3,111 matches
-
optulea rând, cetățenii sunt datori împăratului cu serviciu militar, prin care își îndeplinesc obligația de a-și apăra scumpa patrie înrolându-se în oastea imperială atunci când sunt convocați. Îndeplinirea cu responsabilitate a acestor îndatoriri îl califică pe cetățean ca bun patriot. Cetățeanul care împlinește toate datoriile cetățenești este cetățean patriot. Cel ce onorează, iubește și ascultă pre Imperatul, cel ce se supune legilor și dă amesuratele biruri de bună voie, cel ce este credincios Imperatului și stă în toată ora gata
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la ținta dorinților poftite de toți bine cugetătorii și adevărații patrioți" (Albineț, 1845, p. XXXII). Criptic și evaziv, nu putem decât intui că ținta dorințelor adevăraților patrioți este unirea celor două Românii, Moldo-România și Munteno- România, într-o singură entitate politică. Manualul... lui Moldovan, dedicat istoriei Transilvaniei, precum și cel scris de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la ținta dorinților poftite de toți bine cugetătorii și adevărații patrioți" (Albineț, 1845, p. XXXII). Criptic și evaziv, nu putem decât intui că ținta dorințelor adevăraților patrioți este unirea celor două Românii, Moldo-România și Munteno- România, într-o singură entitate politică. Manualul... lui Moldovan, dedicat istoriei Transilvaniei, precum și cel scris de Aaron, axat pe principatul Țării Românești, nu conțin nicio urmă de unitate politică, deși toate celelalte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Am făcut Italia. Rămâne să facem italieni), este aplicabilă și noului stat român. Prin plasarea centrului de greutate al învățământului pe educația istorică și geografică, autoritățile statale române lansează proiectul general de convertire a țăranilor creștini în cetățeni naționali, a patrioților în naționaliști. Cazul învățământului românesc transilvănean, desfășurându-se sub jurisdicția statalității maghiare, comportă note de specificitate, motiv pentru care este imperativă o tratare a acestuia într-un registru separat. În același timp în care în Principatele Unite se făceau progrese
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iubea patria, definită în termeni teritoriali-politici, și nu etnici; de exemplu, patria ardeleanului era Austria, iar țara era Transilvania (Morariu-Andrievici, 1858, pp. 53, 78). Ca atare, " Cetățenii sunt datori să iubească pre Imperatul și patria lor" (p. 103). La fel de important, patriotul model era cel care își îndeplinea cu plăcere toate îndatoririle fixate de stăpânire și își accepta locul pe care îl ocupă în structura socială. "Cetățeanul care împlinește toate datoriile cetățenești este cetățean patriot" (p. 110). În condițiile politice ale Imperiului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și patria lor" (p. 103). La fel de important, patriotul model era cel care își îndeplinea cu plăcere toate îndatoririle fixate de stăpânire și își accepta locul pe care îl ocupă în structura socială. "Cetățeanul care împlinește toate datoriile cetățenești este cetățean patriot" (p. 110). În condițiile politice ale Imperiului Habsburgic multietnic, precum și a separării politice a etnicilor români în principatele danubiene, ideologia naționalistă care începea să fermenteze în avangarda reflecției politice nu și-a găsit spațiu în literatura didactică. După cum vom vedea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de dușmani. Există deci o diviziune sexuală a datoriilor patriotice: bărbaților le este destinată o soartă armată, care poate culmina prin sacrificiul suprem întru neam și patrie; femeilor, în schimb, le este sortită misiunea biologică de a fi născătoare de patrioți, mume de eroi. Considerate improprii pentru fapte de arme, femeilor li se rezervă funcția socială de născătoare de jertfelnici. Odată ce sunt distribuite social în acest rol pe care se văd nevoite să îl joace într-o societate fățiș patriarhală, Bărnuțiu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ibidem). Bărnuțiu nu este nici pe departe primul care insistă asupra importanței cardinale a dragostei de țară sau a patriotismului. Încă din 1829 la Iași apărea un Manual de patriotism, iar la București, cu oarecare întârziere, vedea lumina tiparului Patria, patriotul și patriotismul semnat de F. Aaron în 1843. Comparativ cu apelurile la patrie și patriotism din perioada prepașoptistă, odată cu Bărnuțiu trebuie semnalată o importantă mutație semantică suferită de conceptul de patrie. După cum vom vedea, în epoca naționalismului romantic descătușat de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
impreuna cu d'insul [...] spre a consolidá uniunea toturoru Româniloru" (Bărnuțiu, 1870, p. 177). Conjuncția armonioasă dintre elementul etnic și cel politic, prin unirea tuturor românilor într-un singur stat-națiune, este "scopul sublim" care trebuie să călăuzească toate eforturile adevăraților patrioți. Spiritul național și "amoarea pentru patrie" pot fi atâțate printr-o educație patriotică centrată pe cunoașterea istorică. Geniul românesc se exprimă prin istoria națională, ipostaziindu-se în special în "faptele cele eroice ale Româniloru" (Bărnuțiu, 1870, p. 180). Conceptualizând istoria în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Marele Stat Major al Armatei, corpurilor de trupă și școlilor militare". Partea întâi, ce stă sub semnul tripticului ideologic Naționalism-Patriotism-Militarism, așază bazale teoretice printr-o expoziție de concepte elementare care vor fi ulterior mobilizate întru croirea antropologică a Românului patriot. Națiunea este, pe de o parte, înrădăcinată biologic, arătându-i-se evoluția pe filiera Rasse-Ginți-Națiuni în care s-au precizat gradual în decursul timpului deosebirile inițiale dintre oameni (pp. 7-9). Pe de altă parte, națiunea este nu doar un organism
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aspect nu este oportună. Unul dintre motivele pentru care educația a devenit o majoră miză națională a fost "mitul socializării", i.e., importanța covârșitoare atribuită educației primare, în timpul copilăriei, în dezvoltarea personalității adulte (Ramirez și Boli, 1987, p. 10). Secretul creșterii patrioților adulți rezida, așadar, în socializarea lor adecvată, prin instilarea valorilor naționale care le va călăuzi maturizarea înspre a deveni buni naționali. Simptomatică pentru spiritul vremii este credința nețărmurită în plasticitatea naturii umane, pe de o parte, și în capacitatea modelatoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sublinia maleabilitatea caracterului copilului și influența crucială a agenților de socializare în modelarea personalității copiilor) urmată de erupția naționalismului ca doctrină ideologică un secol mai târziu, școlile primare nou înființate au fost proiectate ca incubatoare naționale menită să crească viitorii patrioți ai statului-națiune. Printre cei care au dat glas sublim acestui mit al socializării se numără și É. Durkheim (1980) [1911], care trasează funcția educației în crearea în om a unui ființe noi ființa socială pe care educația o suprapune peste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
logica principiilor politice, este necesitatea doctrinară a antipatriotismului socialist. Personaj controversat până la extrem, provocateur prin vocație și demagog exersat în artificii retorice, Hervé și-a asigurat notorietatea publică printr-un gest profanator care a oripilat sentimentele pătrunse de smerenie ale patrioților francezi: a arborat drapelul național tricolorul într-un morman de bălegar. Scrierile sale violente la adresa autoritățile publice ale celei de-a Treia Republici Franceze i-au atras condamnarea penală și încarcerarea (1910). Experiența carcerală pare să fi prilejuit punerea în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patria capitaliștilor, a burgheziei și a privilegiaților sorții, cei care se delectează într-un continuu banchet al vieții, și patria proletarilor, a exploataților și a dezmoșteniților (Hervé, 1910, p. 116). Clasa privilegiată are toate motivele din lume pentru a fi patrioți, ținând cont de faptul că pentru membrii ei Patria este o mamă grijulie. Pentru noi, ea este o mamă-vitregă nemiloasă, o scorpie pe care o detestăm" (1905, f.p.). Pentru "ei", patriotismul este un sentiment nu doar natural, ci și profitabil
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ilie Pintilie", a completat calendaristica festivă a partidului cu o zi de doliu proletar. Ca principal lieu de mémoire al suferințelor îndurate de militanții revoluționari, Bastilia românească a fost transformată în 1950 în Muzeul Penitenciar Doftana, loc de pelerinaj pentru patrioții socialiști ai RPR. Conversia naționalului în social, pe care am ilustrat-o în secțiunile anterioare, este elocvent exemplificată și în cazul panteonului elaborat de istoriografia socialistă. Am arătat cum de-a lungul secolului naționalist s-a articulat panteonul național al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după ce întreaga tradiție didactică românească se construise pe principiul pluralității cărților școlare. Pluralizarea discursului despre trecut prin instituirea manualelor alternative a facilitat o deschidere interpretativă care a făcut posibilă glisarea dinspre paradigma celebrativ-eroică a cărei finalitate antropologică era plămădirea de patrioți devotați națiunii înspre o paradigmă reflexiv-critică ce țintea către modelarea de cetățeni responsabili civic. Pe lângă manuale de istorie care reproduceau ortodoxia istoriografică tributară naționalismului exaltat al anilor '80 (ex: Scurtu et al., 1999), în nou constituita "piață a memoriei colective
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
valorizat aproape în aceeași măsură ca și "patriotismul și loialismul național", fapt ce relevă succesul programului educațional de infuzare a unui spirit civic postnaționalist. Putem chiar conclude că idealul patriotismului civic anunțat de F. Aaron (1843) în lucrarea sa Patria, patriotul și patriotismul și-a găsit drumul spre literatura didactică cu mai bine de un secol și jumătate întârziere. Concluzii: Memoria (post)națională românească. Implozia regimului comunist nu a antrenat instantaneu o restructurare majoră a înțelegerii colective a trecutului românesc. Pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. București: Editura Politică. Aaron, F. (1835, 1837, 1838). Idee repede de istoria Prințipatului Țării Rumănești. 3 volume. București: În tipografia lui I. Eliad [Text cu caractere chirilice]. Aaron, F. (1843). Patria, patriotul și patriotismul, București: Tipografia curții a lui Fr. Valbaum [Cu alfabet de tranziție]. Bălcescu, N. (1894). Istoria românilor sub Mihaiu Vodă Viteazul (3 volume), însoțită de o precuvântare și note de Al. I. Odobescu, Bucuresci: Editura Librăriei Socecŭ & Comp. Edițiune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
capabili de asemenea lucruri, apologiștii lui Blanqui, sunt la putere? " Calculul publicului era eronat însă, pentru că uitase o împrejurare. Directorate de bancă nu are statul decât câteva, asemenea și prea puține funcții retribuite cu mii de franci pe lună. Dar patrioți sunt câtă frunză și iarbă. Numindu-se d. Carada director de bancă, pentru d-alde Pietraru nu mai era loc și sunt fără îndoială o sumă de patrioți cari cu drept cuvânt se cred mai capabili decât onor. d. Carada
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
privilegiați, trăiau și mureau privilegiați, având numai drepturi fără datorii, acei boieri [î ]și aveau și ei partea lor bună, căci tezaurul public mai nu se resimțea de existența lor. Dar, dacă am face socoteala Caradalelor, Stăteștilor, Costineștilor și a patrioților de toată mâna cari s-au născut cu alt privilegiu, mai odios, cu acela de-a răscumpăra drumuri de fier și a fabrica bani de hârtie și cari din nimic au făcut averi (nu s-au născut cu ele, cum
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dă; rea, când risipește această valoare fără a-i restitui nimic. Ce servicii i se dădeau populațiunii în schimb pentru aceste 17 milioane? Nu erau tribunale, nu era o administrație mai bună decât cea actuală, nu erau școli în cari patrioții actuali învățau ceea ce știu azi, nu era poliție? Ce nu era din atributele esențiale ale statului? Se jefuiau oamenii pe uliță, se spărgeau prăvăliile, se făceau atentate? Nu. Cu acele mijloace minime se întrețineau serviciile publice ieften, cum se cuvine
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ARE HAZ "ROMÎNUL"... "] Are haz "Romînul". Pe cât timp d. C. A. Rosetti se mărginea a-și arunca în lume logosurile apocaliptice sau d. Costinescu apărarea celei mai populare cestiuni, a răscumpărării, lucrul era mai puțin glumeț; ba fondul discuțiunii: îmbogățirea patrioților prin pensii reversibile și prin speculă la bursa asupra hârtiilor ce făceau 18 și aveau a se cumpăra cu 60 la sută, fondul zicem, era chiar foarte trist și dezgustător. Acum însă "Romînul" face istorie, și istorie națională. E tocmai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Finanțe, al cărei autor se presupune a fi un d. George Bilcescu, frate cu directorul Băncii Naționale. Deși nu se cade să prejudecăm afacerea și mai ales nu cercetările justiției, ne e teamă totuși că influențele de cari se bucură patrioții în țară la noi sunt prea puternice și prea subtile pentru ca un delict, oricât de clar, să poată fi cercetat în mod serios când privește pe unul din ei. Astfel în cercetarea atentatului Pietraru am văzut nu numai arestîndu-se fără
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ponderator, prezidat de un fiu de Domn, trece la ordinea zilei ca și când nimic nu s-ar fi zis, vorba ceea "nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase". Iată dar cum se fac cercetările la noi când sunt patrioți la mijloc. Altceva când cei urmăriți nu sunt patrioți. Buni nevinovați se țin atunci luni întregi prin închisori, după avizul unui geniu în criminalistică, a învățatului, a profundului și deșteptului d. Radu Mihai. Biblioteca acestui din urmă în ramura dreptului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ordinea zilei ca și când nimic nu s-ar fi zis, vorba ceea "nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase". Iată dar cum se fac cercetările la noi când sunt patrioți la mijloc. Altceva când cei urmăriți nu sunt patrioți. Buni nevinovați se țin atunci luni întregi prin închisori, după avizul unui geniu în criminalistică, a învățatului, a profundului și deșteptului d. Radu Mihai. Biblioteca acestui din urmă în ramura dreptului penal nu e tocmai bogată în volume. Cincizeci și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]