3,306 matches
-
și editoriale politice, a sfîrșit prin a deveni unul dintre comentatorii politici ai ziarului său. El scria, cu egală dezinvoltură, articole de politică internă și comentarii ale situației internaționale. În vara anului 1931, cînd s-a întors de la studiile sale pariziene, ziarul era în culmea înfloririi. Ca admirator fervent al patronului său și ca angajat al ziarului, tînărul ziarist a scris fără efort pe linia politică hotărîtă de Nae. De pildă, din atacurile lui la adresa liberalismului, și mai ales la adresa lui Duca
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
tel. 249 230), 100 de locuri, 175 lei/pers. , program artistic cu ansamblul „Timișul“, muzică ușoară cu Bogdan Puriș, tombolă și foc de artificii, meniul este alcătuit din: ruladă de porc cu legume, pastramă „Aurora” cu sos de muștar, minișnițel parizian pe canapea de piersici, aspic „Aurora”, caltaboș de casă gelatinat, gogoșari cu pastă de jumări, salată de crudități, filé de șalău „menuiere” cu garnitură de cartofi natur, sarmale bănățene, ruladă de friptură de vițel și porc, gâscă „a la California
Agenda2005-49-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284457_a_285786]
-
nemțească sau una franțuzească și răsfoiește până ce găsește ce-i trebuie. Precum ni s-aduc toate d-a gata din străinătate și n-avem alt chin decât să băgăm mînile în mînicele paltonului venit de la Viena și piciorul în cizma pariziană, fără a ne preocupa mai departe din câte 27 {EminescuOpX 28} elemente economice se compun lucurile, tot astfel facem și cu cunoștințele; le luăm frumos din cărți străine, le așternem pe hârtie în limbă păsărească și facem ca negustorul care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
foarte întinse cunoștințe administrative, financiare și economice, înzestrat cu puteri discreționare, care să unifice încet-încet țara cu patria mumă. Și ar trebui sa fie un om mai în vârstă, nu un Pache, Mache sau Sache, scos din cutia unei curtizane pariziene și cules de pe ulițele Bucureștilor "pour civiliser en deux jours la sauvage Dobroudja". Cel din urmă hamal turc ori tătar e un om mai prețios și mai folositor decât tot comitetul de redacție al "Romînului" bunăoară, nemaivorbind de alte ziare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Viera Sasulici, căci Mezenzow e urmașul în funcțiune al lui Trepof. Dar de s-a întîmplat sau nu e deocamdată lucru secundar. Ceea ce e caracteristic sânt știrile tot de această natură de care e încărcat aerul. Mai zilele trecute ziarele pariziane și cele din Viena cuprindeau știrea că s-ar fi atentat asupra vieții principelui de Bismarck. {EminescuOpX 91} O serioasă turburare socialistă amenință Europa. Cetățenii liberi, independenți și înfrățiți ai republicei universale, cari la noi sânt reprezentați prin partidul roșu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fața pământului, a căror patrie sânt târgurile unde dobânda e mai mare, unde specula fără frâu găsește mai puține stavile, unde cuvântul omenie are mai puțin înțeles; între noi și o rasă cosmopolită, care la Viena e vieneză, la Paris pariziană, la Veneția venețiană și pretutindeni evreiască; Între o nație care câștigă pe pământul său ca să trăiască apărîndu-l cu sângele ei oricând și o corporație lipsită de cel din urmă sentiment de demnitate bărbătească, care trăiește pe tot pământul ca să câștige
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
plastic, lemn sau mușama. La capăt, acolo unde privirea caută instinctiv nervura fină a metatarsienelor, înflorește un buchet de unghii murdare, tocite sau pur și simplu lăsate să crească în plata Domnului, ca o grădină în paragină. Doar în metroul parizian mi-a fost dat să mai întâlnesc o asemenea junglă de plante cornoase: triunghiulare, octogonale, zimțate - într-un cuvânt, imposibil de privit. Nimeni nu poate spune cu exactitate prin ce accident al istoriei sau al evoluției darwiniene mutanții compuși din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
trezeai contaminat. Sau nu te mai trezeai deloc...“ „Încep să-nțeleg.“, am admis. „Nu toată lumea manevra cărțile-n același fel. Erau și-unii care știau.“ „Exact. De ce crezi că bibliotecarii îți aduceau cărțile vechi cu mănuși, ca prăjiturile din cofetăriile pariziene?! La noi nu vezi așa ceva.“ Renunțasem de mult să mai înțeleg care „noi“. „Dar cum rămâne cu Bernhardt Kruger? Ce legătură are el cu toată povestea?“ Nu întrebam de peticul de hârtie, care mă interesa cu-adevărat. „O clipă. Ajungem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Teatrul Mare, spre casa unei femei dubioase! Un om, care are în piept treisprezece gloanțe... nu mă credeți? Și totuși pentru mine Pirogov 28 a telegrafiat la Paris și a părăsit temporar Sevastopolul 29 împresurat, iar Nélaton 30, medicul curții pariziene, și-a făcut rost, în numele științei, de un permis de liberă trecere și a venit în Sevastopolul asediat ca să mă consulte. Cazul meu îl cunosc comandanții superiori ai armatei. „A, ăsta-i Ivolghin, cel cu treisprezece gloanțe!“ Uite-așa vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
știi! Hai, spune, cum a murit? Răspunde, dacă știi. — Cară-te! Nu mă bate la cap. A murit, și uite cum: după asemenea onoare, pe această suverană, fără vreo vină, a târât-o pe eșafod călăul Samson, spre distracția poissardes-lor*** pariziene, iar ea, de spaimă, nu pricepea ce se întâmplă cu ea. Vede că el o apleacă sub cuțit, că o împinge cu ghionturi - toți râd -, și a început să strige: „Encore un moment, monsieur le bourreau, encore un moment!“ Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
prin stațiuni cu apă minerală, iar iarna în Château des Fleurs din Paris, unde, la timpul lor, au lăsat sume imense de bani. Putem spune cu certitudine că măcar o treime din dijma luată de la iobagi a acaparat-o proprietarul parizianului Château des Fleurs (ăsta om norocos!). Oricum ar fi, nepăsătorul P. l-a crescut princiar pe cuconașul luat de suflet, i-a angajat guvernanți și guvernante (neîndoielnic, foarte drăguțe), pe care, fiindcă veni vorba, le aducea chiar el de la Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
NU ÎNCETEAZĂ... "] "Romînul" nu încetează a repeta analiza articolului din "Deutsche Revue" și nu noi îl vom împiedeca de la aceasta dacă-i face plăcere. Daca ipoteza acelui studiu luminos se va realiza vrodată, daca - precum susțineau două articole din ziarul parizian "Le Temps" - vom fi sau nu siliți a ne pronunța într-un moment dat pentru sfera de putere a unuia din marii noștri vecini, iată o cestiune care se poate prezenta conștiinței oricărui om politic și, supusă o dată aparatului gândirii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de mirare că toate instituțiile noastre s-au discompus de acest venin cadavaric. Biserica nu mai e biserică, căsătoria nu mai e căsătorie, școala nu mai e școală; nimic nu e acătării. Dar unde punem trebuințele acestei plebe? Trebuințe aristocratice, pariziene, de cari clasele dirigente vechi nici nu visau. La toate adevărurile acestea, limpezi ca cristalul, la părerea de rău că mersul dezvoltării noastre n-a fost organic, continuitiv, că ne costă sănătatea și bunăstarea poporului nostru, ce ne răspund acești
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se decorează cu Bene-merenti tocmai pentru aceste înjurături. Iată... istorioare, foarte morale desigur, menite de a forma prin exemple inima elevului. Ca studii substanțiale s-ar putea introduce în Cartea de citire greco - bulgărească cultura caprelor. Item, indicație de parfumuri pariziene pentru a neutraliza foetor caprinus. Item cultura maslinelor. Item uscarea țârilor. Item indicațiuni pentru jocul cu cărți măsluite. Item metode nouă pentru a se chivernisi pe lângă ruși prin tainică binefacere. Iată o mulțime de ramuri de producțiune patriotică cărora roșii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
securității americane altfel decât prin USA PATRIOT ACT (vezi). SOHO De obicei ortografiat SoHo, dar și Soho, în context american nu poate fi confundat cu toponimul londonez Soho. SoHo (=South of Houston Street) este un fel de echivalent new-yorkez al parizianului Quartier Latin. Aflat în partea inferioară (de sud) a zonei West Side din Manhattan, SoHo este cunoscut pentru galeriile sale de artă și pentru restaurantele de lux, dând o notă metropolei pe care amatorii de generalizări și stereotipii ar putea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
XVIII-lea și Începutul secolului al XIX-lea adusă de nevoia de locuințe urbane, dar și de noul mod de viață al orașului industrial și liberal. Imobilul cu apartamente de Închiriat este folosit pentru toate stările sociale: pentru marea burghezie pariziană, pentru defavorizați (locuința socială). Modelul se răspândește și, În multe orașe europene, apar blocuri Înalte pentru diverse tipuri de utilizatori. După cel de-al Doilea Război Mondial, blocurile reprezintă cel mai vizibil și mai uniform răspândit produs al urbanismului european
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
viziunii, ce se întretaie și suprapun, își fac ecou, într-o alcătuire rapsodică: spectacolul orașului modern generează în egală măsură entuziasmul și angoasa, confesiunea solitarului frustrat și reveria eliberatoare a unor evaziuni dincolo de „mucegaiul birourilor”. Ca spectator-reporter al tumultului vieții pariziene, Voronca prelungește în Ulise viziunea din poemele „integraliste” într-o sintaxă, totuși, mai destinsă. „Veacul asigurărilor și al reclamei luminoase” e surprins în acumulări de notații brute sau metaforice ale decorurilor și gesticii cotidiene: „pe bulevarde sirenele autobuzelor ș...ț
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
natură: "Multe flori sunt, dar puține / Rod în lume o să poarte, / Toate bat la poarta vieții, / Dar se scutur multe moarte" (Criticilor mei). Poetul a extins comparația la tineri și la epigoni, cei îmbătrâniți înainte de vreme, prostituați, stâlpi de cafenele pariziene care se-ntorc să fericească norodul cu chipul lor isteț de oaie creață. În poezie, este vidul din cuvintele ce din coadă or să sune. În acest mod percepe Eminescu epigonismul. După opinia lui, fantasma pictorului, ca și a poetului
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Malcolm Bradbury iarăși ne pune pe gânduri, fiindcă epica postmodernistă de la noi a mers pe linia abandonului "categoriei profundului", vorba lui Patapievici. După Bradbury, între 1945-1968 a existat în Occident un pre-postmodernism, atingând faza postmodernismului înalt între 1968, de la revoluția pariziană a tinerilor, până în anii '80, încât, în ceasul Seminarului de la Stuttgart, el își punea întrebarea serioasă ce va urma după decesul postmodernismului, contrazicând optimismul lui Ion Bogdan Lefter privitor la trăinicia paradigmei, asociată cu un apogeu prelungit al "noului antropocentrism
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
viața sfinților prea cuvioșilor părinți Varlaam și Ioasaf [...] din nou din grecește și slavonește în limba rusă tradusă. Nici călugării de la Kutein nu au tradus romanul „din grecește și slavonește”, cum pretind, ci direct din latinește, folosindu-se de ediția pariziană a lui Jacob Billius și apelând doar pentru anumite pasaje la redacții slavone și grecești. Formularea din titlu se datorește năzuinței exprese a tălmăcitorilor de a fi bine acoperiți în raport cu norma ortodoxă. Același a fost motivul pentru care Fota grămăticul
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
maestru al barei și al cuvântului sunt muiate în seninătatea unui caracter solar, spirit deschis asupra lumii, a oamenilor și evenimentelor. Narator volubil, V. mânuiește magistral dialogul recuperat din cutele memoriei, evocând anii de școală, ai formării profesionale (cu episodul parizian al doctoratului) și ai unei cariere care i-a adus mari satisfacții, recunoaștere în breaslă și în clientela tribunalelor. Sunt pagini agreabile, care conservă mai ales partea frumoasă a vieții, până și într-un moment „tragic, sinistru, fioros și plin
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
Mărășești. În schimb, nimeni nu se Îndoiește de coerența și caracterul distinct al generațiilor pașoptistă, junimistă sau sămănătoristă În cultura și politica românească și nici de succesiunea clivajelor care i-au departajat pe academiști, simboliști ori expresioniști În viața artistică pariziană. Generațiile despre care vorbeam au fost alcătuite, de obicei, din așa-numiții „tineri furioși”, „tineri revoltați” sau „tineri oțeliți”, care au contestat Întotdeauna cel puțin o parte din valorile Înaintașilor, În numele solidarității lor de generație. Ajungem astfel la o trăsătură
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
om politic și diplomat pe care și-l câștigase odată cu războiul de independență al coloniilor americane, de acea aureolă de luptător și filosof, Întruchipare a virtuților și a simplității naturale a Americii, pe care i-o adusese legendarul său sejur parizian. Întâlnim astfel, În acești ani, exemplare din ediția de opere complete tipărită la Dresda În 1780, În limba germană (aflate În colecțiile Colegiului Unitarian din Cluj-Napoca ori menționate În catalogul Bibliotecii Teleki XE "Teleki" ), sau o selecție din scrierile mărunte
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lucrarea amplă a lui Marian Popa XE "Popa" , Călătoriile epocii romantice, Editura Univers, București, 1972. Deosebit de semnificative pentru o imagine nuanțată, complexă, a unei realități străine sunt impresiile criticilor literari. Exempli gratia: Carnetele europene ale lui Adrian Marino sau Jurnalul parizian al lui Eugen Simion. Dintre numeroasele relatări ale călătorilor străini În România, pe cele cu caracter literar, din secolul trecut, le-a antologat Simona Vărzaru, Prin țările române. Călători străini din secolul al XIX-lea, Editura Sport-Turism, București, 1984; numărul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Jermyn, care, deși trăia în lux, avea mare grijă ca să nu fie nimic oferit servitorilor regelui, astfel încât Rustat și alți domni erau nevoiți să trăiască cu un pistol pe zi și să meargă pe jos, un lucru neelegant pentru obiceiurile pariziene.“ Detaliile oferite de aceste memorii ne ajută să avem o imagine completă a vieții regelui Carol al II-lea în perioada exilului impus de circumstanțele politice. Istoricii menționează doar faptul că regele a căutat adăpost la curțile regale europene. Însă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]