6,349 matches
-
înfloritului) s.a. Agenții patogeni ai bolilor secundare nu necesită un program special de combatere, aceștia fiind acoperiți de fungicidele utilizate pentru rapăn, făinare și monilioză. 5.5. Combaterea integrată a bolilor la vița de vie Vița de vie prezintă numeroși patogeni, dar care, nu se manifestă în egală măsură, in condițiile climatice din România. Astfel, au fost grupați în agenți patogeni principali sau cheie și secundari, după cum urmează: Agenți patogeni principali la vița de vie: Plasmopara viticola care produce mana; Uncinula
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
pentru rapăn, făinare și monilioză. 5.5. Combaterea integrată a bolilor la vița de vie Vița de vie prezintă numeroși patogeni, dar care, nu se manifestă în egală măsură, in condițiile climatice din România. Astfel, au fost grupați în agenți patogeni principali sau cheie și secundari, după cum urmează: Agenți patogeni principali la vița de vie: Plasmopara viticola care produce mana; Uncinula necator - făinarea; Botryotinia fuckeliana - putregaiul cenușiu. Alte boli ale viței de vie: Scurt-nodareaGrapevine fan leaf virus Cancerul bacterianAgrobacterium radiobacter pv
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
a bolilor la vița de vie Vița de vie prezintă numeroși patogeni, dar care, nu se manifestă în egală măsură, in condițiile climatice din România. Astfel, au fost grupați în agenți patogeni principali sau cheie și secundari, după cum urmează: Agenți patogeni principali la vița de vie: Plasmopara viticola care produce mana; Uncinula necator - făinarea; Botryotinia fuckeliana - putregaiul cenușiu. Alte boli ale viței de vie: Scurt-nodareaGrapevine fan leaf virus Cancerul bacterianAgrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Putregaiul alb al rădăcinilor - Rosellinia necatrix Eutipoza viței
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
infectării cu paraziții de scoarță și lemn. Secțiunile cu diametru mare se vor badijona sau după tăieri se va aplica un tratament pentru protejarea rănilor. Lucrările în verde (legatul, cârnitul, ciupitul) contribuie la reducerea condițiilor favorabile producerii atacului unor agenți patogeni (Plasmopara, Uncinula, Botrytis). În toamnele ploioase se recomandă desfrunzitul butucilor la nivelul ciorchinilor, pentru a preîntâmpina extinderea atacului de putregai cenușiu. Cultivarea de soiuri rezistente are un rol important în reducerea numărului de tratamente și implicit a cheltuielilor cu protecția
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
atacului de putregai cenușiu. Cultivarea de soiuri rezistente are un rol important în reducerea numărului de tratamente și implicit a cheltuielilor cu protecția fitosanitară a viței de vie. Rezistența soiurilor și hibrizilor cultivați în România este diferită la atacul principalilor patogeni, însă se va urmări cultivarea celor rezistenți, în zonele cu impact mare al unor patogeni (tab. 13). Tratamente chimice. În prezent, cultura viței de vie nu poate fi concepută fără tratamente chimice împotriva unor boli, care au un caracter distructiv
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
de tratamente și implicit a cheltuielilor cu protecția fitosanitară a viței de vie. Rezistența soiurilor și hibrizilor cultivați în România este diferită la atacul principalilor patogeni, însă se va urmări cultivarea celor rezistenți, în zonele cu impact mare al unor patogeni (tab. 13). Tratamente chimice. În prezent, cultura viței de vie nu poate fi concepută fără tratamente chimice împotriva unor boli, care au un caracter distructiv și care nu pot fi limitate numai prin măsurile agro-fitotehnice. Tratamentele la vița de vie
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
concepută fără tratamente chimice împotriva unor boli, care au un caracter distructiv și care nu pot fi limitate numai prin măsurile agro-fitotehnice. Tratamentele la vița de vie se aplică la avertizare împotriva manei, făinării și a putregaiului, în funcție de biologia agentului patogen, de condițiile climatice și de fenofaza plantelor. Produsele utilizate se aleg în funcție de spectrul de acțiune, gravitatea atacului și fenofaza în care se aplică. Aplicarea produselor trebuie făcută cu discernământ, în ceea ce privește, doza și concentrația și se va avea în vedere să
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
acțiune, gravitatea atacului și fenofaza în care se aplică. Aplicarea produselor trebuie făcută cu discernământ, în ceea ce privește, doza și concentrația și se va avea în vedere să nu se aplice două tratamente succesive cu acelați produs, ceea ce ar determina creșterea rezistenței patogenului. În tabelul 14 este prezentată o schemă orientativă de combatere a bolilor la vița de vie.
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
animale domestice. Animalele sunt mai active decât plantele în circuitul materiei vii, ele implicându-se nu numai în consum (metabolizare), ci și în reciclarea biologică spontană a deșeurilor organice. Nu este neglijabil nici faptul că există forme de viață animală patogene, care se implică în producerea și în transmiterea unor maladii grave la alte forme de viață, inclusiv la om. 2.1.2.Sistemul social-economic În structura geosistemului omul ocupă un loc de tranziție. El este simultan o ființă biologică și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
a devenit foarte aproximativă, intervalul dintre episoadele succesive fiind din ce în ce mai scurt. 1.1.4.Disfuncții datorate unor forme de viață vegetală și animală Dispariția unor specii de plante și animale sau proliferarea unor forme de viață, mai ales a celor patogene, pot provoca dereglări în lanțurile trofice ale ecosistemelor. De asemenea, pot să modifice distribuția spațială a unor asociații și să determine morbiditate și mortalitate accentuată, atât în sistemele vii naturale cât și în societatea umană. Modificarea arealelor unor specii de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
o periodicitate încă insuficient explicată, poate diminua drastic efectivele unor elemente care constituie hrana lor specifică sau etapele intermediare de evoluție. În sensul acesta, invazii de păsări (ciori, vrăbii, sturzi, grauri ș.a.), insecte (lăcuste, termite ș.a.), de larve, de germeni patogeni etc., distrug păduri, culturi agricole, provoacă epidemii uneori catastrofale. Istoria consemnează epidemii medievale de ciumă, holeră, tifos, malarie și grave forme actuale de tuberculoză, sida, pe lângă focare endemice de boli tropicale a căror asanare a concentrat mari resurse materiale și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
a ambianței sociale, social-economice și naturale antropizate a omului, rezistența naturală dobândită de specie printr-o îndelungă experiență adaptativă se reduce din ce în ce. Forme acute ale incapacității de apărare față de factori naturali agresivi (temperaturi extreme, forme de viață patogenă, fenomene hidroclimatice excesive) și față de agresiunea mediilor artificiale de locuit, de muncă etc., se manifestă printr-o morbiditate diversă și, în unele cazuri, din ce în ce mai accentuată. În structura acesteia un loc aparte revine bolilor profesionale, care grefează pe organisme slăbite efectele
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
vom reveni asupra problemei. În aceste condiții împărtășim punctul de vedere al lui Courageot M.P. și Després Ph. (200Ă, după care apoptoza este un fenomen activ de autodistrugere controlat genetic; un sistem de apărare al gazdei, care limitează difuzarea agentului patogen din țesutul infectat și permite înlocuirea continuă a celulelor distruse. În exprimarea morfoclinică a morții trebuie să deosebim: - Moartea celulară programată, moartea fiziologica sau naturală și - Moartea celulară patologica prin necroza și/sau prin apoptoza. În toate aceste tipuri de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
poartă denumirea de ulcer sau în profunzimea organelor caverna. Le vom constata sub variate aspecte la toate speciile de animale. GANGRENA Gangrena este o complicație a necrozelor tisulare în contact direct sau indirect cu mediul extern, sau cu diferiți agenți patogeni existenți în nișă ecologică a variatelor țesuturi. Denumirea corectă este cea de TANATOLOGIA 23 gangrena și Nu cea de cangrena cum recomandă filologii noștri, măi originali decât medicii francezi, englezi, italieni etc.Ă. Asemănător necrozelor și gangrena poate fi uscată
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
tanatogeni, abiotici sau biotici. Este moartea imprevizibilă, neașteptată, ilegică și totuși principala formă de moarte atât la animale cât și la om. TANATOETIOLOGIA Cauzele morții premature sunt multiple, fiind reprezentate de acțiunea singulară sau, mai frecvent, asociată, a diferiților agenți patogeni asupra organismelor animale. Ele pot fi sistematizate (Ciurea V., 1962Ă în cauze extrinseci și intrinseci. A. Cauzele extrinseci sunt reprezentate prin: - acțiuni traumatice; - acțiuni fizice: electrocutarea, iradierea, supraîncălzirea, suprarăcirea etc.; - acțiuni chimice: toxice minerale și organice dar și lipsa de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
6-8 ore după moarte și este complet după circa 10 ore vară și 20 ore iarnă (Pellegrini N., 1987Ă. Interpretarea opacifierii corneei trebuie să se facă ținând seama de unele aspecte asemănătoare produse în timpul vieții animalului sub influența diferiților agenți patogeni. Odată cu instalarea modificărilor autolitice, după circa 12-14 ore vară și 24-26 ore iarnă, la nivelul scleroticei apar mici pete izolate, cu margini neregulate, de culoare la început roșiatica, apoi maronie și în final verzuie. Sunt așa-numitele „pete cadaverice" asupra
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
49 Inocularea unui vaccin antrenează o reacție locală sau regională, manifestată prin congestie, edem și acumulări celulare mai mult sau mai putin intense, care dispar în câteva zile - inflamația imunologica sau cu substrat imun. Pătrunderea în organism a unui agent patogen care depășește pragul adaptabilității fiziologice locale determina apariția inflamației patologice, obiectul propriu-zis al morfopatologiei. Din punct de vedere etiologic inflamațiile pot fi: septice și aseptice. Inflamațiile septice sunt produse de virusuri, bacterii, miceți, paraziți, ca expresie a unei interrelații dinamice
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și numeroase interleukine, ca: ÎL-1, ÎL-3, ÎL- 4, ÎL-5, ÎL-6, INF alfa, TNF alfa, etc., participanți activi la procesul inflamator. Nu putem omite rolul lor în stimularea eliberării de eotaxine și coparticiparea la reacțiile alergice. Sub influența unor diferiți factori patogeni și mai ales a unor antigene capabile să se cupleze cu Ig E de pe suprafață plasmalemei mastocitelor se produce o scădere a AMPc intracelular, stare biochimica ce atrage în celula ionii de Ca2+, Mg2+, K+, responsabili de tumefierea granulelor până la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
propriu-zisă. Aceasta va suferi polimerizări și depolimerizări care vor avea ca efect ruperea legăturilor dintre celule și matricea extracelulara, creșterea permeabilității structurilor fibrilare, sporirea difuzibilității prin spațiile intercelulare, cuprinderea în procesul inflamator a unor arii tisulare din ce in ce mai întinse. Acțiunea agenților patogeni asupra capilarelor se va manifestă pe de o parte asupra porilor existenți la contactul dintre celulele endoteliale, iar pe de altă parte asupra membranei bazale a capilarelor, producând depolimerizarea acesteia. Se creează astfel condițiile trecerii conținutului vascular în țesuturile înconjurătoare
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
crupală, la vacă. Sacul pericardic plin cu fibrina coagulata; 1. miocard; 2. sacul pericardic îngroșat; 3. fibrina. Instalarea inflamației crupale implică distrugerea stratului de acoperire sau de apărare al mucoaselor, neglijat de histologi. În absență integrității acestuia, fibrina și agenți patogeni intra în contact direct cu celulele specifice ale gazdei și le activează, orientându-le spre metaplazie și multiplicare, așa -numita epitelizare. În evoluțiile cronice se observa astfel apariția unor membrane mezenchimale delimitante, bogate în limfocite, granulocite neutrofile și mai ales
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
din organism. Zona externă este zona de apărare, constituită din țesut fibros secretat de către fibroblaste. Fibrele de colagen se orientează circular și delimitează net focarul inflamator de țesutul înconjurător. Evoluția abcesului este pendinte de reactivitatea organismului și de agresivitatea agentului patogen. Printr-o activitate endocitară crescută se poate realiza resorbția puroiului și organizarea conjunctiva a focarului; este evoluția cea mai favorabilă. Alteori agresivitatea agentului patogen determina intoxicarea și moartea macrofagelor zonei interne, dimensiunile abcesului crescând continuu. În alte situații, prin acțiunea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
focarul inflamator de țesutul înconjurător. Evoluția abcesului este pendinte de reactivitatea organismului și de agresivitatea agentului patogen. Printr-o activitate endocitară crescută se poate realiza resorbția puroiului și organizarea conjunctiva a focarului; este evoluția cea mai favorabilă. Alteori agresivitatea agentului patogen determina intoxicarea și moartea macrofagelor zonei interne, dimensiunile abcesului crescând continuu. În alte situații, prin acțiunea litica a enzimelor existente în masă de exsudat se produce topirea țesuturilor într-o zonă cu rezistență mai scăzută și abcesul se deschide în interiorul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
multe fagocite în zona de infecție și vor amplifica răspunsul inflamator. Granulocitele neutrofile sunt prezente numai în primele 24 ore ale infecțiilor virale, după care sunt înlocuite de monocite și macrofage. Inflamațiile cristaline Inflamațiile cristaline sunt inflamații produse de agenți patogeni care au capacitatea de a cristaliza în țesuturi (antigelul, acidul uric, etc.Ă. Aceste cristale pot fi evidențiate histologic prin tehnici speciale. Se pot transforma în inflamații granulomatoase de corp străin. INFLAMAȚIILE PREDOMINANT PROLIFERATIVE Așa cum am menționat la fazele evolutive
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
etiopatogenetici și în special de tipul celulelor participante la procesul morbid pot fi sistematizate, cu un oarecare grad de subiectivism, în diverse tipuri celulare (Tabel 2.12Ă. Inflamațiile limfohistiocitare Așa cum s-a menționat la morfogeneza, sub influența unor variați agenți patogeni se eliberează în țesuturi substanțe biologic active (citokine și interleukineă care determină hiperplazia și diferențierea celulelor mezenchimale în direcție histiocitară sau limfocitara în raport MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 133 cu specia gazdă. Astfel, la cabaline și la carnasiere se constată predominantă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
PAUL140 Fig. 2.34. Inflamație mixomatoasă în epidermul de iepure (După Smith și Jones, 1958Ă. Inflamațiile granulomatoase În literatura medicală de la începutul secolului trecut, inflamațiile granulomatoase sunt numite inflamații specifice, considerându-se că prezența lor este caracteristică unor anumiți agenți patogeni (M. tuberculosis și alte specii ale genurilor Mycobacterium, Burkholderia, etc.Ă. Nu există un consens asupra definiției inflamațiilor granulomatoase. Warren K.S. (1980Ă le consideră agregate, îngrămădiri sau acumulări de celule inflamatorii. Noi (1989Ă am restrâns noțiunea la procesele inflamatorii produse
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]