13,778 matches
-
Senatul Universității din Cracovia îi acordă titlul de doctor. În august 1949 este desemnat paroh al Parohiei San Floriano din Cracovia. În 1 decembrie 1956 este nu mit oficial profesor titular la Universitatea Catolică de la Lublin. La 4 iulie 1958, Papa Pius XII l-a numit Episcop titular de Ombi și auxiliar la Arhiepiscopia de Cracovia, fiind hirotonit episcop la 28 septembrie 1958, în Catedrala Wawel din Cracovia, de către arhiepiscopul E. Baziak. În 16 iulie 1962 este ales vicar capitular. În
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
1958, în Catedrala Wawel din Cracovia, de către arhiepiscopul E. Baziak. În 16 iulie 1962 este ales vicar capitular. În perioada 5-15 decembrie 1963 face un pelerinaj la Pământul Sfânt. La 13 ianuarie 1964 a fost numit arhiepiscop de Cracovia de către Papa Paul VI, care l-a făcut cardinal în 26 iunie 1967. Pe lângă participarea sa la Conciliul Vatican II (1962-1965), cu o importantă contribuție la elaborarea Constituției „Gaudium et spes”, cardinalul Wojtyla a participat la toate adunările Sinodului Episcopilor. În 18
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
iertare“. În 18 februarie 1968 primește spre păstorire biserica San Cesareo din Roma; în perioada 27 mai - 2 iunie 1970 se află în pelerinaj la Roma împreună cu preoți și foști prizonieri la Dachau; în 1970 participă la Sfânta Liturghie a Papei Paul VI, cu ocazia aniversării a 50 de ani de pontificat; în perioada 2-9 martie 1973 participă la Congresul Eucharistic din Australia; în intervalul 23 iulie - 5 septembrie 1976 întreprinde o vizită în Statele Unite ale Americii; în 23 iunie 1977
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
Australia; în intervalul 23 iulie - 5 septembrie 1976 întreprinde o vizită în Statele Unite ale Americii; în 23 iunie 1977 îi este conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Gutenberg din Mainz; în perioada 11-12 august 1978 participă la funeraliile Papei Paul VI. În 26 august 1978 este ales Ioan Paul I. La 16 octombrie 1978, cardinalul Karol Wojtyla este ales succesorul Papei Ioan Paul I, devenind al 264-lea Papă al Bisericii Catolice, și își ia numele de Papa Ioan
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Gutenberg din Mainz; în perioada 11-12 august 1978 participă la funeraliile Papei Paul VI. În 26 august 1978 este ales Ioan Paul I. La 16 octombrie 1978, cardinalul Karol Wojtyla este ales succesorul Papei Ioan Paul I, devenind al 264-lea Papă al Bisericii Catolice, și își ia numele de Papa Ioan Paul II, fiind primul Suveran Pontif provenit dintr-o țară slavă. Către cetate și către lume Pontificatul lui Ioan Paul II s-
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
din Mainz; în perioada 11-12 august 1978 participă la funeraliile Papei Paul VI. În 26 august 1978 este ales Ioan Paul I. La 16 octombrie 1978, cardinalul Karol Wojtyla este ales succesorul Papei Ioan Paul I, devenind al 264-lea Papă al Bisericii Catolice, și își ia numele de Papa Ioan Paul II, fiind primul Suveran Pontif provenit dintr-o țară slavă. Către cetate și către lume Pontificatul lui Ioan Paul II s-a înscris pe două coordonate, prefigurate prin denumirea
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
funeraliile Papei Paul VI. În 26 august 1978 este ales Ioan Paul I. La 16 octombrie 1978, cardinalul Karol Wojtyla este ales succesorul Papei Ioan Paul I, devenind al 264-lea Papă al Bisericii Catolice, și își ia numele de Papa Ioan Paul II, fiind primul Suveran Pontif provenit dintr-o țară slavă. Către cetate și către lume Pontificatul lui Ioan Paul II s-a înscris pe două coordonate, prefigurate prin denumirea mesajului solemn al Papei „Urbi et Orbi” (Către cetate
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
și își ia numele de Papa Ioan Paul II, fiind primul Suveran Pontif provenit dintr-o țară slavă. Către cetate și către lume Pontificatul lui Ioan Paul II s-a înscris pe două coordonate, prefigurate prin denumirea mesajului solemn al Papei „Urbi et Orbi” (Către cetate și către lume): Biserica Catolică și lumea. Istoria recentă a Bisericii Catolice a fost puternic marcată de Conciliul Vatican II, care a integrat primatul papal într-un context de colegialitate, aducând corectiva unei definiri a
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
de Conciliul Vatican II, care a integrat primatul papal într-un context de colegialitate, aducând corectiva unei definiri a episcopatului, cu urmări imediate atât în interiorul Bisericii Catolice, cât și în relațiile cu celelalte culte. În momentul în care a devenit papă, valurile provocate de acest Conciliu nu se potoliseră încă, astfel încât Ioan Paul II a fost nevoit să întărească stabilitatea și unitatea Bisericii, printr-o soluție personală: călătoriile pastorale. Impactul acestora a fost uriaș, veritabilul maraton al Credinței sprijinind puternic acțiunile
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
să întărească stabilitatea și unitatea Bisericii, printr-o soluție personală: călătoriile pastorale. Impactul acestora a fost uriaș, veritabilul maraton al Credinței sprijinind puternic acțiunile bisericilor locale. După cum observa părintele Thomas Reese, „călătorind și fiind automat în centrul atenției mass-media, acest papă a avut un rol decisiv în ajutorarea și încurajarea Bisericii din întreaga lume”. Ioan Paul II a înțeles că trebuie să întâlnească personal cât mai mulți credincioși. Astfel, de la începutul pontificatului său, a făcut 99 de vizite pastorale în afara Italiei
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
că trebuie să întâlnească personal cât mai mulți credincioși. Astfel, de la începutul pontificatului său, a făcut 99 de vizite pastorale în afara Italiei și 142 în Italia. Ca episcop al Romei, a vizitat 301 din cele 334 de parohii. Nici un alt papă nu s-a întâlnit cu atâtea persoane ca Ioan Paul II: până acum, mai mult de 16 700 000 de pelerini au participat la Audiențele Generale de Miercurea. Un astfel de număr nu include audiențele speciale și ceremoniile religioase oficiate
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
a fost primul Suveran Pontif care a vizitat Casa Albă, în 1979. S-a întâlnit cu 690 de șefi de state, în numeroase audiențe și întâlniri, și de guverne, în cadrul celor 226 de audiențe și întâlniri peste hotare. În plus, Papa Ioan Paul II a comunicat cu credincioșii catolici (și nu numai) printr-o activitate creatoare intensă. Papa Ioan Paul II a afirmat, într-un ultim mesaj citit duminică de arhiepiscopul Leonardo Sandri, că „dragostea convertește inimile și oferă pace”. „Umanității
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
de șefi de state, în numeroase audiențe și întâlniri, și de guverne, în cadrul celor 226 de audiențe și întâlniri peste hotare. În plus, Papa Ioan Paul II a comunicat cu credincioșii catolici (și nu numai) printr-o activitate creatoare intensă. Papa Ioan Paul II a afirmat, într-un ultim mesaj citit duminică de arhiepiscopul Leonardo Sandri, că „dragostea convertește inimile și oferă pace”. „Umanității, care pare uneori tulburată și dominată de puterea răului, de egoism și de frică, Domnul reînviat îi
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
care pare uneori tulburată și dominată de puterea răului, de egoism și de frică, Domnul reînviat îi oferă darul dragostei sale, care iartă, reconciliază și deschide sufletul spre speranță. Dragostea este cea care convertește inimile și oferă pacea”, a scris Papa în acest mesaj pregătit, înainte să moară, pentru slujba de duminică, 3 aprilie. Mesajul a fost citit după slujba solemnă celebrată de cardinalul Angelo Sodano în fața a mai mult de 100 000 de credincioși adunați în Piața Sfântul Petru. Lucrări
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
în Piața Sfântul Petru. Lucrări publicate de-a lungul vieții Documentele lui principale includ 14 enciclice, 13 exortații apostolice, 11 constituții apostolice și 42 scrisori apostolice. A „reexaminat“ Cazul Galileo Galilei, rezultatul fiind „recunoașterea leală“ a nedreptăților suferite de acesta. Papa a publicat, de asemenea, cinci cărți: „Să trecem pragul speranței” (octombrie 1994), „Dar și Mister: cu ocazia aniversării a 50 de ani de la hirotonirea mea preoțească” (noiembrie 1996), „Triptic roman - Meditații”, o carte de poezii (martie 2003). Ioan Paul II
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
care Suveranul Pontif a avut-o în 1993, la Castelul Gandolfo, reședința papală de vară, cu doi buni prieteni, profesorul de filosofie politică Krzysztof Michalski, cofondatorul Institutului de Științe Umaniste din Viena, și părintele Jozef Tischenr, prieten din copilărie al Papei. A dăruit credincioșilor catolici Catehismul Bisericii Catolice, primul din ultimii 400 de ani, întreaga sa lucrare publicistică acoperind majoritatea aspectelor teoretice și practice din viața creștină. Pe plan doctrinar, a luptat pentru afirmarea identității Bisericii Catolice. A întărit regulamentele disciplinare
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
numit pe arhiepiscopul (în prezent cardinalul) Joseph Ratzinger, un teolog remarcabil, ca Prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței. Sub conducerea acestuia, Congregația a publicat documente importante de bioetică și teologie. În 1983 a fost revizuit Codul canonic al Bisericii Catolice. Papa Ioan Paul II a prezidat 138 de ceremonii de beatificare (a proclamat 1 310 Fericiți) și 48 de ceremonii de canonizare. A ținut 8 Consistorii, în care a creat 201 cardinali. În plan ecumenic, Papa Ioan Paul II a continuat
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
Codul canonic al Bisericii Catolice. Papa Ioan Paul II a prezidat 138 de ceremonii de beatificare (a proclamat 1 310 Fericiți) și 48 de ceremonii de canonizare. A ținut 8 Consistorii, în care a creat 201 cardinali. În plan ecumenic, Papa Ioan Paul II a continuat drumul de reconciliere cu bisericile creștine deschis de Papa Ioan XXIII și Papa Paul VI (în 1964 bisericile Romei și a Constantinopolului au ridicat oficial anatemele reciproce din 1054). La baza politicii sale de deschidere
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
de beatificare (a proclamat 1 310 Fericiți) și 48 de ceremonii de canonizare. A ținut 8 Consistorii, în care a creat 201 cardinali. În plan ecumenic, Papa Ioan Paul II a continuat drumul de reconciliere cu bisericile creștine deschis de Papa Ioan XXIII și Papa Paul VI (în 1964 bisericile Romei și a Constantinopolului au ridicat oficial anatemele reciproce din 1054). La baza politicii sale de deschidere către celelalte culte stau două documente importante: enciclica „Ut Unum Sint“ și scrisoarea apostolică
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
1 310 Fericiți) și 48 de ceremonii de canonizare. A ținut 8 Consistorii, în care a creat 201 cardinali. În plan ecumenic, Papa Ioan Paul II a continuat drumul de reconciliere cu bisericile creștine deschis de Papa Ioan XXIII și Papa Paul VI (în 1964 bisericile Romei și a Constantinopolului au ridicat oficial anatemele reciproce din 1054). La baza politicii sale de deschidere către celelalte culte stau două documente importante: enciclica „Ut Unum Sint“ și scrisoarea apostolică „Orientale Lumen“, ambele publicate
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
a Constantinopolului au ridicat oficial anatemele reciproce din 1054). La baza politicii sale de deschidere către celelalte culte stau două documente importante: enciclica „Ut Unum Sint“ și scrisoarea apostolică „Orientale Lumen“, ambele publicate în 1995. Relațiile cu reprezentanții altor culte Papa Ioan Paul II s-a întâlnit de multe ori cu reprezentanți ai celorlalte biserici și a susținut neîncetat necesitatea unificării bisericilor creștine, chemându-i pe credincioși să se roage împreună pentru realizarea acestui deziderat. Printre cele mai importante acțiuni au
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
Karekin I (1996) și Catholicos Aram I Keshishian (1997). În 1991, pentru prima oară în istorie, la liturghia desfășurată la Bazilica Sf. Petru cu prilejul canonizării Sfintei Brigida din Suedia, au participat doi episcopi reformați. În relația cu bisericile reformate, Papa a manifestat o atenție aparte. Astfel, cu ocazia celei de-a șasea vizite în Franța, în 1997, el a recunoscut că masacrarea protestatarilor în „Noaptea Sfântului Bartolomeu” a fost unul dintre cele mai nefericite momente din istoria Franței. „Creștinii au
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
Israel. În 1998, Comisia Vaticanului pentru Relațiile cu Evreii a publicat documentul „We Remember: A Reflection on the Shoah”, lucrare importantă privind Holocaustul, document despre care spera că va contribui la vindecarea „neînțelegerilor și nedreptăților trecute”. La 12 martie 2000, Papa a patronat o „Zi a Iertării”, prin care Biserica solicita indulgență pentru păcatele săvârșite de reprezentanții săi de-a lungul secolelor, inclusiv pentru acțiunile antisemite. În 2000, cu ocazia vizitei în Israel, Papa a depus o scrisoare de iertare la
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
și nedreptăților trecute”. La 12 martie 2000, Papa a patronat o „Zi a Iertării”, prin care Biserica solicita indulgență pentru păcatele săvârșite de reprezentanții săi de-a lungul secolelor, inclusiv pentru acțiunile antisemite. În 2000, cu ocazia vizitei în Israel, Papa a depus o scrisoare de iertare la Zidul Plângerii din Ierusalim. Dorința sa de a iniția un dialog cu reprezentanții celorlalte religii nu a fost întotdeauna încununată de succes. Papa a fost profund afectat în 1995 de boicotarea vizitei sale
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
pentru acțiunile antisemite. În 2000, cu ocazia vizitei în Israel, Papa a depus o scrisoare de iertare la Zidul Plângerii din Ierusalim. Dorința sa de a iniția un dialog cu reprezentanții celorlalte religii nu a fost întotdeauna încununată de succes. Papa a fost profund afectat în 1995 de boicotarea vizitei sale în Sri Lanka de către preoții budiști, nemulțumiți de faptul că Suveranul Pontif calificase religia lor drept „un sistem în mare măsură ateist”. Papa a reușit să rupă barierele prejudecăților care despărțiseră
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]