34,654 matches
-
6 decenii de la moartea sa. Episcopul IULIU HOSSU Iuliu Hossu este prototipul omului care a sacrificat totul pentru credință. La 28 octombrie 1948 este arestat și dus la Dragoslavele. Este transferat mai apoi la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950 la Penitenciarul din Sighetu Marmației. În 1955 ajunge la Curtea de Argeș, în 1956 la Mănăstirea din Ciorogârla, apoi din nou la Căldărușani, unde a stat izolat până la sfârșitul vieții. La 28 aprilie 1969 este numit Cardinal “în pectore”. Moare la 28 mai 1970
APEL PENTRU CINSTIREA MEMORIEI UNOR FOŞTI DEŢINUŢI POLITICI ROMÂNI de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340569_a_341898]
-
rămâne privat de libertate timp de 22 de ani, trecând prin diverse închisori și locuri de domiciliu obligatoriu. Între 25 mai 1950 și 4 ianuarie 1955 a fost închis împreună cu alți 50 de preoți și episcopi greco și romano-catolici în penitenciarul Sighet. I s-a stabilit apoi domiciliu obligatoriu pe termen nelimitat, întâi la mănăstirea Ciorogârla, apoi la mănăstirea Căldărușani. Grav bolnav, a murit la 28 mai 1970, la spitalul Colentina din București. În martie 1969, Papa Paul al VI-lea
APEL PENTRU CINSTIREA MEMORIEI UNOR FOŞTI DEŢINUŢI POLITICI ROMÂNI de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340569_a_341898]
-
după care funcționează ca învățător, mai întâi în Basarabia, iar apoi în județul Prahova. Îmbină dăltuirea sufletelor angelice de copii cu serafica înobilare a versului. Ca mai toate sufletele alese și învățătorul Vasile beneficiază de omniprezenta și omnipotenta temniță. În Penitenciarul Văcărești a scris un ciclu de sonete, continuate apoi în libertate cu epigrame, fabule și texte satirice lirice. Inima Mea „Tu nici aici nu m-ai trădat, frumoaso!/ Senină ești, mereu încrezătoare/ Stindardul alb îl porți în închisoare/ Ca Pacea
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
regretă sacrificiul, ci îl consideră un privilegiu și din această viziune încărcată de eroism și sacralitate vine forța lor de tărie morală și adesea chiar fizică. Plecând de la experiența unui pedagog sovietic, A.S. Makarenko, Securitatea va pune în practică la penitenciarul Pitești, destinat studenților - reeducarea. Un fenomen cu totul aparte ale cărui atrocități inimaginabile au mers cu mult dincolo de limita suportabilului și de aceea în cazul lui criterii obișnuite de evaluare morală a actelor și sentimentelor se cer cu obligativitate contextualizate
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
de spirit dominată de seninătate și optimism, deținutul adopta și el această rețetă de rezistență pe care curgerea timpului și evenimentele mediului carceral i-o dovedeau ca viabilă. Părintele Dimitrie Bejan, preotul militar trecut prin lagărele siberiene și apoi prin penitenciarele României comuniste a experiat nu numai puterea de rezistență pe care rugăciunea o dă celui întemnițat, dar a trăit fericirea unei rugăciuni făcute în suferință, când ciomegele gardienilor curgeau pe trupul istovit fără însă ca acesta să le simtă. Salvat
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
la limita subzistenței astfel că marea majoritate a deținuților erau înfometați, cașectici, distrofici. A vorbi, într-o astfel de situație, de practicarea postului benevol, ca hotărâre proprie, izvorâtă din dorința de perfecțiune spirituală pare a fi utopică. Și totuși, în penitenciarele comuniste s-a postit: „Preotul Toma Marcu, din Buftea, deși grav bolnav de TBC și foarte slăbit, făcea post negru de două ori pe săptămână și oferea mâncarea altor deținuți slăbiți. Și Dumnezeu l-a scos din închisoare.” (Remus Radina
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
un excelent prilej de aprofundare spirituală. De comun acord deținuții poartă discuții exclusiv referitoare la probleme teologice, evită certurile și înmulțesc rugăciunile. La mulți dintre mărturisitori apare menționată Săptămâna Patimilor sau vinerea patimilor ca perioade de post respectate, deși administrația penitenciarelor tocmai atunci, intenționat îmbunătățea hrana, de altfel foarte mizeră, cu câte o bucată de carne. Una dintre probele grele prin care cetățeanul gulagului românesc trebuia să treacă era relația cu aproapele. Îndemnând la lupta pentru supraviețuire și la delațiune, regimul
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
salvat pe sine, pe el cel care în „moara dracilor”(cum o numește un memorialist) de la Pitești făcuse toate câte i se ceruseră. Memorialistica detenției comuniste ne relevă adesea chipuri de oameni integrați aparent în sistem (gardieni, anchetatori, directori de penitenciare) dar care produc o serie de „disfuncțiuni”. Ei nu se comportă după normele îndoctrinării primite ci demonstrează, prin atitudinea lor, că fondul creștin îi este propriu persoanei umane și că nu poate fi anulat, în ciuda agresiunilor repetate și violente, de
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
comportă după normele îndoctrinării primite ci demonstrează, prin atitudinea lor, că fondul creștin îi este propriu persoanei umane și că nu poate fi anulat, în ciuda agresiunilor repetate și violente, de spălare a creierului care se practicau în instruirea personalului administrației penitenciare. Plutonierul Ion Dobre (Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele), căpitanul Elena Tudor (Aspazia Oțel Petrescu, Strigat-am către Tine, Doamne), gardianul Olteanu (Liviu Brânzaș, Raza din catacombă) și un lung șir de alți anonimi dar pomeniți prin faptele
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
la un moment dat foștilor membri PNȚ, a cunoscut cel mai dur regim de izolare, singura posibilitate de comunicare se reducea la bătăile morse în țeava caloriferului sau la tușitul morse, o practică ce nu este întâlnită decât la acest penitenciar. În astfel de condiții totuși deținuții au reușit să se mărturisească: „Printre puținele întâmplări ce mi-au schimbat ‹‹o clipă din șirul zilelor la fel›› îmi amintesc că, de Crăciunul anului 1961 sau de Paștele anului 1962, în tot cazul
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
Ed. Nemira, 1998, pp. 296-197). În aceste împrejurări și condiții săvârșirea Sfintei Liturghii era mai lesne de făcut în lagărele de muncă decât în închisori, dar cu mari riscuri și în condiții precare s-a oficiat sfânta taină și în penitenciare. Pastorul Richard Wurmbrand relatează despre slujirea unei Sfinte Liturghii ortodoxe la închisoarea Gherla: „Pentru Masa Domnului, era nevoie de pâine și mulți erau gata să-și sacrifice rația. Dar ritualul ortodox cere ca pâinea să fie sfințită pe un altar
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
2013. La doi ani și jumătate de la acel moment, se pot distinge câteva ”ingrediente” care au condus la reușita acelei campanii numită de presă ”Dosarul torționarilor”: a) realizarea unor probatorii solide cu privire la culpe individuale concrete săvârșite de foșii șefi de penitenciare/colonii de muncă (atenția îndreptată spre profilul făptașului și nu pe fapte la modul general; identificarea supraviețuitorilor; probe relevante din arhive sau din teren etc.); b) determinarea conducerii Parchetului General de a aborda aceste dosare și colaborarea eficientă dintre IICCMER
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul () [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
recunoscută. Republica.ro vă prezintă listele cu editurile și cadrele didactice universitare care au sprijinit, din 2007 până astăzi, publicarea a sute de cărți scrise de deținuți. Datele au fost puse la dispoziție de Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor, la solicitarea Republica.ro. În tabelele anexate mai jos, veți găsi numele deținuților care au scris lucrări, dar și numele profesorilor care le-au girat lucrările și numele editurilor care le-au publicat. Profesorul „clanului” din sport: Cojocaru Coordonatorii științifici
EXCLUSIV. Lista profesorilor universitari și a editurilor care au girat „lucrările științifice” scrise de deținuți în pușcării () [Corola-blog/BlogPost/337982_a_339311]
-
Ar trebui să vină la fel de aproape de mine ca regele Iordaniei”, i-a spus unei țărănci bătrâne), refuza să-i dojenească pe cei despre care considera că sunt în eroare (vezi, în contrapartidă, afirmațiile Patriarhului cu ocazia tragediei din Colectiv!), vizita penitenciare („Din moment ce voi nu puteați veni la mine, le zicea deținuților, am venit eu la voi”), căuta să fie aproape de credincioși (cardinalilor care se opuneau ca el să fie văzut în timpul plimbărilor zilnice prin grădinile papale, le zicea: „De ce să nu
Dragi pro-life, pe când Marșul pentru altă viață? () [Corola-blog/BlogPost/338041_a_339370]
-
normative samavolnice. Am urmărit, domnule ministru, înregistrarea simulacrului de dezbatere publică. Cu foști pușcăriași de drept comun de-a valma cu reprezentați onorabili ai societății civile și mass-media. Cum să vă explice cineva că filmulețul acela cu condițiile aspre din penitenciare s-ar fi potrivit mai degrabă a fi rulat la Parlament unde o treime din parlamentari au probleme cu legea, fiind condamnați sau cu dosare penale pe rolul instanțelor? Cum reușiți pe fondul unei creșteri economice, scăderi a șomajului să
Referendum pentru a scoate „șmecheria" din România () [Corola-blog/BlogPost/337720_a_339049]
-
muncind corect și câți - intuim că mulți - prin furt academic. Triumful imposturii a devenit chiar literă de lege: cum altfel se poate numi sistemul prin care inși care de abia au citit Abecedarul scriu, pe bandă rulantă, opere științifice în penitenciare ca să-și scurteze pedeapsa? Iată câteva teme de meditație pentru noul ministru al Educației, dl. Adrian Curaj. Iată o provocare pentru noul premier, dl. Dacian Cioloș. Cât timp dl. Tobă nu pare în vreun fel zdruncinat în forul său interior
Curaj, domnule Cioloș, mai aveți un ministru care nu v-a spus chiar tot () [Corola-blog/BlogPost/337751_a_339080]
-
soluții legislative” pentru rezolvarea acestei situații. „La solicitarea anterioară a Direcției Naționale Anticorupție și a Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției a declanșat un proces de consultare inter-instituțională cu reprezentanții CSM, DNA, ai Ministerului Educației și ai Administrației Naționale a Penitenciarelor în vederea identificării unei soluții legislative care să asigure o mai mare coerență și rigoare cu privire la normele ce reglementează aceasta materie. În acest moment, proiectul se află în procedură internă de definitivare în cadrul ministerului”. Republica.ro lansează astăzi Apelul pentru desființarea
Apel pentru desființarea Uniunii Scriitorilor din Pușcării () [Corola-blog/BlogPost/337781_a_339110]
-
actul de justiție când a fost cazul. Indiferent de etapele de „încălzire” a regimului comunist, la Râmnicu Sărat Vișinescu a pus în aplicare și a continuat din prima și până în ultima zi a mandatului său cel mai stalinist regim de penitenciar. Comportamentul său față de cei aflați în detenție nu s-a schimbat niciodată, între 1956 și 1963. Am urmărit cu acribie firul conductor al culpei, vinovăția care s-a conturat din documentele și depozițiile martorilor, care s-au strâns fie la
Ultimul cuvânt al inculpatului. Vișinescu, în lacrimi, către judecători () [Corola-blog/BlogPost/337946_a_339275]
-
care o ameninț, eu, malformatorul României. Poate va avea ceva mai multe dovezi de adus decât zero, ca în cazul autodenunțului său sinucigaș vizând aruncarea în aer a procurorului-șef DNA. Și să-l liniștesc: există asistență psihiatrică și în penitenciar.
S.O. Vântu – jignit grav de S. Ghiță () [Corola-blog/BlogPost/337694_a_339023]
-
Excepția a fost ridicată de Alen Daniel Moisin în procedura de soluționare a contestației formulate de acesta împotriva unei încheieri pronunțate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, de respingere a plângerii formulate, prin care reclama încălcarea de către penitenciar a dreptului la cumpărături. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat nu prevede că persoana privată de libertate poate să participe în cadrul procedurii în fața comisiei de disciplină, la audierea
DECIZIA nr. 310 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292036]
-
de persoana condamnată la judecătorul de supraveghere a privării de libertate împotriva deciziei comisiei pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cât și cu privire la contestația formulată de persoana condamnată sau de administrația penitenciarului, pe rolul judecătoriei în a cărei circumscripție se află penitenciarul, împotriva încheierii prin care judecătorul de supraveghere a privării de libertate a soluționat plângerea. Totodată, art. 56 din aceeași lege normează atât cu privire la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la
DECIZIA nr. 310 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292036]
-
libertate împotriva deciziei comisiei pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cât și cu privire la contestația formulată de persoana condamnată sau de administrația penitenciarului, pe rolul judecătoriei în a cărei circumscripție se află penitenciarul, împotriva încheierii prin care judecătorul de supraveghere a privării de libertate a soluționat plângerea. Totodată, art. 56 din aceeași lege normează atât cu privire la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, la plângerea ce poate fi formulată
DECIZIA nr. 310 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292036]
-
aceeași lege normează atât cu privire la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, la plângerea ce poate fi formulată de către acestea împotriva măsurilor referitoare la exercitarea drepturilor reglementate prin Legea nr. 254/2013, luate de către administrația penitenciarului, cât și cu privire la contestația ce se poate formula împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate prin care a fost soluționată plângerea. ... 15. Prin urmare, cadrul general prevăzut de art. 39 și 56 din Legea nr. 254/2013
DECIZIA nr. 310 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292036]
-
act normativ, persoana condamnată este ascultată, în mod obligatoriu, la locul de deținere, de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate, alin. (4) al aceluiași articol stabilind că, în cazul în care persoana condamnată este transferată la un alt penitenciar, judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate asculta persoana în cauză, audiere care va avea loc prin videoconferință, sau poate solicita ascultarea acesteia de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la noul loc de deținere, care
DECIZIA nr. 310 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292036]
-
intonat Marseieza, din pricini, pentru Randall, absolut oculte. La Doftana, unde sentimentul a fost că totul era aranjat, cei mai mulți dintre prizonieri munceau cu sârg. Hrana și igiena păreau adecvate, celulele de recluziune cam deprimante, inclusiv pentru Morgan, preocupat de reforma penitenciarelor în buna tradiție britanică inaugurată de Dickens, dacă ar fi să ne gândim doar la câteva din observațiile acestuia din Note de călătorie în America. O familie Brâncoveanu[7], cu o atitudine paternalistă față de problemele sociale ale țării, se număra
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]