7,871 matches
-
, Ioan (prima jumătate a sec. XIX), cărturar, traducător. Preot la biserica ortodoxă românească din Pesta (după 1809), deține, din 1820, și funcția de cenzor și corector al tipografiei din Buda. Bun patriot, T. desfășoară o largă activitate culturală, în spiritul Școlii Ardelene. Numele său e legat de tipărirea Lexiconului de la Buda (1825), al cărui coautor
TEODOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290146_a_291475]
-
și recenzii sumare apar mai în fiecare număr. În T.r. au debutat Zacharia Boiu (cu poezia Salutare la „Telegraful român”, apărută în 1853), Visarion Roman (cu versurile intitulate Fiul grijei, în 1853), Iosif Vulcan (cu o corespondență trimisă din Pesta în 1859), Al. Macedonski, căruia i se tipărește la 26 noiembrie 1870 poezia Dorința poetului, trimisă de la Viena. Și Ilarie Chendi se află la primele lui încercări literare, publicând, în iulie 1892, nuvela Emi, semnată X. După apariția „Tribunei” de la
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
dezvol tarea rețelei de comunicație: prin 1870, o legătură principală cu Occidentul se realiza, în sezonul cald, din martie până în noiembrie, pe Dunăre; funcționa aici un serviciu special de vapoare cu aburi, de patru ori pe săptămână, de la Viena sau Pesta până la Giurgiu. De aici, pe calea ferată inaugurată în 1869, se ajungea la București în timpul record de două ceasuri 48; după construirea căii ferate care făcea legătura cu nordul țării, călătoria de la Viena la Bucu rești dura numai 48 de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fiind, așadar, demnă de a fi menționată pozitiv. nul provizoriu. Concentrați imediat grănicerii și în 24 ore, dacă se poate, să fiți în Ploiești. Aștept de la patriotismul d-voastră și de la energia d-voastră acest serviciu. Candiano-Popescu“ Jurnalului Albina la Pesta: „Principele Carol este răsturnat, guvernul provizoriu înființat sub titlul de regență. În Ploiești mare entuziasm. Candiano-Popescu“ Apoi următoarea telegramă trimisă maiorului Polizu ce comanda batalionul de infanterie din localitate. „București, 8 august, 7 ore 10 minute M.D. D lui maior
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
astăzi Eugeniu Carada) cu Calea Victoriei, în fața actualului sediu al Poliției Capitalei; ele au fost construite prin 1891, din inițiativa lui I. Villacrosse, Mihail Macca și a prințului sârb Alexis Karagheorghevici, care avea proprietăți în zonă. 133. Hotelul Stadt Pesth - Orașul Pesta (în 1872 avea 9 camere care se închiriau cu luna, o cafenea, un restaurant cu „șantan“ și o grădină de vară), se afla pe locul unde s-a deschis pasajul Villacrosse („Timp de treizeci de ani a fost Stadt Pesth
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
123; Iancu de Hunedoara (Șos. Bonaparte) 123; Regina Elisabeta 114, 125, 127, 130, 134, 399; Schitu Măgureanu 117; Universității (Academiei, Carol I) 112, 129 Bursa: v. Palatul Camerei de Comerț și Industrie café-chantant-ul („șantanul“): Pațac 137, 138; Stadt Pesth (Orașul Pesta), 118, 138 cafeneaua: „La Brener“ 133; Briol 133; Bruzzesi 116; Café Français (N. Cazes) 133; Capșa 59, 118, 127, 130, 131, 141, 246, 303 ; Café Labes 133; Concordia-nouă 129, 133; Corso 121; Fialkovsky 131, 132, 154; Fieschi 130, 132; „La
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Labes 133; Concordia-nouă 129, 133; Corso 121; Fialkovsky 131, 132, 154; Fieschi 130, 132; „La Iancu“ 132; Kubler 116; Oteteleșanu (Terasa) 115, 156; „La Podul de fier“ 118, 134; „La Radu“ 133; 67; Riegler 120, 134, 162; Stadt Pesth (Orașul Pesta) 118, 138; Ströbel 133; Tripcovici 116 Calea: Craiovei (Podul Caliței, Calicilor; Calea Rahovei) 128, 143, 222, 446, 450, 451; Dorobanților (strada, șoseaua Herăs trăului) 136, 143; Dudești 144; Griviței (ulița; strada Calea Târgoviștei) 122, 128, 359, 376; Moșilor (Podul Târgului de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
381; Heliade 400; Herăstrăul Nou (Noua grădină de la Herăstrău) 136; Herăstrăul Vechi 140, 380, 420; „Leul și Cârnatul“ 136, 139 303, 387; moara cu iaz de la Floreasca 136, 141; Paradis 303; Rașca 124, 139, 303, 379, 417; Stadt Pesth (Orașul Pesta) 118; Stavri 139, 303, 379, 417; Șapte nuci 402; Tei (Grădina cu Tei) 140; Union ( Suisse) 303, 378-381, 419, 420; Zdrafcu 136 Grebert (birtul; berăria): 54, 136 Guichard (restaurantul; grădina): 135, 303, 381 Günther (Guenter) (birtul: restaurantul): 135, 417, 433
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
136; Guichard, 135; Günther (Guenter) 135; Hristodor 49, 113, 114, 134; Hugues 120, 134, 162, 163; Iordache („La Idee“) 134; Maior Mura 127; „La Mielul alb“ 136; Osvald (Oswald) 56, 136; „La Pisica neagră“ 117; Rașca 124; Stadt Pesth (Orașul Pesta) 118; Ströbel 133; Teatrului (Elysée) 131 Riegler (cofetăria; cafeneaua): 120 Sabarul (plasa, județul Ilfov): 258 sala: Bossel 101, 10, 119, 131, 137, 142, 142, 201, 242, 284, 288, 330, 331, 396, 406, 407; Dacia 142, 379, 380; Edison 143; Franzelaru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Filarmonică Română: 104, 262 spitalul: Brâncovenesc 183; Colentina 178; Colțea 20, 178, 261, 270; de copii 174, 178; Filantropia 178; israelit 178; materni tate 178; Mărcuța (ospiciu) 178; Pantelimon 178, 197, 198; penitenciarului 178 Splaiul Independenței: 50 Stadt Pesth (Orașul Pesta) (cafeneaua; grădina; café-chantant-ul; hotelul): 118, 138 statuia: lui I.C. Brătianu 127; Anei Davila 270; lui Gh. Lazăr 124; lui Mihai Viteazul 124, 200, 214-216, 219, 227229, 234, 376, 377 Stavri (grădina): 139, 303, 379, 417 strada (ulița): Academiei 124-127, 130
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mătasă sau Povestea lui Făt-Frumos, „Țeranul român”, 1862). Pe seama dorinței de a cunoaște cât mai bine domeniul care îl pasiona trebuie pus și voiajul întreprins în 1858 prin locuri cu vechi tradiții artistice și îndeosebi prin orașe cu prestigiu muzical: Pesta, Viena, Praga, Dresda, München, Kissingen, Veneția, Roma, Florența, Pisa, Genova, Milano, Bergamo, Padova. Memorialul acestui pelerinaj, publicat inițial în „Naționalul”, sub titlul Trei luni în străinătate. Impresiuni și memorii de călătorie, unele foiletoane fiind regrupate, în 1860, în volumul Escursiuni
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
împreună cu cincizeci de familii, întemeiau, lângă Vârșet, în satul Srediștea Mare, și o școală în care preda „măiestria zugrăviei”; tatăl, Gheorghe, își va transforma numele în Diaconovici). D.-L. a învățat la Caransebeș și Lugoj. După studii de drept la Pesta, este translator la magistratura orașului, revizor și corector al cărților românești în Tipografia Universității de la Buda. Îl suplinește un timp pe Petru Maior, cenzor la Buda, și îl ajută să editeze Istoria pentru începutul românilor în Dachia. Prin strădaniile sale
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
în Tipografia Universității de la Buda. Îl suplinește un timp pe Petru Maior, cenzor la Buda, și îl ajută să editeze Istoria pentru începutul românilor în Dachia. Prin strădaniile sale, în 1808 s-a deschis prima școală a coloniei române din Pesta; aici a fost, până în 1812, învățător. Cantor la biserica ortodoxă din Buda, introduce serviciul religios în limba română. Din 1812, timp de optsprezece ani, a fost profesor la Școala Normală din Arad, director, din 1830, al școlilor românești și sârbești
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
, revistă satirică săptămânală scoasă la Pesta de la 5 ianuarie 1867, de Iosif Vulcan. Este, de fapt, numele sub care își continuă apariția revista „Umoristul”. După mai bine de patru ani, la 7 martie 1871 - odată cu retragerea lui Iosif Vulcan de la conducere -, își mută sediul la Arad
GURA SATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287385_a_288714]
-
1879, revista a reapărut la Gherla unde, după trei ani, la 10 martie 1881, avea să și dispară. O serie nouă apare între 1901 și 1903. Păstrând întru totul orientarea programatică a „Umoristului”, mai ales în perioada când apărea la Pesta, G.s. publică scrieri în proză, poezii și piese de teatru cu caracter satiric, cele mai multe nesemnate ori semnate cu pseudonime sub care se ghicește adesea numele lui Iosif Vulcan. În genere, literatura apărută în coloanele ei, purtând uneori semnătura unor B.
GURA SATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287385_a_288714]
-
Botoșani - 5.V.1844, Fălticeni), poet. Descendent dintr-o familie de boieri luminați (un frate, Iorgu, a colaborat, la „Biblioteca românescă” a lui Zaharia Carcalechi), C. a învățat în casa părintească cu pedagogul G. de Duchet și la gimnaziile din Pesta și Cernăuți. În 1837 era pregătit să pornească spre Germania, pentru desăvârșirea studiilor. Boala tatălui său l-a silit să se întoarcă la Botoșani. Este numit asesor la Tribunalul din Suceava. Primește titlul de comis. Moare tânăr din cauza tuberculozei. Un
CUCIURAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
25% la 46% din total populație. În prezent, în România vârsta medie reală de pensionare este de aproximativ 54 de ani. Dacă această situație se menține și se menține și procentul de pensionari ai populației de 60 de ani și peste, 131%, atunci am ajunge în 2050 la un procent de pensionari de 50% din populație (vezi graficul 2). Paradoxul aparent relevă și cât de aberantă este situația actuală în care procentul pensionarilor este de aproximativ 28% din populație pentru că avem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
delicat, zeamă de lămâie sau două linguri de oțet. Se zdrobește usturoiul, ardeiul iute se toacă mărunt fără semințe, roșiile se zdrobesc fără pieliță. Adăugăm sare, delicat și lămâia. Amestecăm până obținem un sos omogen și foarte gustos. SOS PENTRU PESTE SAU HOMAR ( SALAU, PASTRAV, SOMON ) 200 ml de vin alb, patru linguri de smântână, 100 gr. de unt, sare, piper, șofran, o lingură de suc de lămâie, 50 gr. de ghimbir curățat, tăiat cubulețe mici, verdeață tocată fin. Punem la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se călește puțin, apoi se stropește cu oțet, sare, piper și coriandru. Într-un vas se pune un rând de sardele, un rând de ceapă și se repetă, după care se lasă la macerat timp de 3 zile. SARMALE DIN PESTE CU VARZA ACRA 1 kg pește - macrou, 100 g orez, 2 cepe potrivite, sare, piper, pătrunjel, 70 g bulion, 200 g roșii bulion, 250 ml ulei, o varză acră și 250 ml vin alb. Se amestecă totul, se rulează sarmalele
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
național [31]. Incidența crește după vârsta de 50 de ani la ambele sexe, atingând cele mai mari valori la sexul masculin la grupele de vârstă 80-84 de ani (81,55/100000), iar la femei, la grupele 85 de ani și peste (43,19/100000). Tendințele de evoluție ale incidenței cancerului hepatic în România sunt prezentate în tabelul 6 și figura 8. În perioada 1985-2006, raportul pe sexe a crescut de la 1,58 în 1985 la 1,82 în 2006 și la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92125_a_92620]
-
în urma unor intervenții în Parlamentul maghiar, făcute în același an. ...anevoie credem că în momentele de față am fi putut face cetitorilor noștri mai mare plăcere, decât de a împărtăși portretul acestui bărbat, a cărui purtare recentă în Dieta de la Pesta a aflat plăcerea și aprobarea tuturor românilor 79. Se înțelege de ce Vulcan a alcătuit volumul înghețând aproape aleatoriu seria articolelor publicate în Familia. Panteonul român se putea prezenta la fel de bine publicului ca o colecție de biografii contemporane în mai multe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Maiorescu, Titu, Poezia rumână. Cercetare critică urmată de o alegere de poezii, Edițiunea și Imprimeria Societății Junimea, Iași, 1867. Maiorescu, Titu, Opere, I-II, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru și Domnica Filimon, Minerva, București, 1978-1984. Marienescu, Atanasie, Poesia poporală. Balade, Pesta, 1859. Michelet, Jules, Le Peuple, Hachette - Paulin, Paris, 1846. Michelet, Jules, Légendes démocratiques du Nord, Garnier, Paris, 1854. Michelet, Jules, Les Soldats de la révolution, Calman-Lévy, Paris, 1878. Mumuleanu, Barbu Paris, Scrieri, ediție îngrijită de Rodica Rotaru, Minerva, București, 1972. Negruzzi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
colecționarea și publicarea poeziilor populare (p. 275). O demonstrație foarte clară în acest sens se găsește în articolul dedicat culturii albaneze a folclorului (Robert Elsie, "The Rediscovery of Folk Literature in Albania", pp. 335-337). 45 Atanasie Marienescu, Poesia poporală. Balade, Pesta, 1859, pp. IX-X. 46 Vasile Alecsandri, "Melodiile românești" (1855), în Opere, IV, Proză, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Minerva, București, 1974, p. 392. 47 Despre receptarea folclorului la Collège de France prin interesul arătat de Mickiewicz, precum și despre perspectiva "transnațională
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Mihnea cel Bun, Constantin Brâncoveanu și Constantin Hangerli pentru Valahia. Astăzi colecțiile sunt foarte însemnate. Colecția Societății Academice, care posedă mai multe sute de bucăți, întrece prin avuția ei pe toate cele cunoscute până acum, însă și Colecția Doboczky din Pesta e mai importantă decât amândouă colecțiile Imperiului de mai sus la un loc. Nu dispunem încă de un material foarte mare, dar cred că, persistând în investigațiile noastre, vom ajunge a le completa într-un mod neașteptat. Pe de altă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vaslui: total gospodării familiale 117.607 cu 427.478 persoane, alcătuite din gospodării cu un nucleu familial, 111.844 cu 393.590 persoane; 5.534 gospodării cu două nuclee familiale și 31.863 suflete; 229 gospodării cu 3 nuclee și peste, 229 cu 2.025 suflete. S-au recenzat în județul Vaslui 106.461 clădiri, 106.076 clădiri de locuit, din care 103.931 individuale cu o locuință, 1.292 cu două sau mai multe locuințe înșiruite ori cuplate, 853 tip
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]