8,364 matches
-
magna, care îi va aduce renumele de „părinte al pedagogiei”. Dintr-un anumit punct de vedere, putem considera că, în această carte, și-a găsit moartea paideia ca viziune mitică și speculativă și s-a născut ceea ce s-a numit pedagogia, ca știință riguroasă a educației. Vom reveni asupra acestei ciudățenii pe care istoricii nu au apreciat-o exact. În 1637, îndemnat de „baconieni”, Samuel Hartlib, îl invită insistent să vină în Anglia pentru a contribui la întemeierea Academiei Regale. Îl
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
biserici valone din Naarden, lângă Amsterdam. Făcuse, într-adevăr, mult zgomot. Consultatio catholica ar fi declanșat însă în epocă o zarvă peste măsură de asurzitoare. Este o operă care pune într-o cu totul altă lumină personalitatea celui considerat „părintele pedagogiei moderne”. De fapt, Comenius era cu totul altcineva. Vom încerca să deslușim această față necunoscută în subcapitolul următor, continuând studiul acestui caz unic în istoria pedagogiei europene. 9.3. Pansofia și Societatea Regalătc "9.3. Pansofia și Societatea Regală" Întreaga
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o operă care pune într-o cu totul altă lumină personalitatea celui considerat „părintele pedagogiei moderne”. De fapt, Comenius era cu totul altcineva. Vom încerca să deslușim această față necunoscută în subcapitolul următor, continuând studiul acestui caz unic în istoria pedagogiei europene. 9.3. Pansofia și Societatea Regalătc "9.3. Pansofia și Societatea Regală" Întreaga istorie a Europei și a lumii - mai ales în raport cultural și curricular - ar fi fost probabil alta dacă geniala Consultatio catholica nu ar fi rămas
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
obiceiuri vulgare trebuiau evitate, o capodoperă de nesimțire; de la el a rămas epitetul „grobian”, care însă ar putea fi aplicat à rebours și eroilor rabelaisieni. Dar, cum veți vedea, grobianul s-ar putea naște foarte bine în societate, urmând principiile „pedagogiei negative” sau ale „pedagogiei non-directiviste” din a doua jumătate a secolului XX.) Comenius însă a gândit cu totul altfel - am putea spune, mirific. Iată cum începe capitolul XV din Pampaedia: Mi s-a părut cu totul oportun să inserez un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o capodoperă de nesimțire; de la el a rămas epitetul „grobian”, care însă ar putea fi aplicat à rebours și eroilor rabelaisieni. Dar, cum veți vedea, grobianul s-ar putea naște foarte bine în societate, urmând principiile „pedagogiei negative” sau ale „pedagogiei non-directiviste” din a doua jumătate a secolului XX.) Comenius însă a gândit cu totul altfel - am putea spune, mirific. Iată cum începe capitolul XV din Pampaedia: Mi s-a părut cu totul oportun să inserez un capitol despre școala morții
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
eșec, a unei pierderi iremediabile. Așa cum am arătat, curriculumul pansofic nu a fost aplicat, fiind condamnat la uitare, azvârlit în râul Lethe de către un luntraș Caron care, în epocă, s-a numit fie Societatea Regală, fie mișcarea neofrancmasonică. Pentru istoria pedagogiei și a curriculumului, aceasta a determinat nu numai o întârziere de câteva veacuri a transformării lor în demersuri științifice coerente, dar și un impuls pentru adâncirea în continuare a prăpastiei culturale dintre „învățământul umanist” și „învățământul realist”. Odată cu Revoluția franceză
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculumul în anii ’60-’70tc "11.7. Explozia cercetărilor psihopedagogice și curriculumul în anii ’60‑’70" Succesul Taxonomiei lui Bloom (1956) a antrenat alte descoperiri psihopedagogice remarcabile. S-a comparat Taxonomia cu „Tabelul lui Mendeleev” și s-a spus că pedagogia a depășit „faza alchimică”, devenind știință obiectivă autentică. În 1959 a avut loc un alt eveniment științific major. În urma unei conferințe desfășurate la Woods Hole (Cape Cod) (Massachusetts), președintele acesteia, psihologul Jerome S. Bruner, a concluzionat că „orice se poate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ierarhia conferea un fundament psihologic instruirii de mare consistență. Ea permitea elaborarea de teorii și modele pedagogice normative pe temeiuri obiective, pe fenomene evidențiate experimental și descrise în termenii științelor obiective. Astfel a luat naștere instructional technology - marele engineering al pedagogiei moderne; Gagné însuși a sugerat că, în același fel, se poate construi o inginerie curriculară și, într-adevăr, au fost create numeroase curricula consistente și întemeiate pe fenomenele naturale ale învățării umane. A fost momentul de glorie al pedagogiei moderne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al pedagogiei moderne; Gagné însuși a sugerat că, în același fel, se poate construi o inginerie curriculară și, într-adevăr, au fost create numeroase curricula consistente și întemeiate pe fenomenele naturale ale învățării umane. A fost momentul de glorie al pedagogiei moderne: optimizarea curriculumului (curriculum improvement) și a instruirii dispuneau de teorie (curriculum theory), dar și de tehnologie (curriculum technology; curriculum development). Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. J. Dewey, The Child and the Curriculum, University of Chicago
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
improvement s-au impus în cercetarea educațională anglo-saxonă în perioada care a urmat. În a doua jumătate a secolului XX, ele au început să desemneze o știință teoretică și practică a educației care a asimilat numeroase domenii studiate, tradițional, de pedagogia generală și de didactică. Dar optimizarea curriculară / teoria curriculumului nu se reduce la aceste asimilări: noutățile pe care le aduce prevalează asupra tradițiilor păstrate. Pedagogia europeană, dominată de literatura pedagogică francofonă și de cea germanofonă, a acceptat cu dificultate această
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o știință teoretică și practică a educației care a asimilat numeroase domenii studiate, tradițional, de pedagogia generală și de didactică. Dar optimizarea curriculară / teoria curriculumului nu se reduce la aceste asimilări: noutățile pe care le aduce prevalează asupra tradițiilor păstrate. Pedagogia europeană, dominată de literatura pedagogică francofonă și de cea germanofonă, a acceptat cu dificultate această inovație anglo-saxonă, considerând-o, până în deceniul șapte al secolului trecut, o simplă fantezie lingvistică 1. În deceniile următoare s-a putut constata că nu este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fantezie lingvistică 1. În deceniile următoare s-a putut constata că nu este vorba numai de atât. Ce-i drept, J. Dewey a fost obligat să apeleze la un cuvânt străvechi și din motive lingvistice. De exemplu, nu putea folosi pedagogie, întrucât în limba engleză pedagogy are conotații poetice puternic contrastante semantic cu ideile de rigoare și coerență științifică definitorii pentru practica și teoria dezvoltării curriculare. 12.2. Accepțiuni modernetc "12.2. Accepțiuni moderne" În literatura pedagogică modernă pot fi identificate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și permit o abordare unitară. Convergența le este oferită mai ales de raționalismul pragmatic, menit să confere eficiență instruirii și educației, care a dominat - de-a dreptul „imperial” - gândirea pedagogică a secolului XX. O anumită aspirație spre „scientificitate” promovată în pedagogie încă din zorii Iluminismului s-a acutizat în prima jumătate a secolului XX și a părut că va câștiga primele roade în a doua jumătate a aceluiași veac. Progresele spectaculoase ale cercetărilor efectuate de psihologi asupra motivației și învățării au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau „optimizare” - dar dintre cele trei posibilități de traducere, cea mai indicată este ultima. Din rațiuni pedagogice profunde, este necesar să avem în vedere „optimizarea curriculară” și nu doar „îmbunătățirea” sau „ameliorarea”. Ne obligă la acest lucru principiul suprem al pedagogiei, care este, desigur, principiul optimismului. El are în educație aceeași valoare pe care o are în medicină „principiul non-dăunării” (primum non nocere - înainte de orice să nu faci ceva rău). Principiul pedagogic al optimismului a fost intuit încă din Antichitate, dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai profund toate categoriile de criterii care pot orienta curriculumul și fundamentând, pe această bază, o metodă rațională de analiză și soluționare a sofisticatelor probleme de orientare curriculară 16. Această opțiune modernistă a fost contestată, începând din anii ’90, de către pedagogia postmodernă. Acuza principală este aceea că orientarea modernă a curriculumului este unidimensională; în schimb, curricula postmoderne ar trebui să fie orientate pluridimensional. Lui one-domensional man (Marcuse) îi este opus multidimensional man (Derrida). Amânăm deocamdată această problemă (vezi capitolele XIII-XIV) și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ele pot fi armonizate într-o filosofie educațională aptă să contureze un model sociouman și un ideal educațional pe care generațiile de astăzi să le îmbrățișeze pe scară largă. (Este tocmai ceea ce promite sinteza „supramodernă” în curs de realizare dintre pedagogia modernă și pedagogia postmodernă.) Criteriile politice Unii teoreticieni sunt tentați să adopte anumite doctrine politice ca bază a orientării curriculumului, uitând consecințele nefaste pe care le-au avut experiențe de acest fel. Este cunoscut îndeobște curriculumul școlii românești din anii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
armonizate într-o filosofie educațională aptă să contureze un model sociouman și un ideal educațional pe care generațiile de astăzi să le îmbrățișeze pe scară largă. (Este tocmai ceea ce promite sinteza „supramodernă” în curs de realizare dintre pedagogia modernă și pedagogia postmodernă.) Criteriile politice Unii teoreticieni sunt tentați să adopte anumite doctrine politice ca bază a orientării curriculumului, uitând consecințele nefaste pe care le-au avut experiențe de acest fel. Este cunoscut îndeobște curriculumul școlii românești din anii 1948-1990, orientat în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sugerează mai degrabă faptul că școala creativă nu va putea fi niciodată o școală de masă sau obligatorie, ci doar una de elită, ceea ce nu poate fi nici pe departe mulțumitor pentru perspectivele educației în secolul XXI. Criteriile culturale Totuși, pedagogia modernă nu a putut redescoperi paideiva elină, preferând engineering-ul riguros și spoliat de valorile umaniste esențiale. Un curriculum este întotdeauna un proiect paideutic. Formarea omului prin cultură continuă să rămână dominanta educației contemporane și, probabil, va rămâne astfel și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
obiective”. Problematica orientării curriculumului este, probabil, dovada cea mai concludentă că științele educației țin mai ales de Geisteswissenschaften („științele spiritului”) și mai puțin de Naturwissenschaften („științele naturii”). Este concluzia corectă la care a ajuns gândirea pedagogică postmodernă și pe care pedagogia modernă a ignorat-o, în ciuda evidențelor. Participanții Optimizarea unui curriculum educațional și construirea unui curriculum nou nu pot fi considerate activități private sau ezoterice; dimpotrivă, ele sunt întotdeauna publice și trebuie desfășurate în condiții de transparență maximă. Mai mult, schimbările
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
astfel încât nici una dintre ele să nu devină „supraponderală” în raport cu celelalte. Dar există o „balanță curriculară” absolută, valabilă pentru oricare elev? Curriculumul alcătuit din „cele șapte arte liberale” ale școlilor ecleziastice medievale admitea (și chiar împingea spre) o astfel de uniformizare. Pedagogia postmodernă nu mai admite decât existența unei „balanțe proprii”, specifică fiecărui individ care se formează. „Balanța curriculară proprie” ar putea fi definită teoretic; acest echilibru este atins când cel care învață își dezvoltă un nivel optim de competență în fiecare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ele acordă importanță maximă disciplinelor de învățământ (artes) și îl ignoră aproape complet pe cel care învață. În schimb, curricula centrate pe cel care învață subordonează total materiile intereselor și trebuințelor de formare ale elevului. Ele își au originea în pedagogia rousseauistă și în ideile Școlii active, cel mai vechi curriculum centrat pe elev fiind, probabil, planul de învățământ bazat pe „centre de interes” propus în anii ’30 de O. Decroly. Paradigmele curriculare „intermediare” sunt, în esență, forme de depășire a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
formării” unele capodopere ale lui M. Sadoveanu (de exemplu, Neamul șoimăreștilor sau Frații Jderi), C. Petrescu (Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război) sau G. Călinescu (Cartea nunții). Capodopera românească absolută este însă Amintiri din copilărie. Maestrul universal al „pedagogiei formării” este probabil Goethe (cu romanele al căror erou este Wilhelm Meister). 12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare modernetc "12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare moderne" Pentru pedagogia modernă, sistemul educațional și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
copilărie. Maestrul universal al „pedagogiei formării” este probabil Goethe (cu romanele al căror erou este Wilhelm Meister). 12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare modernetc "12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare moderne" Pentru pedagogia modernă, sistemul educațional și oricare dintre structurile care îl compun constituie subsisteme ale macrosistemului social. Ele „funcționează” ca organizații formale în interiorul societății, contribuind la autoreglarea acesteia. Prin urmare, sistemul educațional slujește - total sau parțial - valorile societății respective. Curriculumul, ca „proces
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
formării militarilor în mai multe țări membre NATO. În deceniul următor însă, aceasta a fost abandonată în favoarea inventarului de demersuri intelectuale transdisciplinare propus de L. D’Hainaut (asupra căruia vom reveni în acest capitol). Trebuie să facem totuși precizarea că „pedagogia prin obiective” și dezvoltarea curriculară prin taxonomii preconstituite de obiective în literatura psihopedagogică au întâmpinat și numeroase critici. Acestora li se opune așa-zisa pedagogie by men („prin oameni”). Criticilor aduse de reprezentanții „pedagogiei prin oameni” le-a răspuns J.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
D’Hainaut (asupra căruia vom reveni în acest capitol). Trebuie să facem totuși precizarea că „pedagogia prin obiective” și dezvoltarea curriculară prin taxonomii preconstituite de obiective în literatura psihopedagogică au întâmpinat și numeroase critici. Acestora li se opune așa-zisa pedagogie by men („prin oameni”). Criticilor aduse de reprezentanții „pedagogiei prin oameni” le-a răspuns J.W. Popham (1968). Întrucât, în pedagogia modernă, problema este abordată ca tematică distinctă a designului instrucțional, a proiectării pedagogice, nu o aprofundăm aici. 12.9
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]