4,853 matches
-
o formă concentrată, un model tipic de „raționament fenomenologic”. Bolnavul își expune suferința sub formă de acuze-simptome (1, 2, 3, 4, 5), iar medicul culege, confruntă și identifică simptomele clinice cu criteriile de diagnostic. În final medicul, va „pune între paranteze” simptomele și criteriile culese. Din această „punere între paranteze”, care este actul de reducție fenomenologică, rezultă diagnosticul clinic, respectiv „cunoașterea clinico-medicală” a cazului respectiv. Diagnosticul va denumi suferința ca boală. Fig. p. ms. 109 Simptome BOLNAV BOALA DIAGNOSTICUL (reducție fenomenologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Bolnavul își expune suferința sub formă de acuze-simptome (1, 2, 3, 4, 5), iar medicul culege, confruntă și identifică simptomele clinice cu criteriile de diagnostic. În final medicul, va „pune între paranteze” simptomele și criteriile culese. Din această „punere între paranteze”, care este actul de reducție fenomenologică, rezultă diagnosticul clinic, respectiv „cunoașterea clinico-medicală” a cazului respectiv. Diagnosticul va denumi suferința ca boală. Fig. p. ms. 109 Simptome BOLNAV BOALA DIAGNOSTICUL (reducție fenomenologică) Criterii MEDIC 1 2 3 4 5 1 2
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Principiul asigurării. Curriculumul trebuie să beneficieze de o susținere adecvată și nu trebuie pus în practică dacă vreunul din elementele de susținere este insuficient (resurse financiare, spații funcționale, laboratoare, manuale, planuri, programe, educatori, manageri competenți etc.). (**) (Toate elementele prezentate între parantezele de mai sus prezintă precarități: fie sunt insuficiente, fie au fost realizate cu întârziere, fie au fost concepute greșit. Astfel încât acest principiu a fost încălcat în mod aproape fatal.) Principiul temeiniciei. Curriculumul trebuie proiectat pe termen lung, astfel încât să suscite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acolo, la concluzia că socialismul este a cincea orânduire bazată pe exploatare. Despre ce este vorba? Regretatul profesor și critic de artă Radu Negru, prezent în emisiune, fiind un interlocutor cuceritor, avea obiceiul să vorbească fără punct. Fraza plină de paranteze devenea așa de interesantă, inclusiv prin construcție, încât era greu să știi exact dacă ceea ce spunea este în conformitate ori nu cu ceea ce ar dori alții să audă. Astfel, la un moment dat, politizând puțin, vorbea despre cele cinci orânduiri
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sexual, incest etc.; - obezitate; - abuz de alcool sau de droguri; - fumat; - locația curentă a membrilor familiei etc. De asemenea, se pot face referiri la anumite boli cronice și probleme majore care influențează semnificativ existența și confortul familiei (se trec între paranteze și se folosesc prescurtări, spre exemplu cele din domeniul medical: cancer - CA, atac de cord - CVA etc.). Opțional, se pot reprezenta și modele de interacțiune familială; de multe ori acestea nu sunt exacte, având un caracter accentuat de subiectivitate. Din
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
4f/Braille QuoteClose.svg/86px-Braille QuoteClose.svg.png" \* MERGEFORMATINET ghilimele de închidere HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Braille Bracket.svg" \o "Imagine:Braille Bracket.svg" INCLUDEPICTURE "http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ae/Braille Bracket.svg/86px-Braille Bracket.svg.png" \* MERGEFORMATINET paranteză HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Braille Hyphen.svg" \o "Imagine:Braille Hyphen.svg" INCLUDEPICTURE "http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Braille Hyphen.svg/86px-Braille Hyphen.svg.png" \* MERGEFORMATINET cratimă Anexa 34 Alfabetul dactil Notă: Spre deosebire de alfabetul Braill (bazat
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
serii ascunse, lizibile de orice tip de mașină de verificare a lor. 5.4.Sisteme de criptare prin chei secrete (simetrice)tc "5.4. Sisteme de criptare prin chei secrete (simetrice)" O astfel de criptografie, după cum sugerează și numele din paranteză, apelează la o singură cheie la ambele capete ale comunicării: emițătorul și receptorul. Emițătorul sau expeditorul criptează textul clar cu ajutorul unei chei secrete, iar receptorul sau destinatarul va decripta mesajul criptat folosind aceeași cheie; firește, reușita este asigurată de secretizarea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
formulări cvasistandard, astfel: Cerința este o caracteristică sau o funcție care trebuie să răspundă unor nevoi specifice anumitor organizații comerciale sau guvernamentale. Cerințele sunt exprimate cu ajutorul cuvântului va sau cuvintelor va trebui și ele sunt identificate prin litera „C” între paranteze. În documentația originală, cuvântul este shall, iar litera este „R” (Requirements). Recomandarea este o caracteristică sau o funcție care poate fi dorită de anumite organizații comerciale sau guvernamentale. O recomandare reprezintă ceva de realizat. Recomandările se redau prin cuvintele ar
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
49-53; Iorgulescu, Scriitori, 126-129; Simion, Scriitori, I, 234-239; Poantă, Radiografii, I, 239-241; Baltag, Polemos, 227-229; Ruja, Valori, 146-152; Grigurcu, Poeți, 198-205; Alboiu, Un poet, 138-140; Dimitriu, Singurătatea, 198-202; Doinaș, Lectura, 224-229; Sângeorzan, Conversații, 97-99; Lit. rom. cont., I, 603-605; Martin, Paranteze, 96-98; Ciobanu, Opera, 178-181; Moraru, Textul, 103-106; Grigurcu, Existența, 395-398; D. Filipescu, Prozatorul care se dezvăluie, LCF, 1986, 27; Ștefănescu, Prim-plan, 286-290; Ioanid Romanescu, Cine să-l apere?, CRC, 1991, 21; M. N. Rusu, Fotografia lui Pituț, RL, 1991
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
Pasajul, București, 2002; Omul zăpezilor, București, 2003. Repere bibliografice: Poantă, Modalități, 22-25; Barbu, O ist., 109-113; Bălan, Artă, 159-172; Alexiu, Ideografii, 27-29; Baltag, Polemos, 206-209; Grigurcu, Poeți, 114-117; Ruja, Valori, 41-45; Ștefănescu, Jurnal, 188; Lit. rom. cont., I, 640-643; Martin, Paranteze, 69-71, 130-132; Zaciu, Cu cărțile, 109-119; Munteanu, Jurnal, III, 215-218; Livescu, Scene, 160-165; Ciobanu, Opera, 255-259; Stănescu, Jurnal, II, 155-170, III, 86-89; Poantă, Radiografii, II, 62-66; Odangiu, Romanul, 125-131; Moraru, Textul, 166-173; Marcea, Atitudini, 82-92; Iorgulescu, Prezent, 206-211; Rotaru, O
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
150-159; Martin, Metonimii, 221-231; Ovidiu Papadima, Ion Pillat, București, 1974; Crohmălniceanu, Literatura, II, 97-121; Micu, „Gândirea”, 456-491; Pop, Transcrieri, 65-76; Ungureanu, Contextul, 68-103; Pillat, Itinerarii, 3-62; Sorescu, Interpretări, 133-139; Cristian Livescu, Introducere în opera lui Ion Pillat, București, 1980; Martin, Paranteze, 169-196; Adam, Planetariu, 83-111; Dumitru Șerban Drăgoi, Ion Pillat, București, 1984; Ornea, Actualitatea, 140-144; Anghelescu, Vedere, 245-285; Nicolae Manolescu, Despre poezie, București, 1987, 214-220; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 168-188; Mircea Martin, Ion Pillat - tradiționalism și modernism, RL, 1990, 13; Scarlat, Ist. poeziei
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
este, în toate, același: vehement subiectiv, aforistic, simpatic lăudăros, uneori autentic tragic, amestecând confesiunea cu speculația sociologică și politică. Jurnal intim, memorii, eseu biografic, autoficțiune? Greu de spus. Autorul lor amestecă genurile, stilurile, timpurile, trece de la una la alta, deschide paranteze, vorbește despre ce a pățit azi, apoi se întoarce în anii ‘30 și face portrete memorabile, în fine, la mijlocul paginii este cuprins de accedia dantescă, o boală subtilă a spiritului care la el se cheamă „afaniseală”. Atins de afaniseală, spiritul
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
5-12; Stănescu, Jurnal, I, 176-184, II, 37-56, III, 47-50; Dimisianu, Opinii, 77-83; Ruja, Valori, 49-54; Grigurcu, Poeți, 118-130; Alboiu, Un poet, 109-111; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 284-309; Ștefănescu, Jurnal, 200-202; Sângeorzan, Conversații, 121-123; Popescu, Cărți, 101-105; Martin, Paranteze, 113-115; Tomuș, Mișcarea, 140-142; Iorgulescu, Critică, 61-65; Dobrescu, Foiletoane, II, 37-53; Moraru, Semnele, 102-112; Popa, Competență, 307-317; Iorgulescu, Ceara, 149-154; Marcea, Varietăți, 194-196; Simuț, Diferența, 177-180; Felea, Prezența, 214-219; Marcea, Concordanțe, 274-279; Pop, Lecturi, 91-100; Dimisianu, Lecturi, 184-190; Cândroveanu, Printre
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
Numărul 8/1933 se editează la București, sub redacția lui Emilian Gorescu, cu subtitlul „Revista ultimei generații”. În 1935 reapare la Rădăuți, cu un conținut sensibil diminuat. Redactorii, de orientare antimodernistă, își delimitează spațiul de interes „alături de trecut, încadrați în paranteza prezentului”, fiindcă - recunosc ei - „iubim trecutul și ne plac bătrânele povești de la țară” (Câmp sideral). Dorindu-se o publicație „fără tendințe, dar etică și etnică”, O. este o tribună a mișcării iconariste, după cum rezultă dintr-un articol publicat de Mircea
ORION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288578_a_289907]
-
purifică” influența fiecărui factor determinant de contaminările celorlalți. Figura 2.2 redă contribuția a șapte factori presupuși a fi determinanți în raport cu calitatea percepută a vieții. Contribuția independentă a fiecărui factor este exprimată în coeficienți (coeficienți de regresie multiplă standardizați). În paranteză, pentru comparație, sunt indicate corelațiile simple. După cum se poate observa, dacă se elimină influența corelată a celorlalți factori (nivel școlar, poziție ierarhicăetc.), venitul aduce o contribuție semnificativ mai ridicată la explicarea calității percepute a vieții (+0,18) în raport cu cât arăta
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Aici, comportamentul uman nu este determinat de structuri subiective, ci de configurații strict obiective ale sistemelor sociale și umane. Schema funcțională, după cum s-a văzut, nu cuprinde în ea ca elemente fundamentale nici o formă subiectivă. Subiectivitatea este pusă complet între paranteze. Categoriile „obiective” ale schemei funcționale (cerințe funcționale, finalități) sunt însă dublate de categorii „subiective” (scopuri, aspirații, idealuri). Mai pe larg, relația dintre structurile obiective și cele subiective ale modelului funcțional este analizată în altă parte (Zamfir, 1972). În cadrul schemei funcționale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pozitive”, similare cu cele naturale, și de a le explica prin alte fapte sociale a deschis larg perspective analizei de tip științific în sociologie, el conține însă și o simplificare, a cărei neretușare poate avea consecințe negative substanțiale: punerea între paranteze a subiectului activ, a omului și a colectivității. Ea produce totodată o alienare de perspectiva naturală a omului, care este de tip acționalist. Pentru omul comun, orice fapt social este, în ultimă instanță, un fapt uman, un „produs” al oamenilor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se percepe pe el, și nu faptul X, drept autor al faptului Y. Nu este aici doar o chestiune de perspectivă sau de limbaj în care este descrisă realitatea, ci totodată una de fond. Pe de o parte, punând între paranteze subiectul care mediază relația cauzală, nu se mai poate explica mecanismul producerii acesteia. În acest caz, explicația funcțională poate avea rolul de model explicativ al relației cauzale. Pe de altă parte, o asemenea punere între paranteze poate să genereze ipoteze
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o parte, punând între paranteze subiectul care mediază relația cauzală, nu se mai poate explica mecanismul producerii acesteia. În acest caz, explicația funcțională poate avea rolul de model explicativ al relației cauzale. Pe de altă parte, o asemenea punere între paranteze poate să genereze ipoteze eronate. Să observăm că relația cauzală analizată aici ia în considerare intrările (condițiile - cauza) și ieșirile (comportamentul sistemului - efectul) unei cutii negre (sistemul) fără a face vreo presupoziție asupra a ceea ce se întâmplă în interiorul ei. Formularea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
idealismul ce explică fenomenele sociale ca fiind determinate de conștiința actorilor. Capitolele de până acum au acumulat o datorie. Ele au dezvoltat o sociologie fără subiect. În explicațiile fenomenelor sociale trecute în revistă, subiectul uman (conștiința) a fost pus între paranteze, ca și cum el nu ar aduce nici o contribuție explicativă. Capitolul de față va încerca să răspundă tocmai la o asemenea întrebare: poate fi considerată conștiința un factor explicativ independent sau ea este doar o verigă intermediară în lanțul unui determinism obiectiv
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în care acționează? Problema centrală se referă deci la mecanismele cognitive prin care se constituie ordinea socială - societatea privită ca un set de norme și definiții comune ale situațiilor de viață. În aceste preocupări, conținutul proceselor sociale este pus între paranteze. Nu interesează de ce în anumite condiții apar anumite forme de organizare socială, ci forma proceselor sociale: prin ce forme, mecanisme de interacțiune comunicațională elaborează oamenii - trăind, desigur, în anumite condiții - un anumit mod de organizare socială, indiferent care anume. Abordarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la însăși o contribuție determinativă proprie, independentă. Ea este doar o luare de cunoștință a situației obiective, a factorilor care acționează asupra comportamentului, mediind însă această acțiune. Conștiința este deci o verigă în lanțul de determinare, exprimând adecvat determinismul obiectiv. Paranteza în care este pusă în schemă conștiința indică faptul că în explicația sociologică se poate face abstracție de ea. Analiza se concentrează asupra relației dintre condiții și comportament, dintre cauze și efecte deci, care oferă un răspuns suficient la întrebarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să se pună în slujba actorilor sociali, a scopurilor pe care aceștia și le formulează. Sociologul nu poate însă accepta oferta oricărui client. El trebuie să-și pună deschis problema opțiunii valorice. În calitate de consultant, sociologul ar trebui să pună între paranteze interesele sale și ale altor sisteme și să sprijine interesele sistemului client. Dar își poate el permite să se identifice necondiționat cu interesele oricărui sistem particular care îi solicită serviciile? În practică, el trebuie să-și pună mereu întrebări de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tulburări anxioase generalizate... Fobii, disfuncții erectile ... Vezi capitolul 1. Bandura, 1977. Hayes și al., 2006. Vezi și capitolul 1. Hutchins, 1995. N=1 Ghicim și înțelegem ușor cauzele istorice care au făcut ca terapiile cognitiv-comportamentale să pună această variabilă între paranteze. In prezent, ele au dobândit suficientă maturitate pentru ca studiul acesteia să fie abordat în liniște. ∗ Charly Cungi Psihiatru cu practică liberală și consultant la spital, medic atașat la spitalul din Rumilly, specializat în terapia dependențelor și a stresului, titularul unor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Infern, salvându-și bărbatul și readucându-l la sine, și în fine, ca și pe un palier autoreferențial, metatextual, ce se referă la drumul inițiatic al textului. În acest roman fragmentar, N. uzează de tehnici specifice: delimitează prin blancuri și paranteze fragmentele disparate, subliniază cuvinte sau fraze care aparțin altui personaj (nu naratorului feminin), unele fragmente fiind redate direct în franceză. Două volume de nuvele, Oratoriu pentru imprudență (1992) și Iarba zeilor (1998), în mare parte identice, cuprind nuvele stranii sau
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]