a fost și abrupt... Pe o pantă lunecoasă De fatidice întâmplări Am schițat ușor grimase Și- am scâncit în resemnări. Au trecut pe lângă mine Oameni, munți și sentimente, Unghiurile nu păreau Să mai fie congruente... În clepsidre de nisip Timpul se scurgea agale Într-o zi prin
IDEALURI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374053_a_375382]
-
mult cu plâns. Păi cum altfel, când eu tot la vale, tot la vale, dar nu pe tălpici, ci de-a berbeleacul? Adică tot hop, hop, hop, că-i tare capul, eu făcută covrig și când îi venea rândul pe pantă, trosc!. Și mă apuc iar de scris. Pun întâi sclipici noii scriituri, las la o parte muze și zei-zeițe, formez un nucleu dintr-un eu veșnic și biruitor, îl înconjur cu un cor pe o singură voce sfâșietoare, șterg ce
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
ca și mine, fără acordul stăpânului. Circulam amândoi clandestin în spatele atelajului încărcat. Peste puțin timp am depășit perimetrul comunei și cum am ieșit la drum de câmp, tata a dat bice cailor să meargă la trap. Drumul era ușor în pantă, cobora spre lacul de la marginea comunei, acolo unde topea tata cânepa și inul. Eu mai departe mă țineam cu mânuțele prinse de fundătoarea căruței să nu cad de pe locul meu incomod. Braica și ea alerga în spatele meu legănându-și coada
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
între fiii aceleiași nații, omenirea înstrăinându-se uneori de trecut și valorile spiritual-culturale care o reprezintă. La noi în țară, ca urmare a condițiilor și a conjuncturii create de democrația originală, în haosul său, mulți cetățeni români au alunecat pe panta ignoranței, indiferent că mai locuiesc sau nu în țară, uitând că pe acest teritoriu a existat de mii de ani speța din care ne tragem ca unul dintre cele mai vechi popoare de pe continent. O nebuloasă s-a abătut asupra
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
gata să-l doboare de pe rotițe. Pui de oameni. Miku-Miku se ascunse într-un tufiș, lungindu-și doar antenuța pentru a privi cum se cocoțau puii aceia gălăgioși în vârful schelelor, de unde își dădeau drumul în jos, alunecând pe o pantă înclinată care părea să le facă o deosebită plăcere. Ah, dar voia și el! Nu mai văzuse așa ceva în viața lui, care număra mai bine de trei sute treizeci și trei de ani stelari. Trebuia să știe cum era! Așteptă să se aștearnă
MIKU MIKU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372470_a_373799]
-
-l dăm pe tobogan? Miku-Miku se trezi ridicat și purtat în sus pe schela metalică. Ochișorul lui tremura pe antenă și îl cuprinse amețeala privind cum se clătinau treptele sub el. - Pace-pace, strigă cu glas pițigăiat. Copiii îl așezară în dreptul pantei înclinate și îi dădură un brânci. Imediat, mișcarea imprimată trupușorului mic îl făcu să zboare în jos, direct într-un spațiu plin de un praf cu miros ciudat. - Ia uite ce am găsit în nisip, o păpușică ciudată! Glasul subțire
MIKU MIKU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372470_a_373799]
-
cu mâna și picioarele locurile de unde se putea ține. Puțin mai încolo o lumină mică pusă acolo de oamenii preotului îi permise să-și aprindă din nou făclia cu bitum. Avea din nou lumină și porni cu încredere pe o pantă descendentă. Încercarea cea mare însă acum avea să urmeze. Coborî o vreme pe pantă însă după ce ajunse într-un punct aflat probabil cel mai jos se târî sub un tavan care îl obligă să-și scoată încărcătura din spate. Ieși
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]