3,343 matches
-
de abordare a conflictelor și în cele suportive (MILLON, 1981, HEAD și colab., 1991Ă. ESPY (1994Ă subliniază câteva din caracteristicile dinamicii mediului familial care se repercută asupra comportamentului individual și anume decepțiile, amenințările, trădările, pedepsele fizice. Se știe că atitudinea parentală poate influența direct sau indirect structurarea personalității copiilor sau instalarea unor episoade maladive ale Axei I. Astfel părinții pot contribui direct la modelarea unor comportamente adaptative disfuncționale ale copiilor sau indirect, prin stimularea și promovarea unei comunicări deschise între generații
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care le suferă conjunctural copiii și care altfel ar putea condiționa negativ echilibrul psiho-comportamental. RUTTER și QUINTON (1984Ă remarcă faptul că prezența unor tulburări de personalitate la părinți are un impact negativ semnificativ mai sever asupra copiilor decât antecedentele psihiatrice parentale de Axa I. Consecințele asupra ontogenezei personalității infantile sunt deosebit de grave atunci când se întâlnesc prin căsătorie două tulburări de personalitate cum ar fi TP borderline respectiv TP narcisic și TP antisocial. În prima situație, chiar dacă la început trăsăturile borderline și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
căsătorie - menținută forțat în cadrul descris - se va repercuta direct negativ asupra eventualilor urmași. Astfel sfatul conjugal devine unica variantă pertinentă preventivă (JOHNSON, LEBOW, 2000, SHOLEVAR, SCHWOERI, 2003Ă. La nivel atitudinal, considerăm că efectele personopatice majore pot apare atunci când stilul hiperprotector parental coabitează cu deficitul moral al unei personalități patologice. TP paranoic și TP antisocial sunt cele mai potrivite exemple în acest sens. Mecanismul dominant în acest context este cel al identificării proiective care prin repetiție - induce rigiditatea atitudinală, erorile adaptative și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
-și critica și blama partenerul de același sex cu pacientul, aflat bineînțeles la vârsta copilăriei. FOREHAND, McMAHON (1981Ă și PATTERSON (1982Ă descriu mediul familial dominat de stilul intolerant, hiperpunitiv, victimizator și non-empatia care afectează plenar relația conjugală dar și raporturile parentale. În cadrul acestora din urmă atitudinile coercitive - corespunzător instabilității structurale a părinților - deși recurente sunt inconstante și greu anticipabile, fapt ce cultivă manifestări similare în comportamentul copiilor. Disfuncționalitatea rolului profesional și adeseori prolificitatea cuplului agravează și mai mult dizarmonia vieții familiale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Press, Washington ROSEN D et al (2001Ă - The group - as a whole relations model of group psychotherapy. Bull Mann Clin, 65: 471-488 RUTAN JS, STONE WN (2001Ă - Psychodynamic Group Psychotherapy. 3rd Edition, New York, Guilford Press RUTTER M, QUINTON D (1984Ă - Parental psychiatric disorders: effects on children. Psychol Med, 14: 853-880 RYLE A (1997Ă - The structure and development of borderline personality disorder: a proposed model. British Journal of Psychiatry, 170, 82-87 RYLE A (1997Ă - Cognitive analytic therapy and borderline personality disorder. John
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ale lobului frontal și e în mare măsură transmis genetic un temperament aparte, lipsit de reacții de frică și puțin influențabil prin educație, detenție și psihoterapie. El nu avea un echipament neurofiziologic destul de dezvoltat pentru a prelua cogniția socială bună, parentală și educațională, dar preia cu ușurință modele impulsive sau de indiferență afectivă. Sociopatul e mult mai frecvent. La acest nivel intervine responsabilitatea educativă a părinților pentru a nu evita transmiterea transgenerațională a comportamentelor dissociale. BLACKBURN studiază populația din penitenciare de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
3 B (1 ∆; 2 O); 7 C (4 ∆; 3 O) 43: 5 A (1 ∆, 4 O); 0 B; 0 C Ultimul dintre tabele se concentrează asupra unor aspecte de „socialitate” din viața sătenilor de la Tilișca, la nivelul relaționării de tip parental. Orientarea generală a localnicilor este și în această privință fluctuantă; inițial, majoritatea interlocutorilor (însă o majoritate predominant feminină și fără o mare susținere printre „tineri”) atribuie banilor o însemnătate mai mare decât rudelor (5), însă aceiași interlocutori nu concep apoi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nu atât „vița” sau renumele neamului contează, cât „faptele”, conduita personală (12). În sfârșit, un important număr dintre tilișcani socotesc că „treburile importante” nu trebuie să depindă de conlucrarea cu rudele (20). Tineretul își păstrează, totuși, o orientare (sau dependență?) parentală (11, 20).2 Orientările de valoare ale tilișcanilor în contextul structurii socioeconomice locale Odată evaluate „orientările de valoare” ale tilișcanilor asupra unui număr de 56 de persoane (orientări privite într-o relație conceptuală cu „problemele umane de bază” după F.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
către primogenitură (mai ales), un fenomen pe care l-am explicat ca „preocupare succesorală” printre neamurile tilișcane. Este probabil ca orientările de valoare ale respondenților sub 40 de ani la nivelul relaționării sociale locale să exprime (prin recunoașterea unei „dependențe parentale”; cf. itemii 11, 20) tensiunea dintre patternurile tilișcane de patrilocație și neolocație, exprimată printr-un raport de 2:1 în favoarea neolocației, dar și prin coexistența (la 30 dintre cele 50 de grupuri patronimice examinate) a celor două modele de reședință
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
familiei”: conflictul conjugal, violență fizică și verbală în familie, neglijarea sau abandonul copiilor, divorțul emoțional conjugat cu infidelitatea unuia dintre parteneri sau a amândurora, apariția unor deficiențe de comunicare între părinți sau între părinți și copii, dificultăți în exercitarea drepturilor parentale etc. Fiecare individ aparține unei familii, iar familia este importantă atât pentru el, cât și pentru societate a cărei instituție socială de baza este. Familia este cea care îl ajută pe individ să-și conștientizeze și valorizeze propria identitate, să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de a se căsători, de educația primită, de valorile față de familie. După anul 1990 solidaritatea familiei s-a diminuat (Mitrofan, Ciupercă, 1997, 291), răspunzătoare pentru aceasta fiind și mobilitatatea socială și spațială a populației. Atât relația conjugală, cât și cea parentală sunt marcate și dominate de multiple contradicții. În primul caz, un rol important îl joacă emanciparea femeii, schimbarea atitudinii față de viață, de relațiile sexuale, independență financiară în cazul unora. În a doua situație, relațiile parentale, solidaritatea familiei s-au modificat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
relația conjugală, cât și cea parentală sunt marcate și dominate de multiple contradicții. În primul caz, un rol important îl joacă emanciparea femeii, schimbarea atitudinii față de viață, de relațiile sexuale, independență financiară în cazul unora. În a doua situație, relațiile parentale, solidaritatea familiei s-au modificat sub influența diferențelor culturale dintre generații. Unele dintre aceste schimburi la nivelul funcțiilor familiei își pot avea rădăcinile în fenomenul de migrație. Este o realitate faptul că, după 1990 asistăm la o creștere a ratei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
soți prin manifestări agresive fizice și/sau verbale, schimbarea valorilor tradiționale ale familiei. Toate aceste efecte își amplifică influența atunci când în cuplurile respective există și copii. Nu numai că procesul de socializare a copiilor capătă o conotație negativă prin modelul parental, funcția educativă a familiei fiind greu încercată, dar evoluția psihică, morală, culturală și intelectuală a copiilor este grav afectată, existând mari șanse ca aceștia să devină continuatorii unor modele defectuoase. Totuși, tabloul descris nu trebuie generalizat și înțeles ca o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
condamnau adolescenții pentru manifestările violente, dar nu vedeau copilul victimă din spatele tânărului violent. Cel care ar fi trebui chemat să dea socoteală ar fi fost părintele care a crescut și a îngrijit copilul. La rândul său, părintele își exercită funcțiile parentale într-un context social mai mult sau mai puțin tolerant față de diferitele manifestări ale violenței și este el însuși rodul unei disciplinări adeseori violente în copilărie și, în același timp, el este expus în prezent unor factori de stres socioeconomic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai mult sau mai puțin tolerant față de diferitele manifestări ale violenței și este el însuși rodul unei disciplinări adeseori violente în copilărie și, în același timp, el este expus în prezent unor factori de stres socioeconomic care-i influențează conduita parentală. Parentalitatea adultului este funcția cea mai expusă interacțiunilor violente cu proprii părinți, în copilărie. De aceea reziliența persoanei adulte față de violența suportată în copilărie este evidențiată cel mai bine de modul în care își îndeplinește funcțiile parentale. Cercetările arată că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-i influențează conduita parentală. Parentalitatea adultului este funcția cea mai expusă interacțiunilor violente cu proprii părinți, în copilărie. De aceea reziliența persoanei adulte față de violența suportată în copilărie este evidențiată cel mai bine de modul în care își îndeplinește funcțiile parentale. Cercetările arată că în special violența psihologică a părinților în relație cu copiii are un impact major asupra funcționării adultului (Miller-Perrin, Perrin, Kocur, 2009). Violența umană afectează celelalte specii până la a pune în pericol supraviețuirea unora dintre acestor specii. Balenele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nedeplin elucidate, în care vârsta, sexul, alte condiții ce țin de eficiența rețelei sociale disponibile, au o importantă contribuție. Bazându-se pe alte cercetări, Swinford și colaboratorii săi (2000, p. 509) susțin că „parentalitatea dură se asociază amplu cu ineficiența parentală și caracterizează părinții antisociali, care vor avea frecvent comportamente de a se lovi și între ei” [ceea ce constituie] tiparul general al comportamentului antisocial ce se transmite de la părinte la copii prin parentalitatea ineficientă”. Aceeași autori susțin, pe baza cercetărilor existente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violența severă de cuplu. Toate studiile acestea privind efectul violenței domestice asupra copiilor nu reușesc încă suficient să depisteze legăturile între vârstele copiilor, sexul și stadiul dezvoltării în care se află în momentul când sunt martori sau ținte ale violențelor parentale. Dar concluzia studiilor este că „nu există dubii cu privire la faptul că acei copii care sunt martori sau/ și victime ale violenței domestice sunt cu toții afectați din punctul de vedere al comportamentului și al ajustărilor cognitive și emoționale”(James, 1994). Trebuie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Contextul social în care cresc copiii îl reprezintă vecinătatea, comunitatea. A crește într-o comunitate cu un grad ridicat de violență și delincvență este un factor de risc major pentru dezvoltarea copiilor. Indiferent de veniturile familiei, vecinătatea influențează atât comportamentul parental, cât și pe al copiilor (Klebanov, Brooks-Gunn, Duncan, 1994). Expunerea copiilor la violență sporește sensibilitatea lor, externalizarea problemelor comportamentale, anxietatea generală și generează proastă dispoziție. Apariția tulburărilor comportamentale la vârste mici este direct influențată de expunerea copiilor la violență în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ales în zonele urbane defavorizate economic. Cum poate apăra familia copilul de expunerea la violență în comunitate, atunci când trăiește într-o comunitate violentă? într-un studiu publicat de H. Wilson (1980) se încearcă găsirea unei relații semnificative între un stil parental lax, fără prea multe limite impuse copilului, și alunecarea copilului în delincvență, într-un context social defavorizat, cu criminalitate crescută. Rezultatele nu sunt însă strict concludente deși pot fi luate în considerare și o astfel de atitudine parentală într-un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un stil parental lax, fără prea multe limite impuse copilului, și alunecarea copilului în delincvență, într-un context social defavorizat, cu criminalitate crescută. Rezultatele nu sunt însă strict concludente deși pot fi luate în considerare și o astfel de atitudine parentală într-un mediu defavorizat nu este recomandabilă pentru buna evoluție a tânărului. Pe străzi, scenele de violență cu focuri de armă și uneori cu morți, cu bătăi în care sunt folosite diverse arme sunt tot mai frecvent relatate de media
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din familii monoparentale sunt mai expuși victimizării cu un agresor necunoscut sau cunoscut, comparativ cu copiii care cresc cu ambii părinți. Copiii și tinerii care trăiesc în familii cu părinți vitregi sunt expuși unui risc crescut de atac sexual și parental, comparativ cu cei care cresc în alte structuri familiale. 1.8.1. Grădinița Prima ieșire în comunitate a copilului din structura protectivă a familiei se face în structura instituțională a grădiniței. La vârsta când începe să meargă la grădiniță, activitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
multe altele, au condus la câteva idei care au revoluționat viziunea noastră asupra ființei umane și mai ales asupra copilului și a copilăriei. S-au înțeles: rolul familiei în dezvoltarea copilului, atașamentul și nevoile copilului pentru o dezvoltare sănătoasă, funcțiile parentale. La începutul deceniului al șaptelea, un medic pediatru american, Henry Kempe face o prezentare în cadrul unei conferințe a Asociației Americane a Pediatrilor. în lucrarea sa, Kempe aduce la cunoștința confraților, existența unor comportamente abuzive ale părinților față de copii. Lumea medicală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copiilor. Ann Masten (2001, p. 230), bazându-se pe un mare număr de cercetări arată că „efectul crizei economice asupra adolescenților este mediat de efectele stării și a interacțiunii cu părinții, [starea părinților perturbată de criza economică] subminând eficiența comportamentului parental”. Părinții săraci sunt mai înclinați să critice cu asprime copilul, să fie de o severitate extremă, să pedepsească și să disciplineze prin măsuri fizice copilul, într un mod inconsistent. „”în familie, sărăcia și lipsurile materiale se asociază adeseori cu schimbări
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
depresii ale părinților și conflicte între părinți, iar aceste condiții, la rândul lor, se asociază frecvent cu tipare multiple, complexe, de comorbiditate privind tulburările de dezvoltare a copilului.”(Felner, 2000, p. 135) Literatura de specialitate arată că tulburările în funcționarea parentală, în familiile sărace, mai ales severitatea și nemulțumirea față de copil, care sunt generalizate, se asociază cu depresia, anxietatea, problemele de comportament și rezultatele școlare slabe la copii (Luthar, Latendresse, 2005). Așadar aceste comportamente parentale specifice sărăciei familiei au consecințe și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]