10,871 matches
-
reeditarea unor proze din perioada de început, include și piese noi. O variațiune pe tema din Condotierul este O vacanță atât de lungă..., romanul unei „crize de afirmare”, care investighează un caz de „rebeliune” existențială, de refuz al soluțiilor social-profesionale pasive și convenționale, în numele urmării unei vocații artistice. „Rebelul” care respinge calea unei cariere banale și conformiste și a unei existențe terne constată că aspirația către independența deplină față de societate este irealizabilă, iar „evadarea” sa eșuează. Aici descripția amănunțită a cotidianului
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
subconștient al identității etnice îi schimbă conștiința alienată și aduce eul la matca naturală, la dorința de a se integra și a se dărui compatrioților. Deși personaj principal, Andrei Retezeanu este prezent în roman doar prin câteva introspecții și monologuri. Pasiv, el se supune împrejurărilor și nu reușește să reprezinte decât propria biografie, chiar și pe aceea insuficient. Faptele (foarte puține), opiniile și intențiile sale nu îi conferă o valoare de simbol sau de promotor al unei renașteri naționale, reală sau
GOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287306_a_288635]
-
în tranziție. Occidentul poate fi mai ușor și este mai frecvent descris în termenii marxiști ai evoluției sociale generate de „motoare” interne, cu precădere economice și tehnologice. În aceste societăți, politicul se adaptează la societate și are mai degrabă rolul pasiv de a reprezenta, la nivelul statului și prin intermediul acestuia, raporturile de forțe economice și sociale din societate. Invers, societățile postcomuniste în tranziție ilustrează modelul leninist de societate, care este transformată prin voința politică a „revoluționarilor” - deveniți în ideologia dominantă doar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comunicare, dar și material și simbolic. Traducerile simultane, indispensabile, sunt costisitoare, folosirea englezei că lingua franca nu este curentă decât În științele politice și economie, după cum există și un decalaj Între generațiile de cercetători francezi În ceea ce privește stăpânirea englezei sau cunoștințele pasive În alte limbi (germană, În cazul de față). Dezvoltarea multiligvismului ar trebui să devină o prioritate pentru cercetarea franceză. Investițiile insuficiente ale politicii franceze de cercetare În direcția Europei de Est sunt de altfel confirmate (interviul cu Georg Thurn). Dacă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
aici este cel al lui Eugen Ionescu, dar nu este singurul. În ciuda adoptării limbii literare franceze și chiar a originii sale În parte franceze, Ionescu a fost o prezență (fie și cu intermitențe) În exilul românesc, si nu doar una pasivă. În nici un caz nu poate fi „exclus” din exil. Pornind de la exemplul lui Ionescu/Ionesco și de la situația scriitorilor israelieni de origine și de limbă română, nu cred că criteriul limbii literare este determinant pentru definirea statutului de exilat al
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
clasificaretc "3.2.1. Relevanța criteriilor de clasificare" Taxonomia poate lua o varietate impresionantă de forme și pentru familie. Se vorbește de familii reprimatoare și familii liberale (în educație), de familii integrate și la limita integrării, familii active și familii pasive, familii stabile și familii instabile (vezi Mitrofan, Mitrofan, 1991). În același spirit am putea continua: familii tinere, familii bătrâne, familii bogate, familii sărace. Asemenea clasificări au însă doar o valoare conjuncturală, fiind utile în gruparea unor date statistice sub sintagme
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familii în 1989). Când ne referim, prin urmare, la tipologia familiei, trebuie să avem în vedere că putem găsi aproape o infinitate de criterii (și tipuri), dar că multe dintre ele nu au aproape nici o valoare epistemică (familie activă, familie pasivă, de pildă), că unele au o funcție conjuncturală (în cercetări pe diferite teme), după cum există tipuri de familie care au o valoare științifică generală pentru sociologia familiei. Ele vor fi analizate în cele ce urmează. 3.2.2. Familia nucleară
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dezirabil”. Sigur, ne-am putea gândi că aceste studii au fost efectuate în SUA, unde pragmaticul, logicul, raționalul au o valoare socială mai pronunțată. Oricum, datele etnografice arată că, în aproape toate culturile, de la femei se așteaptă să fie mai pasive, mai dependente, mai ascultătoare, mai emoționale, interesate mai mult de ceea ce simt alții, mai centrate pe casă și familie. De la bărbați se așteaptă, în schimb, să fie mai independenți, mai competitivi, mai controlați emoțional, mai raționali și mai puțin interesați
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
celălalt. Această reacție este tipică în cazul partenerilor care până atunci au avut satisfacție în viața de cuplu, au investit mult în ea și, în afara acestor variabile, se pare că este mai frecventă la femei. • Loialitatea (loyalty) înseamnă un mod pasiv, dar optimist de a aștepta să se îmbunătățească situația. Persoana loială partenerului său și statutului său marital speră și, eventual, se roagă ca lucrurile să se rezolve de la sine. Acest tip de răspuns este caracteristic indivizilor care consideră că neînțelegerile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ca lucrurile să se rezolve de la sine. Acest tip de răspuns este caracteristic indivizilor care consideră că neînțelegerile nu sunt grave, nu trăiesc insatisfacția la cote înalte și, oricum, nu prea văd alte variante. • Neglijarea (neglect) este tot o așteptare pasivă, dar neînsoțită de speranța de mai bine, ci, dimpotrivă, de gândul că relația tot se va sfârși odată și odată. Persoana cu această atitudine își ignoră partenerul, refuză să discute problemele și chiar se comportă urât cu el. Răspunsul de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau altul. Respectivele au în comun următoarele modele: au adânci rădăcini psihanalitice (raportul conștient-inconștient, rolul emoționalului, mecanismele de apărare etc.); importanța acordată dezvoltării și diferențierii individuale; față de toate celelalte abordări, terapia este de lungă durată, iar rolul terapeutului este mai pasiv. Variantele diacronice pot fi grupate în două modele principale (Griffin, 1993): modelul relațiilor obiectuale și modelul terapiei familiale multigeneraționale. 9.3.2.1. Modelul relațiilor obiectuale tc "9.3.2.1. Modelul relațiilor obiectuale " Pleacă de la premisa că în decursul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sentimentele și expertiza - atât a funcționarilor guvernamentali, cât și a cetățenilor pe care Îi servesc - sunt În mare măsură ignorate. Cea mai eficientă organizație era considerată aceea În care funcționarii acționează ca niște soldați, iar cetățenii sunt tratați ca agenți pasivi. Vechea formă de comandă-și-control rațional era imaginea În oglindă a mentalității mecaniciste a epocii. Atât mașinile cât și oamenii erau văzuți ca instrumente pasive, activate de o forță superioară externă și făcute să execute acțiuni simple În mod repetat. Modelul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
era considerată aceea În care funcționarii acționează ca niște soldați, iar cetățenii sunt tratați ca agenți pasivi. Vechea formă de comandă-și-control rațional era imaginea În oglindă a mentalității mecaniciste a epocii. Atât mașinile cât și oamenii erau văzuți ca instrumente pasive, activate de o forță superioară externă și făcute să execute acțiuni simple În mod repetat. Modelul raționalizat prevedea puțin (sau de loc) spațiu pentru inițiative din partea celor care executau sarcinile sau a celor care primeau serviciile. Se preupunea că nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o abordare a guvernării bazată pe proces, care să Înlocuiască vechiul model ierarhic Închis cu un nou model de sistem deschis. Ei argumentau că guvernarea efectivă ține În mai mică măsură de impunerea, de sus, a deciziilor predeterminate unor agenți pasivi la nivelul de jos, fiind mai mult o chestiune de angajare efectivă a tuturor actorilor - guvern, oameni de afaceri și societate civilă - Într-un proces În desfășurare, de deliberare, negociere, compromis și consens, cu sugestia radicălă că cele mai bune
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un așa mare preț pe forma mesajului este o ilustrare pregnantă a importanței ei. 3) Subiectul-receptor și caracteristicile sale. Încă din primele abordări clasice ale schimbării prin persuasiune s-a subliniat ideea că subiectul expus comunicării nu este un receptor pasiv. Ideile și propunerile comunicatorului nu se imprimă automat în mintea indivizilor și, cu atât mai mult, nu sunt acceptate necondiționat. Studiile mai recente au dezvoltat și concretizat această teză. În privința implicării eului ca factor pregnant în eficiența persuasiunii, se poate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de specialitate, Denis McQuail (1999) ne propune un model al comunicării axat asupra situației și dezvoltat de-a lungul unei axe activ-pasiv. Aceste două atribute oferă o combinatorică în raport cu emițătorul sau receptorul, conducând la patru situații: 1. Cazul transmițător activ-receptor pasiv (situație cunoscută drept modelul transferului intenționat de informație) își regăsește exemplificarea elocventă în cadrul școlar tradițional. Astfel, într-un învățământ de sorginte expozitivă consemnăm implicarea cadrului didactic și neimplicarea elevilor/studenților, procesul instructiv-educativ desfășurându-se ca act de comunicare unidirecțională; un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
expozitivă consemnăm implicarea cadrului didactic și neimplicarea elevilor/studenților, procesul instructiv-educativ desfășurându-se ca act de comunicare unidirecțională; un asemenea model se bazează pe eficiența transmițătorului pentru a întreține procesul de comunicare; 2. La polul opus, întâlnim cazul unui transmițător pasiv și al unui receptor activ. De data aceasta putem încadra situația în educația permanentă în care persoana își dezvoltă strategii active de căutare, își construiește și evaluează propriul traiect instructiv-educativ; 3. Din punct de vedere comunicațional, eficiența este produsă de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dialogului, dezbaterii, negocierii). Pentru a se realiza acest fenomen, atât transmițătorul, cât și receptorul trebuie să posede deprinderi de comunicare eficientă (prezentare eficientă la emițător, ascultare eficientă la receptor); 4. Ultima situație, caracterizată de o transmitere și o receptare deopotrivă pasive o putem întâlni frecvent (în învățământ, ea poartă denumirea de educație informală); ca întindere, acest timp de comunicare are cea mai mare extensie. Principalele dezavantaje constau în lipsa de selecție a transmiterii-receptării mesajelor, preponderența elementelor variabile/întâmplătoare. Am prezentat aici aceste
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
audiență temporară, cum ar fi persoanele care se află pe o stradă la un moment dat al zilei. Nici un element comun nu îi leagă pe membrii audienței de vorbitor; primul pas, cel de captare a atenției, este crucial; (2) audiența pasivă - audiența care este deja structurată de reguli ale ordonării; prezentatorul este mai degrabă definit de pasul al doilea în discurs, de menținerea atenției și interesului acestei audiențe; (3) audiența selectată reprezintă acei membri care se află la un loc în funcție de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
subîncărcării informaționale; la polul opus supraîncărcării, subîncărcarea informațională înseamnă că vorbitorul subestimează inteligența și puterea de înțelegere a publicului, rezultatul fiind că audiența se plictisește și își pierde interesul pentru mesaj; - implicarea audienței (aceasta nu trebuie privită ca un public pasiv, ci trebuie identificate căi de găsire a unui rol activ al audienței în prezentare) și folosirea experienței acesteia (dacă doriți să vorbiți despre ceva pe care aceasta nu-l cunoaște, comparați-l cu ceva ce îi este cunoscut); - autenticitatea - de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de pași în descifrarea acestuia; - „pașii” modelului Ross operează cam în același timp. Se cuvine, de asemenea, să ținem cont de ceea ce Myers observa, și anume că „participarea activă, verbalizată în discuție produce mai multe schimbări în atitudine decât ascultarea pasivă (...). Mintea oamenilor nu este o tablă nescrisă în care emițătorul poate să scrie ce vrea; ceea ce gândesc oamenii în răspunsul pe care îl oferă mesajului este crucial” (Myers, 1990, p. 290). Acest fenomen este pluriinfluențat, în sensul că acțiunea mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în reverie unde își închipuie că este puternic și îl bate el pe elevul mai mare. Concluzia acestui exemplu? A doua zi la școală elevul mai mare iar îl va bate! 5) negativismul se manifestă ca o rezistență, activă sau pasivă, operând în mod indirect, inconștient; cu această modalitate de răspuns la frustrare ne confruntăm în ipostaza de cadru didactic sau părinte, îndeosebi la adolescenți; A. Cardon (2002) identifică negarea și ca posibilă strategie de manipulare - atunci când o persoană este atacată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
situație, cercetările au identificat atât efecte pozitive, cât și efecte negative asupra îndeplinirii unei sarcini de către subiect; interesantă a fost însă dezvoltarea unei legături între tipul de activitate/gradul de dificultate a acesteia și randamentul înregistrat în prezența unui public pasiv; astfel, dacă subiecții care au fost îndemnați să execute o sarcină de joasă sau medie dificultate au fost stimulați de existența unui astfel de public, în schimb, în condițiile creșterii nivelului de dificultate al sarcinii, probabilitatea apariției insuccesului crește. În
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
probleme au putut fi identificate în grupurile de elevi care au lucrat împreună, chiar în cazul în care acești elevi nu au discutat deloc între ei. Se cuvine însă făcută aici o precizare: în opinia noastră, numărul membrilor/mărimea grupului pasiv poate să introducă variabile noi în proces. Astfel, un public restrâns poate determina efecte similare activității de coacțiune, chiar dacă persoanele respective asistă fără să intervină la activitatea subiectului. Jackson și Latane spun că „efectul asupra altor persoane crește în funcție de număr
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
premisă de la care pornim în studierea complexului fenomen comunicațional în cadrul unui grup uman în sens general și al unui grup (al unei echipe) didactic(e) de lucru, în particular. Desigur că, în practică, nu putem vorbi despre un grup absolut pasiv sau totalmente co-acțional; unii dintre membrii fiecărui grup se implică în activitate, alții dimpotrivă. Nuanțând și mai mult, putem spune că și în grupa membrilor care se implică în activitate deosebim mai multe grade diferite de implicare. Această gradare a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]