8,290 matches
-
Simona Tache Întreaga creștinătate își primenește, în această săptămână, a Patimilor, trupul și sufletul pentru a primi în curățenie Învierea Domnului. Dumnezeu ne-a dăruit un univers de ale cărui minunații să ne bucurăm deplin. Dumnezeu ne-a dat viața să trăim și pentru alții, Dumnezeu ne-a dat suflet și
Fie ca lumina by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19338_a_20663]
-
iertare! Privește Părinte, revarsă-Ți iar harul Și Duhul Tău Sfânt ca să mustre, Când cel rău îndeamnă să treacă hotarul, Să nu-l lași păcatul să guste! Căci mulți nu cunosc care-i rostul sub soare, Trăind după pofte și patimi Și nu se întreabă de ce omul moare, Robit de-obiceiuri și datini! Își spune creștin, dar conceptul nu-l știe! Așa m-am născut!", spune tare, Când vorbești de Cristos, de păcat, veșnicie, Răspunde mereu c-o-ntrebare: "De ce ziceți
DUMNEZEU TE IUBEȘTE NESPUS! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385253_a_386582]
-
cerul lăcrimează Și te-mbracă-n veșnicie, Tu de-a pururi ne veghează Lăcrimând cu poezie. Noaptea curge-ntre ruine Și îți cântă o balada, Inimile sunt străine, Cine rană să le-o vadă? Tu cunoști a lumii boală, Vindeci patimile grele, Măi răsune` sub cerneală Numele-ți sfințit de stele. Dacă plopii se înclină Ori te strigă depărtarea, Toți poeții se închină Și îți lasă neuitarea. Filă vremii te jelește Și o mângâie doar vântul, Doar iubirea-ți ce doinește
GLOSSA VEŞNICIEI (MARELUI POET MIHAI EMINESCU) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385241_a_386570]
-
-l vând pe nimic și Nimicul din mine te căuta să-i umpli din nou cu viață Graalul și vidul de mine însumi, tainic... Vreau să respire-n voie a Ta bucurie, să nu-și mai simtă plumbul suferinței, din patimi și-a câștigat aurul tăcerii și-adevărul! Viața va-ncepe să-i fie vie când jertfa Ta o să-l învie, călcându-și pe moarte asemeni Ție, iertarea Tatălui salvându-l din robie! Citește mai mult Nu-mi mai vând sufletul
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
a Ta iubire!Obosisem, Isuse, să-l vând pe nimicși Nimicul din mine te căutasă-i umpli din nou cu viață Graalulși vidulde mine însumi, tainic...Vreau să respire-n voiea Ta bucurie,să nu-și mai simtă plumbul suferinței, din patimi și-a câștigat aurultăcerii și-adevărul!Viața va-ncepe să-i fie viecând jertfa Ta o să-l învie,călcându-și pe moarteasemeni Ție,iertarea Tatălui salvându-l din robie!... XIV. CULORI NEVĂZUTE, de Gabriela Docuță, publicat în Ediția nr. 2291
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
-nspumate din negurile infinitului Simfonia iubirii, chemând doruri. Se revarsă ecouri printre creste din ale torentului valuri celeste atrăgând inexorabil suflete solitare, rătăcitoare prin hățișurile anilor căutând în neștire limanuri. Regăsiților în răscrucile sorții, să le-adune suspinele inimilor și patimile iubirilor torcându-le toate-n fuior nesfârșit de argint, cu raze de lună împletind destinele și patima solitarilor. Referință Bibliografică: CĂLĂTORI SINGURATICI / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1979, Anul VI, 01 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
CĂLĂTORI SINGURATICI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385269_a_386598]
-
celeste atrăgând inexorabil suflete solitare, rătăcitoare prin hățișurile anilor căutând în neștire limanuri. Regăsiților în răscrucile sorții, să le-adune suspinele inimilor și patimile iubirilor torcându-le toate-n fuior nesfârșit de argint, cu raze de lună împletind destinele și patima solitarilor. Referință Bibliografică: CĂLĂTORI SINGURATICI / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1979, Anul VI, 01 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CĂLĂTORI SINGURATICI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385269_a_386598]
-
mâna-ntinsă Și n-a avut în viață alte visuri. Au trecut ani, el era tot burlac, Costa prea mult, să se căsătorească, „S-arunce munca lui, pentru un fleac? Ei, nu! Asta-i prostie omenească!” Iubirile se transformau în patimi, Strecurând mâna-n draga lui avere, O mângâia cu ochii plini de lacrimi Și nu simțea nici foame, nici durere. „V-ați învățat așa, cu mâna-ntinsă, Petreceți toți, mâncați și chefuiți, Iar eu, și lumânarea o țin stinsă Acum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
stat cu mâna-ntinsăși n-a avut în viață alte visuri.Au trecut ani, el era tot burlac,Costa prea mult, să se căsătorească,„S-arunce munca lui, pentru un fleac?Ei, nu! Asta-i prostie omenească!” Iubirile se transformau în patimi,Strecurând mâna-n draga lui avere, O mângâia cu ochii plini de lacrimiși nu simțea nici foame, nici durere.„V-ați învățat așa, cu mâna-ntinsă,Petreceți toți, mâncați și chefuiți,Iar eu, și lumânarea o țin stinsăAcum, vreți banii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
e-napoi și-nainte. Dar li-i gura arsă și li-s ochii-n lacrimi, leru-i ler... Întrebat-am bufnița cu ochiul sferic, Oarba care vede-n întuneric: Unde sunt cei care nu mai sunt? Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler. Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împregiur, în depărtare... Aici e totul negru și sărac: Barăcile de lemn în care stăm Și cerul surd spre care blestemăm! Mută-i întrebarea ce răsună afară, leru-i ler, În păduri
PARTEA A IV.A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385293_a_386622]
-
ce ne stau închise, leru-i ler. Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi. Ni-i trimite sfântul să ne-‘ncerce mila, leru-i ler, Și plouă, și ninge - Și ninge și plouă. Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler. Mereu voi suferi de-o boală grea: Că nu e totul bine-n țara mea. Tot românul plânsu-mi-s-a: Da, câștigul fără muncă, iată singura pornire; Virtutea? E-o nerozie; Geniul? O nefericire. Un singur leac îmi trebuiește mie
PARTEA A IV.A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385293_a_386622]
-
Îl striga neștiind că el E în altă depărtare. Între ei creșteau distanțe Din cuvinte împletite, Rătăcindu-i pe-amândoi Pe planete diferite. Colțul rupt din Luna tristă Picura sânge prin lacrimi, Iar Pământul calm, distant O privea în negre patimi. Colțul lăcrima întruna Căci avea dureri ascunse, Iar Pământul asculta Vraja vorbelor nespuse. Câteodată Luna ruptă Încerca să lăcrimeze, Iar Pământul serios Îi cerea să înceteze. Cu durere primea sfaturi Colțul trist din Luna ruptă, Căci Pământu-n rece-cald Fără voie
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
S-alergăm printre nuferi Așezați peste lacuri, Iar dorințe nebune Ne păstreze prin veacuri! Să îți sorb gândul negru Și în el să cobor, Să îl umplu cu mine Pentru-a nu-ți mai fi gol! Să te umplu cu patimi Din dorința-mi ascunsă, Să-ți rămân taină vie, De nimeni pătrunsă! Să te-nvăț să iubești Colț de Lună pribeag Ce mereu rătăcește, Nimănui fiindu-i drag! Să te-nvăț și să știi Că nu depărtarea E piedica noastră
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
limpezi Atunci când mă plâng, Lacrima să ți-o sorb Când coboară pe gât. Să-mi așez mângâierea Peste astru-ți și-apoi Să ne-ascundem în mine Și să curgem în noi. Să-ți topesc așteptarea, Să te-adun dintre patimi, Să îți dau împlinirea Ce-o cauți de veacuri. Să te torn în lăuntru-mi, Colț de Lună ceresc, Să te-ngrop în adâncu-mi Și să simți cum iubesc. Să te legăn în șoapte, Să-mi tulburi și gândul, Să mă
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
te-așez în verdeață Răsărită din stele, Să rămâi pământeană Prin dorințele mele. Să te-ascud în imensu-mi, Colț de Lună albastru, Să mă curgi prin plăceri Provocate de-un astru. Doruri grele topească Dragostea-mi interzisă, Colț de Lună, rămâi Patima-mi nepermisa. Colț de lună pribeag, Cufundat în tăcere, Plec, dar fără de-ntors. Iubire nu-mi cere! Hai, s-adunăm firmituri Din dorințe pierdute În satinul batistei Din vise cernute. Drepturi rezervate doar autorului Referință Bibliografică: UN PĂMÂNT ȘI-UN
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
Noaptea își așeză,voluptuoasă,nurii în cutele diafane ale cerului.Se vedeau stelele radiind îndepărtate,într-o lume pe care n-o puteai atinge nici măcar cu ochiul.La țărm,marea își desfăta valsul pe sub picioarele îndrăgostiților,gustându-le din plin,patimile.Pescărușii savurau întunericul,gustând pe furiș,cuvintele spuse șoptit,sfârtecate aproape,de cei care vroiau să guste dragostea. -Ești cea mai frumoasă ființă,iubito!,murmură Cezar,cu noblețea acelui tânăr bine crescut,timid și încă ...virgin.Hai să ne așezăm
DE ZIUA COPILULUI,MAMĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385309_a_386638]
-
Notre Damme de Paris -> Victor Hugo De la natura umană la natura Divină! De la constiința omului la constiința istoriei! De la cuget, psihic, patimi, pasiuni la povești, vieți, timpi și timpuri! De la viața la moarte! O impresionantă incursiune în toate aceste drumuri de munte, întretăiate, disecate și analizate până la cea mai profundă revelație si formă de a ne cunoaște spiritul! For poetry, literature, blog
NOTRE DAMME DE PARIS -> VICTOR HUGO de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349221_a_350550]
-
o zi însorită de 1 Aprilie, când împlinisem 12 ani) era așa de încântat de mine, și nu era petrecere la care să nu mă pună în fața cunoscuților să le recit versurile mirifice ale demiurgului, iar el cânta cu multă patimă ”Pe lână plopii fără soț” și ” Nu voi mormânt bogat” alături de unchiul Predoiu Ilie, (țârcovnic la sfânta Biserică de la Vale, cu hramul Sfântului Dumitru) fiiul mamei Lisaveta, soră cu bunica Ana Voican de la Știrbești. Doamne, cum mai călătoream pe aripile
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
tot ceea ce aparține firii umane, în afară de păcat. Trupul se supune nu numai nașterii ci, de asemenea, și vieții de familie, societății, cu legile ei de conviețuire, intemperiilor de tot felul, întâmpină viața trecătoare sub diversele ei aspecte, suferă însăși Răstignirea, Patimile, Moartea, Îngroparea, odihna Trupului în mormântul de piatră. Dar, tot același Trup asumat de Iisus Hristos prin Nașterea din Fecioară învinge moartea, strălucește în Înviere, Se înalță la ceruri, șade de-a dreapta Tatălui și va veni iarăși ca să judece viii
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
mormântul Domnului Iisus Hristos și care și-a păstrat planul inițial al construcției din secolul IV, fiind făurită în timpul Sfintei Împărătese Elena. În interiorul acestei uriașe zidiri se află peste zece biserici și locuri sfinte de cult, toate fiind legate de patimile și învierea Domnului. Unele din aceste locuri cult ale bisericii ca, de pildă, Golgota și Mormântul Mântuitorului, au un caracter evanghelic, istoric și topografic autentic. Celelalte, cum ar fi Piatra Ungerii, Mormântul lui Iosif, locul de pelerinaj „Nu te atinge
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
află craniul celui dintâi om - Adam, spălând astfel păcatul originar. Locul Răstignirii lui Hristos a primit denumirea de Locul Căpățânii sau Golgota în ebraică; - Capela celor 40 de mucenici și a lui Iacov, fratele Domnului - Chiar dacă nu are legătură cu patimile Domnului ține, din punct de vedere arhitectural, de Biserica Sfântului Mormânt. Ea se află situată în spatele curții și a fost alipită locurilor de închinăciune în anii de domnie ai lui Constantin Monomahul în secolul XI. Pe lângă cele șaisprezece capele mai
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
locurilor de închinăciune în anii de domnie ai lui Constantin Monomahul în secolul XI. Pe lângă cele șaisprezece capele mai sus menționate, există și multe altele care aparțin diferitelor comunități creștine cum ar fi: Capelele coptă, siriană și armeană, consacrate istoriei patimilor lui Hristos. Așadar, biserica și locurile sale de pelerinaj aparțin unor diferite comunități creștine și patriarhii din Ierusalim. Anii de luptă pentru stăpânirea acestei biserici și a locurilor ei de pelerinaj, care au început după plecarea cruciaților, reprezintă un capitol
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
numele Iosafat care provine din ebraicul Iahve - Shafot, ce se tâlcuiește Dumnezeu judecă (Ioil 3, 2). Grădina Ghetsimani, potrivit Evangheliei (Mat. 26, 36; Marc. 14, 32; Luc. 22, 39; Ioan 18) se leagă de rugăciunea lui Iisus dinaintea sfintelor Sale patimi și dinaintea trădării de către Iuda și a arestării Domnului. Cu alte cuvinte de aici și de acum au început patimile și Drumul Crucii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În secolul IV evenimentele legate de patimile și rugăciunea lui Iisus au fost
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
Mat. 26, 36; Marc. 14, 32; Luc. 22, 39; Ioan 18) se leagă de rugăciunea lui Iisus dinaintea sfintelor Sale patimi și dinaintea trădării de către Iuda și a arestării Domnului. Cu alte cuvinte de aici și de acum au început patimile și Drumul Crucii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În secolul IV evenimentele legate de patimile și rugăciunea lui Iisus au fost fixate topografic și recunoscute ca locuri de pelerinaj și centre de cult. Pe acest loc în anii de domnie ai
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
rugăciunea lui Iisus dinaintea sfintelor Sale patimi și dinaintea trădării de către Iuda și a arestării Domnului. Cu alte cuvinte de aici și de acum au început patimile și Drumul Crucii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În secolul IV evenimentele legate de patimile și rugăciunea lui Iisus au fost fixate topografic și recunoscute ca locuri de pelerinaj și centre de cult. Pe acest loc în anii de domnie ai împăratului Theodosie cel Mare (378 - 395) a fost înălțată bazilica creștină, ale cărei ruine
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]