2,058 matches
-
din satele Rugetu, Coasta Cerbului, Gorunești, Milostea, Mogești. Slatioara este satul natal al scriitorului Dinu Săraru sub tutela căruia în fiecare an la sfârșitul lunii august se desfasoara festivalul ECO-ETNO-FOLC-FILM. Tot aici se află Râpile de la Gorunești formate dintr-un pisc de nisip de 50m. De asemenea o altă atracție turistică ar putea fi vechea biserică Viorești din satul Gorunești pictată în frescă, pe zidurile căreia se află pictat potecașul de la Gorunești, acesta este reprezentat de un soldat călare din vremea
Comuna Slătioara, Vâlcea () [Corola-website/Science/302043_a_303372]
-
cu Coastele Cernei; la est-Dealul Mare. Din Dealul Tomșanilor se desfac spre est dealurile inferioare: Calea Dealului, Culmea Lacului, Jaroște, Aninișul, Ogrăzile, Dealul lui Gucă și Dealul Motești. Altitudinea absolută a acestor dealuri variază intre 330 m în punctul “După Pisc” și 420 m în punctul “La Nițu “, ajungând la 540 m în punctul “Sub Față”. Valea și Lunca Otăsăului, ce traversează șerpuitor localitatea, întregesc relieful acestei așezări. Ca aspect general valea este asimetrică, mai abrupt fiind malul drept care în cea
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Grigore Antipa București și de Muzeul regional Craiova, în anii 1937-1938. Comuna Roești are în componența sa 10 sate, făcând parte din acest punct de vedere din așezările cu sate risipite. Aceste sate sunt: Băiasa, Băjenari, Bărbărigeni, Ciocâltei, Cueni, Frasina, Piscul Scoarței, Roești, Râpa Cărămizii și Saioci. Satele sunt orientate pe direcția N-E, S-V cu expunere largă spre Vest, direcție determinată de deviația ce o prezintă cursul de apă al Cernișoarei și al Cernei-Oltețului. Localitatea are ca vecini: la
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
vârf de ,săgeată” din silex. Piesele au fost apreciate ca aparținând epocii neolitice și ele se află în posesia autorului acestei monografii, exceptând vasul de ceramică. Și strămoșii noștrii daci au lăsat urme ale conviețuirii lor. Astfel în punctul numit Piscul Șasăi, la Eleșteul lui Guran, s-au identificat urmele unei cetăți dacice, care după studiile întreprinse, ar fi fost locuită din secolele III-II a.Chr. până prin anii 600 - 700 p.Chr. când a fost incendiată de popoarele migratoare și părăsită
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
se află așezată pe malul stâng al Oltului la circa 2 km amonte a ctitoriei lui Mircea cel Bătrân, Mănăstirea Cozia, pe teritoriul orașului stațiune Călimănești. Denumirea îi este dată de la un turn aflat pe stânca numită ""Piscul lui Teofil"", turn construit de legiunile romane din Castrul Arutela în secolul al II-lea. Inițial, i s-a zis ""Schitul de după turn"", apoi ""Schitul Turnu"" și în cele din urmă denumirea actuală de """". Complexul mănăstirii Turnu a fost inclus
Mănăstirea Turnu () [Corola-website/Science/302115_a_303444]
-
a primit numeroase nume: Sakra („Cel Puternic”), Vajri („Cel care fulgeră”), Purandara („Distrugătorul orașelor”), Meghavahana („Călărețul norilor”) și Svargapati („Domnul Cerului”). Reședința celestă a lui Indra este tărâmul ființelor divine zeiești (Svarga Loka), paradisul celest, care înconjoară cel mai înalt pisc al muntelui sacru Meru. Acest paradis se putea deplasa oriunde, la comanda stăpânului său, Indra. Indra și frumoasa lui contraparte feminină, zeița Indrani, domnesc peste acest paradis. În palatul lui Indra nu este îngăduită nicio supărare, suferință sau frică. Apsara-ele
Indra () [Corola-website/Science/302119_a_303448]
-
rostit o predică cu acel prilej, afirmând că cei trei sfinți noi „nu reprezintă numai câteva vrednicii personale, crescute cine știe cum, ca din întâmplare în sânul Bisericii noastre, ei nu sunt mărturisitori izolați ai unei credințe pur personale, ci ei sunt piscuri de sfințenie sprijinită pe umerii uriași ai credinței Bisericii întregi, sunt valuri de lumină din marea tălăzuire a valurilor de credință ce au umplut veacurile zbuciumate ale istoriei credincioșilor români din Ardeal”. Hotărârea Bisericii Ortodoxe Române a fost însușită de
Visarion Sarai () [Corola-website/Science/302601_a_303930]
-
gură minei înspre locul de prelucrare al acestuia. În partea dreaptă, la poalele muntelui opus, se găsește o instalație de prelucrare a minereului de cuarț. Frumusețea naturală a statului Nevada este simbolizata printr-un soare strălucitor care se ridică deasupra piscurilor înzăpezite. Cercul interior al sigiliului poartă motto-ul "All for Our Country", iar cele 36 de stele pentagonale semnifică intrarea Nevadei în Uniune că ce de-al 36-lea stat al acesteia. Perimetrul exterior al sigiliului conține numele acestuia, scris
Sigiliul statului Nevada, SUA () [Corola-website/Science/302628_a_303957]
-
la unirea cu Insula Paștelui. Râpă Nui este bogată în roci bazaltice și hawait, minerale bogate în fier și care prezintă o asemănare remarcabilă cu rocile magmatice din Arhipelagul Galapagos. Insula Paștelui, împreună cu insulițele din preajma (Motu Nui, Motu Îți), reprezintă piscul unui vulcan submarin care se ridică la peste două mii de metri deasupra fundului oceanului. Insula Paștelui face parte din creasta Sală y Gomez, un lanț muntos submarin care începe cu muntele Pukao și continuă cu muntele Moai, munți submarini aflați
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
împletit cu mitologia - toate acestea, cum pot prinde chip cărunt în realitatea imediată?<br> Fără a fi dat o operă perfectă, de austeră maturitate, pe măsura aspirațiilor. Dan Botta ne-a lăsat, totuși o operă purtând nostalgia perfecțiunii. Poezia (între piscul barbian și pӧesc), eseistică (cu accente de filosofia culturii ce aduc aminte de Mircea Eliade), teatru (asemănător cu acela de mai târziu al lui Radu Stanca), toate converg sub aceeași cupolă, având o structură „mediană”. Ca traducător, în 1956, Dan
Dan Botta () [Corola-website/Science/302784_a_304113]
-
este o grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali. Cel mai înalt pisc este Vârful Vlădeasa, cu o altitudine de 1.836 m. Către nord se extind până la râul Crișul Repede. La sud sunt despărțiți de Munții Bihor de o limită formată de Crișul Pietros - Pârâul Boga - Șaua Cuciulat - Valea Răchițele. Spre vest
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
apoi umbra îi cufunda ca într-un necunoscut. Venea până la foc sunet de ape de la un vad al Moldovei. Subt malul înalt, râul sclipea lin într-o bulboană, în care dintrodată și-a oglindit globul luna în scădere, răsărită deasupra piscului Bourei".”
Râul Moldova () [Corola-website/Science/302436_a_303765]
-
română și au lucrat din greu pentru a furniza pământuri soldaților ieșiți din activitate (din moment ce ei considerau că soldații fericiți erau mai puțin dispuși să se ridice împotriva guvernării și să se alăture generărilor revoltați). Cauza optimaților și-a atins piscul sub dictatură lui Lucius Cornelius Sulla Felix (81 î.Hr.-79 î.Hr.). În timpul domniei sale, aproape toată puterea Adunărilor le-a fost înlăturata, numărul de membri al Senatului s-a ridicat de la 300 la 600, mii de soldați au fost stabiliți în
Optimates () [Corola-website/Science/299489_a_300818]
-
dintre care 7 formau delegația sosită pentru a incita oamenii. Comuna Spineni este situată într-o zonă geografică ce face trecerea de la Podișul Getic la Câmpia Română, pe Podișul Spinenilor, având altitudinea de peste 180 m cu cea mai înaltă cotă, Piscul Dobrei (383 m). Solul este de tip podzol degradat, cel mai sărac dintre toate tipurile de pământ arabil. Din acest motiv economia agrară este concentrată pe luncile râurilor sau în văi (Lunca Vezii, Valea Mârghiei etc.) căci materiile nutritive sunt
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
pour la réorganisation des musées d'histoire naturelle". Pornind de la reorganizarea muzeului bucureștean, în 1907 apar, pentru prima dată, dioramele biologice, care au reprezentat o nouă etapă în evoluția și organizarea muzeelor de istorie naturală. Primele diorame prezentau viața de pe piscurile munților Carpați, din regiunea colinelor, din Bărăgan, precum și din zona inundabilă a Deltei Dunării. De asemenea, în Muzeul de Istorie Naturală există și numeroase diorame care înfățișază fauna din regiunile de tundră, prerie, savană sau din deșertul Sahara. Datorită acestei
Grigore Antipa () [Corola-website/Science/303580_a_304909]
-
urmă, în Cretacicul inferior, Golful Gasconiei (sau Golful Biscaya) a apărut, împingând Spania către Franța, și cutând sedimentele, care au format acest lanț muntos. Partea estică a Pirineilor e formată n principal din roci granitice și gneiss, în timp ce în vest piscurile granitice sunt însoțite de straturi de calcar. Caracterul masiv al munților vine de la abundența rocilor granitice, rezistente la eroziune. Caracteristicile definitorii ale peisajelor Pirineilor sunt: Cea mai înaltă cascadă se află la Gavarnie (462 m), pe râul Gave de Pau
Munții Pirinei () [Corola-website/Science/303650_a_304979]
-
și Ticino. Cu capitala la Sion și având o suprafața de 5.224 kmp, acest canton se situează pe locul 3 după cantoanele Graubünden (7.105 kmp) și Berna (5.959 kmp), dar situarea lui în zona celor mai înalte piscuri ale Elveției - toate peste 4.000 m - face din acest canton cel mai căutat de turiști. Fiind o zonă foarte muntoasă, accesul in zonă se face cel mai ușor prin partea de V-NV dinspre cantonul Vaud și Franța, aici
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
cale de acces este destinată doar alpinistilor profesioniști. Valea Ronului, largă, glaciară, domină zona. Mai există și numeroase văi laterale care pornesc de la valea principală. Acestea variază de la văi înguste și îndepărtate la cele relativ populate și circulate. Cincizeci dintre piscurile montane depășesc 4.000 m, și există și numeroși ghețari. Ronul drenează valea principală de la est la vest până la Martigny, apoi în unghi drept până la gura de vărsare în Lacul Geneva. După micul orășel Saint-Maurice, malul nordic al râului ține
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
tracică a lui Orfeu. Istoricul Arrian pomenește în opera sa "Bithynica" din sec. II î.Hr. o nimfă numită Tracia, după care s-ar fi denumit țara cunoscută inițial sub numele de Pèrke. Rădăcina indogermanică "per-/pir/per(k)" semnifică "stânca", "piscul" sau "piatra", ceea ce denotă cultul tracic al unei divinități a munților, identificată de greci cu frigiana Cybele. Fiul acesteia s-a numit Pèrkos sau Peiros și a fost venerat chiar și în epoca Imperiului Roman sub forma de "Heros equitans
Orfism (religie) () [Corola-website/Science/304069_a_305398]
-
de a supraveghea, întreține și asigura circulația pe acest drum spre Transilvania. Arutela făcea parte, alături de celelalte castre din jurul Masivului Cozia, dintr-o linie de apărare pentru oprirea atacurilor dinspre zona deluroasă de la răsărit. La nord de castru se află „piscul lui Teofil”, pe platoul căruia s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreaptă spre est, la 300 de metri înălțime față de punctul „Poiana Bivolari”. Acest turn, orientat spre Olt, avea rolul de a supraveghea intrarea în defileu, către Dacia
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
Districtul se întinde de pe versantul nordic al alpiilor până la câmpia de pietriș din jurul orașului München. Cele trei lacuri mai mari sunt: Schliersee, Tegernsee și Spitzinsee. Râuri importante din district sunt: râul Mangfall, râul Schlierach și râul Leitzach. Cel mai înalt pisc este Rotwand cu 1.884 m, cel mai cunoscut este Wendelstein cu 1836 m.
Districtul Miesbach () [Corola-website/Science/304192_a_305521]
-
occidentală se găsesc lacuri și ținuturi umede. Lanțul muntos central al țării este reprezentat de Munții Pindus, cu o înălțime medie de 2 650 m. Lanțul se continuă cu insulele Kythera și Antikythera, până la Creta și Rodos. Insulele Mării Egee sunt piscuri ale munților subacvatici care reprezintă o extensie geologică a lanțului. Grecia ocidentală și centrală conține zone abrupte, înalte, intersectate de numeroase defileuri și alte forme de relief carstic, cele mai cunoscute fiind Meteora și Defileul Vikos - ultimul fiind unul dintre
Geografia Greciei () [Corola-website/Science/303887_a_305216]
-
Pakistan situat în partea vestică a Himalayei de exemplu K2. Himalaya cuprinde trei trepte: în sud Munții (Colinele) Sivalik (900 - 1200 m),în partea centrală, Himalaya Joasă (3.500 - 4.500 m), iar în Nord , lanțul principal Himalaya Înaltă, cu piscuri ce depășesc 8.000 m. În nord sunt văi largi a râului Tsangpo, mai aval în sud denumit Brahmaputra cu afluenții situați în Transhimalaya. Himalaya partea muntoasă și de podiș este regiunea de unde izvorăsc fluviile cele mai mari din sudul
Himalaya () [Corola-website/Science/303899_a_305228]
-
împletește armonios cu bunul-gust, muzica și artele înfloritoare care fac din această mică țară o atracție pentru cei din jur și o speranță pentru revedere a celor mai îndepărtați. Exceptând câmpiile riverane ale Dunării, Austria este o țară alcătuită din piscurile și văile Alpilor (2/4). Peisajele pitorești și pline de contraste se succed în cele nouă provincii ale țării, satele tiroleze cu biserici având cupola lunguiață în formă de ceapă se grupează în văile munților. Austria sonorităților muzicale a născut
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
fantome, pe care locuitorii le păstrează cu sfințenie, cu kilturi și cimpoaie, paradisul gurmanzilor și jucătorilor de golf, a degustătorilor de whisky. Scoția este delimitată de trei regiuni: Ținutul de Sus, Ținuturile Joase, Ținuturile Înalte, cu munți care-și ascund piscurile în ceață. Scoțienii își păstrează identitatea chiar dacă s-au unit cu Anglia de trei sute de ani (1707). Ținuturile Joase sunt cele mai populate, cu agricultură prosperă și industrie dezvoltată. Partea de vest, cu țărmuri dantelate este locul de refugiu al
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]