10,034 matches
-
-se în depărtare. După ceea ce lui i s-au părut ore, timp în care decojise roșia de pe receptor, femeia s-a întors. — În momentul acesta, soția dumneavoastră e dilatată la trei centimetri. Hugo și-a adus aminte de măsurătorul de paste al lui Lotti și a tresărit. — Nu, e o greșeală, a insistat el. Ați încurcat persoanele. —Numele soției dumneavoastră e Amanda Hardwick? Un val de sânge cald i-a invadat chipul lui Hugo. —Ăăăă, da. Da, ăsta e numele soției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
coafat cu grijă. —Prăjitura aia de Crăciun... Alice a devenit iritată. Era adevărat că nu erau prea frumoase zorzoanele neclare și neterminate pe care Jake le desenase pe prăjitura de Crăciun vegetariană, din cereale integrale, cu ajutorul unui fost tub de pastă de dinți, clătit cu apă, și cu capătul tăiat. —Ăsta a fost pontul cel mai grozav din numărul pe decembrie al lui La Gunoi! a spus ea cu încăpățânare. Da, îmi închipui. Dar, draga mea, cum o să ajute asta la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
că Hugo n-o știa. Dar - ochii i-au fugit la borcanele cu mâncare pentru copii - oare în partea asta nu existau niște posibilități clare? Nu. N-ar fi putut. Pe de altă parte... Hugo a examinat unul dintre borcane. Paste cu gust de roșii organice și mozzarella. Ei, asta era ceva mai potrivit, nu? Dacă ar fi combinat piureul respectiv cu niște penne, Alice nu putea să-și dea seama ce mânca. Bărbatul a mai scotocit în căutarea a două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
el la puțin timp după aceea. Când a adus farfuriile în sufragerie, Hugo strălucea. —Ce rapid ai fost, a remarcat Alice impresionată, luând farfuria care-i fusese întinsă. — Am pregătit ceva la repezeală, a rânjit Hugo cu modestie. Gustând din paste, Alice a detectat un iz straniu, dur, aspru și dulceag. Totuși, era mult prea politicoasă ca să facă vreun comentariu. Amândoi își urcaseră picioarele, relaxați, pe măsuța din sufragerie. Hugo a realizat că era ocazia ideală s-o întrebe pe Alice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Mulțumesc pentru cină. Hugo a privit-o îndurerat. Cina! După tot ce făcuse ea în seara aia, una dintre cele mai groaznice seri din viața lui, oare Alice nu merita mai mult decât o cutie de bere caldă și niște paste vechi amestecate cu mâncare de copii? — Putem să ne mai vedem? a întrebat-o Hugo. Mi-ar face o mare plăcere să te invit la cină - știi -, la o cină adevărată. Ca să-ți mulțumesc. — Nu e nevoie. Sincer. — Dar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
nedecorate. Similitudini în privința decorului cruciform găsim la vasele-borcan, din veacurile VI-VII, descoperite la Horga, Murgeni - Vaslui, Ștefan cel Mare - Bacău, Botoșana - Suceava, Davideni - Neamț, Cățelu Nou - București, Belciug-Prahova, Butuceni - Orheiul Vechi (Basarabia) etc. b) Pentru ceramica lucrată la roată pasta este zgrunțuroasă, arsă similar categoriei precedente, fiind de culoare cenușie sau gălbuie (pl. VII/1-3). Atunci când sunt ornamentate, recipientele dispun de un decor incizat (pl. VII/4). În așezarea de la Dodești - Vaslui s-a identificat o ceramică semifină cenușie, surprinsă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramice își găsesc analogii nu doar în Moldova, la Costișa, Davideni - Neamț, Botoșana - Suceava, dar și la Ipotești-Cândești, în Muntenia sau la Bratei, în Transilvania. În perioada următoare, secolele VI-VII, ambele categorii ceramice înregistrează schimbări pozitive, vizibile în compoziția pastei, a modului de ardere, forme și decoruri. a) Ceramica la mână conține, pe lângă cioburi pisate, și microprundișuri, astfel că pasta este mai bine frământată, omogenă și arsă oarecum uniform, căpătând culoarea brun-gălbuie sau cărămizie (pl. VIII). Forma vasului-borcan evoluează de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau la Bratei, în Transilvania. În perioada următoare, secolele VI-VII, ambele categorii ceramice înregistrează schimbări pozitive, vizibile în compoziția pastei, a modului de ardere, forme și decoruri. a) Ceramica la mână conține, pe lângă cioburi pisate, și microprundișuri, astfel că pasta este mai bine frământată, omogenă și arsă oarecum uniform, căpătând culoarea brun-gălbuie sau cărămizie (pl. VIII). Forma vasului-borcan evoluează de la diferite mărimi și variante, capătă un aspect mai zvelt, având corpul alungit, gura mai largă decât diametrul fundului (ultimul fiind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
îngroșați, ultimii fiind drepți (Rateșul Cuzei - pl. VI/5) sau ușor aplecați spre interior (la Davideni, Izvoare-Bahna, Borșeni, Roșiori-Neamț, Lozna-Dorohoi, Cucorăni-Botoșani, Bacău-Curtea Domnească, pe teritoriul Moldovei și la Șirna Belciug-Prahova, în Muntenia). b) Ceramica la roată conține, de regulă, o pastă similară categoriei anterioare, același mod de ardere și culoare. Forma frecvent utilizată este oala-borcan, de aspect zvelt, cu ușoare neregularități, cu fundul drept, corpul alungit, cu buza evazată și rotunjită (pl. X). Decorul cuprinde striuri paralele incizate, executate în zona
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prin tehnica realizării și formă), modelate la mână, a căror proveniență se datorează pătrunderii migratorilor slavi, la răsărit de Carpați, la finalul secolului VI. Ceramica de acest tip are buza tăiată, nu are gât, are umerii prelinși și suprafața nedecorată; pasta are un aspect făinos, chiar dacă conține aceleași ingrediente ca și unele exemplare autohtone, de culoare gălbui-albicioasă, rozie și brun-roșcată (pl. IV). În siturile menționate mai sus, au fost găsite vase-borcan cu trăsături slave, însă, în alte trei așezări (Gura Idrici
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cercetate. Însă, datorită disputelor privind proveniența acestui recipient, rămânem rezervați în atribuirea originii lui slave cu certitudine și nu putem propune folosirea vasului ca un criteriu de departajare. Spre deosebire de ceramica de tip slav, cea autohtonă era modelată cu mâna, din pastă grosieră, având în compoziție cioburi pisate și microprundișuri. Era reprezentată prin oala-borcan cu umerii aplatizați ori bombați, corpul alungit și fundul îngroșat. În privința atribuirii etnice a ceramicii la roată, nu există dubii că ea aparține localnicilor, deoarece această categorie nu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de chirpici, s-a luat în calcul o a doua variantă (emisă de autor), a unei case întrebuințată pe termen lung de membrii comunității, cu o anumită destinație social-economică. Inventarul era format din fragmente de oale, lucrate la mână, din pastă friabilă, și la roată, ornamentate cu striuri incizate orizontal sau vălurit. Dintre toate stațiunile cercetate în acest bazin, cele mai complete și eficiente informații au fost oferite de stațiunea de la Dodești - Vaslui, motiv care a permis cele mai dese trimiteri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1.6. Inventar arheologic 1.6.1. Categorii ceramice. Tipologia vaselor. Ornamente Vasele ceramice din intervalul cronologic cuprins între secolele VIII-IX, modelate la mână, dar mai ales la roată, conțin ca degresant inițial cioburi pisate, iar ulterior nisip și microprundișuri. Pasta lor este bine frământată, recipientele fiind corect executate și arse uniform, de culoare roșcat-cărămizie ori roșcat-gălbuie. Principalele vase sunt cele de tip borcan sau oală, cu mai multe variante, în care, între diametrul gurii și al bazei există mici diferențe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și ca semne creștine (când sunt pe corpul vaselor) ale membrilor comunităților locale, din așezările de la Dodești și Negrești. În paralel cu așa-zisa „olărie de uz casnic”, a fost identificată o categorie ceramică denumită convențional „de lux”, executată din pastă fină, de culoare cenușie sau gălbuie, având un decor lustruit și incizat. Această ultimă categorie devine frecventă ulterior, pe parcursul secolelor X-XI. Analiza inventarelor din așezările de VIII-IX a permis distingerea mai multor variante ceramice ale vasului-borcan ori tipsiei, lucrate la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
decorul este format din puncte, linii incizate orizontal, sau în valuri simple ori duble, dispuse pe aproape întreaga suprafață, ca la recipientele găsite la Gura Idrici, Negrești, Chircești-Miclești și Dodești - Vaslui (pl. XXIV/5-7). tipsie modelată exclusiv la mână, din pastă cu cioburi pisate în compoziție, cu fundul gros, iar marginile ușor înălțate și aplecate spre interior (la Oncești), iar alteori scurte și rotunjite (cele de la Gura Idrici, Dodești); aceste trăsături îi conferă un aspect grosier, așa cum se observă la exemplarele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
acestora (vasul borcan și tipsia) denotă păstrarea trăsăturilor de tradiție daco-romană și perpetuarea principalelor recipiente cunoscute din Antichitate. În privința categoriilor ceramice, se produce o disproporție, prin scăderea ceramicii lucrate la mână. În schimb, multe dintre vasele făcute la roată păstrează pasta, forma, arderea și unele motive decorative, de la ceramica făcută la mână, specifică secolelor VII-VIII. Ornamentația recipientelor la roată variază de la linii incizate orizontal la cele vălurite, care acoperă de regulă partea superioară, uneori delimitată de zona inferioară nedecorată, prin două
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
așezările bazinului, de la Oncești, Dodești, Tanacu, se regăsesc și în restul spațiului românesc, specifice acestei perioade. Alături de ceramica de „uz casnic” s-a găsit și o ceramică lucrată fin, la roata rapidă, de calitate bună, cu nisip și microprundișuri în pastă, având pereții subțiri, netezi, cu fundul drept și îngust. Ultima categorie a fost numită convențional „de lux” și s-a descoperit mai rar, fiind prezentă la Oncești - Bacău și Dodești - Vaslui (pl. XXXIV). La categoriile ceramice descrise, predomină decorul de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
predilecție în ultimul veac menționat. În privința asemănărilor și deosebirilor, de-a lungul celor două faze, specifice preliminariilor culturii Dridu, nu s-au observat pentru tipul de așezare, locuință, anexă diferențe perceptibile, însă în cazul ceramicii, a tipologiei vaselor, a compoziției pastei și modului de realizare a recipientelor s-au remarcat modificări. Astfel, dacă în prima etapă, inventarul ceramic este încă dominat de vasele modelate la mână (vase-borcan, tipsii, castroane, străchini, căni, capace), uneori decorate cu alveole și crestături pe buză ori
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
răspândirii creștinismului și al adoptării ritului și ritualului creștin de înmormântare, de către populația autohtonă. Descoperite întâmplător, urnele din cele două situri funerare de la C.F.R. Dodești (o singură urnă) și Vinețești-Cordeni (fragmente de la trei sau patru urne) au trăsături similare în privința pastei, a modului de prelucrare și mai ales a decorului. Urna lucrată la roată, de la C.F.R. Dodești, găsită în perioada interbelică și a cărui loc nu se mai cunoaște în vederea efectuării unor verificări de teren, este decorată cu benzi de linii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din arealul dobrogean). Moneda este din argint și a fost emisă la Constantinopol, între anii 867-879, în timpul împăratului Ignatios (867-877) sau Photios (877-886). Brăzdarul de plug de la Pogonești-Ivești s-a găsit în asociere cu câteva fragmente ceramice, specifice prin caracteristicile pastei și decorurilor intervalului de timp al secolelor VIII-IX. Acest exemplar este apropiat celor de formă simetrică, de dimensiuni relativ mari, de la Mănăstirea, Grumezoaia, Giurcani (Vaslui), Cornățel (Bacău), Răducăneni (Iași) și Bârlogu (Argeș). Amnarul din fier de la Tăcuta este dreptunghiular în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o „bucătărie de vară”, pentru membrii comunității respective. Celelalte două par să fi servit, potrivit autorilor, la arderea ceramicii, în interiorul și în preajma lor găsindu-se numeroase fragmente ceramice, modelate la mână și la roată. Cele făcute la mână aveau o pastă slabă calitativ, fapt ce le conferă un aspect grosier, cu neregularități, în timp ce fragmentele, lucrate la roată, dispun de o pastă mai bună, cu scoică pisată în compoziție, iar roata înceată le-a conturat un aspect calitativ superior. Ceramica la mână
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și în preajma lor găsindu-se numeroase fragmente ceramice, modelate la mână și la roată. Cele făcute la mână aveau o pastă slabă calitativ, fapt ce le conferă un aspect grosier, cu neregularități, în timp ce fragmentele, lucrate la roată, dispun de o pastă mai bună, cu scoică pisată în compoziție, iar roata înceată le-a conturat un aspect calitativ superior. Ceramica la mână, descoperită în primele două cuptoare, le datează în secolele IX-X, în vreme ce fragmentele, realizate la roată, din cadrul celui de-al treilea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dezvoltarea societății vechi românești în secolele X-XI. La fel ca în veacurile VI-IX, ceramica constituie și acum elementul dominant al culturii materiale locale, fiind o formă evoluată a celei din etapa Protodridu, prin îmbunătățirile aduse în modul de fabricare, pastă, forme, decoruri și aspect. Anterior, recipientele erau făcute la o roata înceată, ulterior ele au fost fabricate la o roată rapidă, dintr-o pastă bine frământată, densă, având în compoziție nisip fin sau fulgi de mică. Vasele erau arse oxidant
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fiind o formă evoluată a celei din etapa Protodridu, prin îmbunătățirile aduse în modul de fabricare, pastă, forme, decoruri și aspect. Anterior, recipientele erau făcute la o roata înceată, ulterior ele au fost fabricate la o roată rapidă, dintr-o pastă bine frământată, densă, având în compoziție nisip fin sau fulgi de mică. Vasele erau arse oxidant. Ornamentul se compune din incizii, situate pe 2/3 din suprafața corpului, uneori extinse pe interiorul buzei. O altă diferență o constituie ceramica fină
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu pieptenele. Întrucât ceramica rămâne elementul distinctiv, în vederea stabilirii cronologiei unei stațiuni arheologice, trebuie trasate câteva din caracteristicile generale ale acesteia, prin punctarea unor criterii de bază, fără de care nu poate fi definită cultura materială, de tip Dridu: 1) Potrivit pastei și a modului de fabricare s-au distins următoarele categorii ceramice: a) Ceramică având nisip în compoziția pastei, iar uneori microprundișuri. Lucrată exclusiv la roată, a fost expusă unei arderi incomplete, fapt evidențiat de culoarea vaselor: brun-roșcate, roșietice și cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]