3,368 matches
-
tablou biblic de referință, în așa fel încât să poată deveni o pagină biblică pentru meditația de astăzi, de mâine și poimâine, și m-am gândit la un episod din Evanghelie, și pentru faptul că, în aceste zile, scriu Scrisoarea Pastorală. În partea programatică a Scrisorii, pentru a face să se înțeleagă ce este Euharistia pentru om, urmez de aproape capitolul 21 din Ioan; este un capitol adăugat Evangheliei lui Ioan, care are 20 și o concluzie, iar capitolul 21 a
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
Voința lui Dumnezeu este iubirea care ne atrage, este iubirea lui Dumnezeu în Cristos care ne atrage în mod irezistibil (noi putem opune rezistență, dar din partea Lui este irezistibilă) asupra unei imagini de om, de Biserică și de societate. Scrisoarea Pastorală a Congresului Euharistic pentru acest an este intitulată chiar: Îi voi atrage pe toți la Mine: adică Isus de pe Cruce, din Euharistie, atrage la sine orice lucru. Iată voința lui Dumnezeu: este iubirea care ne atrage la sine și, atrăgându
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
peluza Casei Albe, 21 de salve de pușcă, un dineu de gală, băuturi la balconul Truman și poate chiar o noapte în dormitorul reginei de la etajul al doilea al reședinței. Îi puteți de asemenea invita pe vizitatori să admire împrejurimile pastorale ale bazei militare Camp David sau să își petreacă un weekend la reședința dumneavoastră de vară iar dacă nu dețineți o reședință de vară, poate ar trebui să vă îndatorați să cumpărați una. Oricare ar fi aranjamentele specifice, perspectiva unei
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
deosebită. La treizeci de ani, s-a mutat în Veneția unde, se spune că erau 100 000 de curtezane. Aici s-a îndrăgostit de ea poetul Bernardo Tasso, tatăl marelui scriitor renascentist Torquatto Tasso (1544-1595) autorul numeroaselor volume de poezii pastorale, erotice, religioase, eseurilor, tragediilor și epopeii "Ierusalimul eliberat". Din dragoste și admirație pentru ea, Emilio Orsini a întemeiat Societatea Tullia, cu șase cavaleri care să-i apere onoarea. În anul 1545 / 1546 Tullia s-a întors în Florența, apoi a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
edificării patriotice erau, de asemenea, după gustul zilei. În Olanda, împărțită între protestanți și catolici se insistă asupra virtuților unei "unități reale [...] pe fondul fragmentării".199 În Marea Britanie, exaltarea anglicizării se redefinește pe de o parte prin propagarea unei viziuni pastorale ce caută să ascundă duritatea industrială, iar pe de altă parte prin glorificarea gesturilor de sacrificiu antrenate de epoca colonială. Astfel, masacrul curajoșilor scoțieni uciși de către afgani la Khyber Pass în 1842, reprezenta conform politicii conducătorilor un argument pentru onoare
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
pământ" (4: 11-12). Se poate descifra în acest episod opoziția dintre cultivatori și păstori și, implicit, apologia acestora din urmă. Totuși, dacă numele de Abel înseamnă "cioban", Cain semnifică "fierar". Conflictul lor reflectă situația ambivalență a fierarului în anumite societăți pastorale, în care este fie disprețuit, fie respectat, dar întotdeauna temut 10. După cum am văzut (§ 15), fierarul este considerat "stăpân al focului" și dispune pe puteri magice de temut, în orice caz, tradiția conservată în povestirea biblică reflectă idealizarea existenței "simple
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
care îmbogățește moștenirea patriarhală. Și nu va fi singurul. Numeroase pasaje descriu, destul de sumar, de altfel, practicile religioase ale patriarhilor. Unele din aceste pasaje reflectă totuși o situație posterioară. Este deci cazul să comparăm dosarul biblic cu practicile specifice culturilor pastorale arhaice, în primul rând acelea ale arabilor preislamici. După Facerea, patriarhii ofereau sacrificii, ridicau altare și așezau pietre pe care le ungeau cu untdelemn. Dar probabil se practica numai sacrificiul sângeros (zebah), de tip pascal, fără preoți, și, după unii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ieșirea din Egipt a fost pusă în legătură cu celebrarea Paștelui. Altfel zis, un sacrificiu arhaic, specific păstorilor nomazi și practicat de milenii de către strămoșii israeliților, a fost revalorizat și integrat în "istoria sfântă" a iahvismului. Un ritual aparținând religiozității cosmice (sărbătoarea pastorală a primăverii) a fost interpretat drept comemorare a unui eveniment istoric. Transformarea structurilor religioase de tip cosmic în evenimente ale istoriei sfinte este caracteristică monoteismului iahvist, și va fi reluată și continuată de către creștinism. 59. "Eu sunt cel ce sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
că indo-europenii practicau agricultura, creșteau vite mari (dar și porcul și probabil oaia) și cunoșteau calul sălbatic sau cel domesticit. Deși n-au putut niciodată să renunțe la produsele agricole, popoarele indo-europene au dezvoltat cu precădere o economic pastorală. Nomadismul pastoral, structura patriarhală a familiei, gustul pentru incursiuni și organizarea militară în vederea cuceririlor sunt trăsături caracteristice societăților indo-europene. O diferențiere socială destul de radicală este indicată de contrastul dintre tumuli (morminte construite în formă de casă și bogat împodobite) și morminte mult
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
contrastul dintre tumuli (morminte construite în formă de casă și bogat împodobite) și morminte mult mai sărace. Foarte probabil, tumulii (kurgan) erau rezervați rămășițelor pământești ale căpeteniilor. Pentru subiectul nostru e important să precizam în ce măsură acest mod de existență - nomadism pastoral, puternic reorganizat în vederea războaielor și a cuceririlor - a încurajat și a facilitat emergența valorilor religioase specifice. Este evident că creațiile societăților agricole nu corespund întru totul aspirațiilor religioase ale unei societăți pastorale. Pe de altă parte, nu există deloc societate
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
să precizam în ce măsură acest mod de existență - nomadism pastoral, puternic reorganizat în vederea războaielor și a cuceririlor - a încurajat și a facilitat emergența valorilor religioase specifice. Este evident că creațiile societăților agricole nu corespund întru totul aspirațiilor religioase ale unei societăți pastorale. Pe de altă parte, nu există deloc societate pastorală complet independentă de economia și religia cultivatorilor. Pe deasupra, în migrațiile și cuceririle lor, indo-europenii au supus și au asimilat continuu populații agricole sedentare. Altfel spus, destul de curând în istoria lor, indo-europenii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
puternic reorganizat în vederea războaielor și a cuceririlor - a încurajat și a facilitat emergența valorilor religioase specifice. Este evident că creațiile societăților agricole nu corespund întru totul aspirațiilor religioase ale unei societăți pastorale. Pe de altă parte, nu există deloc societate pastorală complet independentă de economia și religia cultivatorilor. Pe deasupra, în migrațiile și cuceririle lor, indo-europenii au supus și au asimilat continuu populații agricole sedentare. Altfel spus, destul de curând în istoria lor, indo-europenii au trebuit să cunoască tensiunile spirituale provocate de simbioza
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mituri sunt de origine autohtonă 15. Acest proces de simbioză rasială, culturală și religioasă, atestat din cele mai vechi timpuri, se va amplifica pe măsură ce arienii vor înainta în câmpia Gangelui. Indienii vedici practicau agricultura, dar economia lor era mai ales pastorală. Vitele îndeplineau rolul monedei. Se consuma laptele și produsele lui, precum și carnea bovinelor. Calul era foarte prețuit, dar nu era folosit decât în războaie, incursiuni și rituale regale (cf. § 73). Arienii nu aveau orașe și nu cunoșteau scrierea, în ciuda simplității
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
câștiga ulterior o poziție neîntrecută. Printre primele vom aminti zeița aurorii, Ușas, fiica Cerului (Dyaus), Văyu, zeul Vântului și omologii lui, "adierea" și "sufletul cosmic"; Parjanya, zeul furtunii și al anotimpului ploios; Surya și Savițr, divinități solare; Pușan, vechi zeu pastoral dar pe cale de dispariție (aproape nu are cult), păzitor al drumurilor și călăuzitorul morților, care a fost comparat cu Hermes; gemenii Acvini (sau Năsatya), fii ai lui Dyaus, eroii a numeroase mituri și legende care le-au asigurat un loc
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Deși unele relatări în proză narativă din secolul al XVII-lea folosesc "pragul romanului realist al clasei de mijloc", care se dezvoltă odată cu Defoe la începutul secolului al XVIII-lea, "tradiția dominantă era a romanului de dragoste cavaleresc, curtenesc sau pastoral" (Bush, 53). Cu alte cuvinte, romanul de ficțiune dinaintea lui Defoe consta în mare parte din texte înghețate permanent în imaginea bakhtiană distanțată a trecutului absolut. Lucrurile se schimbă în timpul lui Defoe; el preia familiarul ca subiect ficțional deschis (deși
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Aramă 5761, Oțelul Roșu 12823, Herculane 5982, Cisnădie 17155, Victoria 10745, Predeal 6547, Azuga 5909, Bușteni 11428 și Sinaia 14338) precum și a comunelor, satelor, cătunelor și a minunatelor gospodării permanente și sezoniere risipite pînă la mari Înălțimi. c) Puternica civilizație pastorală a Carpaților Meridionali unde: se Înregistrează cea mai mare frecvență a stînilor de altitudine, respectiv la 1800 m ca și exisrența a „două regiuni proeminente: Săcelele Brașovului și Mărginimea Sibiului, În cuprinderea cărora se găseau cele mai Însemnate centre pastorale
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pastorală a Carpaților Meridionali unde: se Înregistrează cea mai mare frecvență a stînilor de altitudine, respectiv la 1800 m ca și exisrența a „două regiuni proeminente: Săcelele Brașovului și Mărginimea Sibiului, În cuprinderea cărora se găseau cele mai Însemnate centre pastorale, urmate fiind de satele din ținutul Branului, Țara Oltului, Covasna și Țara Hațegului”. Aspecte importante ale civilizației pastorale În zona analizată sunt oferite de cercetările Întreprinse se doamna Lucia Apolzan si parțial publicate de domnia sa În lucrarea Carpați tezaur și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m ca și exisrența a „două regiuni proeminente: Săcelele Brașovului și Mărginimea Sibiului, În cuprinderea cărora se găseau cele mai Însemnate centre pastorale, urmate fiind de satele din ținutul Branului, Țara Oltului, Covasna și Țara Hațegului”. Aspecte importante ale civilizației pastorale În zona analizată sunt oferite de cercetările Întreprinse se doamna Lucia Apolzan si parțial publicate de domnia sa În lucrarea Carpați tezaur și istorie. d)Numărul mare de cetăți dacice, castre romane și așezări umane din perioada de formare a poporului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
patrimoniului cultural național, muzee de diverse tipuri, colecții, pinacoteci, case memoriale etc.; d) Elemente ale ocupațiilor materiale tradiționale: olărit, artizanat, sculptură În lemn, Îndeletniciri casnice și gospodărești (morărit, bătut sumane, piuă etc.); e) Obiceiuri și tradiții, cum ar fi: obiceiuri pastorale, agrare, de anul nou, de nuntă, de naștere, ca și festivaluri folclorice Înterjudețene, nedeele etc. Carpații Meridionali, constituie una dintre cele mai interesante regiuni turistice ale țării noastre, pentru că În special aici - ca de altfel și În alte locuri - turistul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
formații de dansuri, În 13 coruri și În 21 formații instrumentale populare deoasebite, iar În 8 realizatori de instrumente muzicale populare. La acestea se adaugă cca 20 de localități unde anual se organizează festivaluri folclorice interjudețene, iar În 9 - festivaluri pastorale. Iată deci că din totalul a 157 localități ale Carpaților Meridionali, majoritatea dispun de astfel de obiective turistice. Vetrele folclorice, puternice centre ale creației și conservării valorilor noastre populare, oferă turiștilor satisfacții deosebite. Turiștii fie ei români sau străini, rămîn
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Borlova - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) (Caraș Severin); Padeș - străveche vatră folclorică gorjănească, Tismana - etnofolclor, Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum popular, crestături În lemn, Crasna - centru etnografic, Novaci - vatră folclorică gorjenească și pastorală, Baia de Fier - port popular ciobănesc, (Gorj); Uricani-CÎmpul lui Neag - zonă etnografică a momîrlanilor cu elemente și arhitectură pastorală, Pui - zonă etnografică hațegană (costumul popular și unelte de uz gospodăresc, furci de tors sculptate, războaie de țesut etc.), Bănita - artă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vatră folclorică gorjănească, Tismana - etnofolclor, Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum popular, crestături În lemn, Crasna - centru etnografic, Novaci - vatră folclorică gorjenească și pastorală, Baia de Fier - port popular ciobănesc, (Gorj); Uricani-CÎmpul lui Neag - zonă etnografică a momîrlanilor cu elemente și arhitectură pastorală, Pui - zonă etnografică hațegană (costumul popular și unelte de uz gospodăresc, furci de tors sculptate, războaie de țesut etc.), Bănita - artă populară momîrlenească, Boșorod - cu satele Luncani, Ursieni, Alun - unde predomină arhitectura populară (case, ocoale, șuri - inspirate din vechile stîni
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
iulie), Săliște - Întîlnirea junilor (ultima săptămînă din decembrie) (Sibiu); Horezu - Cocoșul de Hurez (a treia duminică din iunie), Călimănești - Pe urmele Cozei (iulie) și CÎntecele Oltului (În august) (VÎlcea). O notă de un pitoresc aparte o oferă festivalurile cu tematică pastorală și agrară de tradiție care pe lîngă frumusețea cadrului natural și a portului popular, aduc În prim plan cele două ocupații tradiționale ale țăranului român, legate În principal de Începutul anului agricol. Turiștii participanți la aceste festivaluri rămîn de-a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
măsuratul laptelui - se adună oile, se mulg și se vede laptele după care se cîtărește brînza obținută, Novaci - Festivalul cîntecului, jocului și portului popular ciobănesc „Urcatul oilor la munte”, cu concurs de călărie pe măgari (mai) (Gorj); Rășinari (Sibiu) - Album pastoral (a treia duminică din aprilie) și Vaideeni (VÎlcea) - Învîrtita dorului. Există multe localități În Carpații Meridionali care dispun de o tradiție aparte În arta lirică, cu care unele formații de veche tradiție. În circa 26 de localități ale Carpaților Meridionali
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Prejba), Racoviță (Suru), Avrig (Poiana Neamțului, Bărcaciu, FÎntînița Haiducului), Porumbacu de Jos (Negoiu), CÎrtișoara (BÎlea cascadă, BÎlea lac), Arpașu de Jos (Arpaș, Podagru, Turnuri), Păltiniș, județul Sibiu; Olănești (Brazilor), Călimănești (Cozia), Voineasa (Obîrșia Lotrului), CÎineni (RÎul Vadului), Horezu (2 cabane pastorale la Roman și Păvăleanu) județul VÎlcea. Hanurile, sunt o prezență activă, mai ales În lumea automobiliștilor, oferind servicii de cazare, masă, agrement, cum ar fi cele de la: Sebeș - 118 locuri, județul Alba; Rucăr (42 locuri) și DÎmbovicioara (Piatra Craiului - 73
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]