2,800 matches
-
străinii au trebuit să recunoască În forul lor interior simpatica adeziune pe care a cultivat-o tânăra pană În favoarea unchiului său. Au fost de, ajuns doi ani pentru ca critica să descopere o trăsătură cu totul singulară: omiterea, de-a lungul pledoariei, a numelui celui apărat, ca și a oricărei referiri la titlurile contestate și la cronologia operelor care i-au servit de model. Numeroși copoi literari au optat pentru concluzia că atari escamotări se datorau unei suverane delicateți; dată fiind rămânerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
anglo-saxonii și germanii, cele șapte orașe care și-l dispută pe Homer, scriitor important, sunt alte cazuri care Îi vor veni În minte cititorului mediu. În toate exemplele date, pulsează În embrion tenacea voință de afirmare a elementului propriu, autohton, pledoaria pro domo. Chiar acum, dezvoltând cu sufletul deschis Înțeleapta noastră cronică, ne buimăcește timpanul controversa cu privire la Carlos Gardel, Oacheșul din Piață pentru unii, uruguayanul pentru alții, originar din Tolosa, precum Juan Moreira, pe care și-l dispută progresistele localități antagoniste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
special Argentina, Brazilia și Paraguay, unde se și cultivă), Înalt de 4-5 m, cu fructe albicioase care se prezintă ca sunt niște mici bace. Menéndez Pelayo, Marcelino. Erudit spaniol (1856-1912), a cărui operă de istoric literar a Început printr-o pledoarie În favoarea Spaniei catolice și a spiritului său latin și a contribuit la formarea conștiinței naționalist-burgheze. Printre operele sale, adevărate jaloane istoriografice și filologice, strălucesc prin echilibru și deosebită maturitate Istoria ideilor estetice din Spania (1882-1891), Antologia poeților lirici castilieni (1890-1906
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
aici, mai Întîi le trimiți și-apoi le redactezi În liniște, la Academie, sforăind pe pupitru; dar cine lipea timbrele? Intră-n operă și ciornele? Mister. Care nu se spulberă nici după recitirea cu sufletul la gură a titlului articolului, „Pledoarie pentru adevăr”. Să faci pledoarie pentru adevăr cu o paranteză-n gură, mai ales una pătrată, este o performanță pentru care merită să fii numit În Academie, ca purtător de paranteze. La pagina 6 din nu vă mai spun ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și-apoi le redactezi În liniște, la Academie, sforăind pe pupitru; dar cine lipea timbrele? Intră-n operă și ciornele? Mister. Care nu se spulberă nici după recitirea cu sufletul la gură a titlului articolului, „Pledoarie pentru adevăr”. Să faci pledoarie pentru adevăr cu o paranteză-n gură, mai ales una pătrată, este o performanță pentru care merită să fii numit În Academie, ca purtător de paranteze. La pagina 6 din nu vă mai spun ce revistă, irumpe din apa mării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ei, în vreme ce șeful cu capul mare și gras părea că se face tot mai mic și că vrea să fie înghițit de scaun și să dispară sub birou, dând din mâini într-o fără de speranță încercare de a-i opri pledoaria și, când unul dintre ceilalți din birou a întrebat doar atât: dar cine spune că nu ați avea dreptate, tovarășă?, cu un glas care îi făcuse pe toți să înghețe, nu atât pentru intensitatea tonului, cât pentru că dezvăluia pe neașteptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
un punct culminant emoționant - trompete, coruri și comunitatea feminină În lacrimi fluturând stegulețe - când eu o asigur pe Emily că va Înțelege toate astea când va crește mare și va vrea să facă la rândul ei lucruri interesante. Din păcate, pledoaria pentru șanse egale, de mult acceptată de societatea occidentală liberală, nu are nici un efect În contextul regimului fundamentalist al unui copil de cinci ani. Nu există alt Dumnezeu decât mami, iar tati este profetul ei. Dimineața, când mă pregătesc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
am adunat gândurile, să-i pot ține un discurs măreț despre virtuțile lui Julie, dar apoi m-am întrebat dacă se potrivesc cu-adevărat. Vreau să spun, Charlie e atât de didactic, iar Julie atât de infractoare. Am formulat o pledoarie chinuită în favoarea lui Julie. Dar tu și Julie sunteți... atât de... potriviți... am spus eu tărăgănat, sesizând că Î.s. citea Proust. Ce sexy! Nu, ce băiat deștept. Chelnerul se apropie și-mi dădu un bilet pe care scria Cina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
locul și să mă avertizeze cînd merg prea departe - adică rolul pe care-l avea Frank la Clubul Nautico. — Uite ce-i... Bobby, nu pot... — Ba poți! Crawford mă apucă de Încheietură și mă trase spre el peste masă. De sub pledoaria lui stăruitoare se Întrezărea o neobișnuită fervoare de misionar ce părea să i se perinde prin minte precum viziunile provocate de malarie ale acelui tînăr ofițer districtual cu care semăna atît de tare, făcîndu-l să ceară ajutorul unui călător aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
a Împăcat cu ideea că nu vrei să-l vezi. — Nu-i adevărat. Paula, vreau să-l văd. Dar Încă nu-s pregătit. O să-l vizitez cînd o să am informații pentru el. Crezi că e vreo șansă să-și schimbe pledoaria? — Sigur că nu. El se consideră vinovat. Mi-am izbit palma cu pumnul. — De-asta nu vreau să-l văd! N-am de gînd să mă complac În naiba știe ce minciuni acoperă el. — Dar te complaci În tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
o iarnă? De mânie și pentru a-și sublinia neîncrederea în viitorul revoluționar al omenirii, cu iluzorii baricade revoluționare, ridicate din pietre de caldarâm, slobozi un vânt asurzitor, prin care termina dialogul și care curmă în mod neașteptat și abrupt pledoariile politice premonițiale ale Venerei de la Academie. Tot atât de abrupt și de pe neașteptate i se termină sejurul la Sans-Souci și lui Vladimir care, numai și numai din cauza excesului și abuzului, al acțiunilor sale originale, aventuroase și a demersului pe muchie de cuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
1979: Marin Tarangul (Franța); Vlad Georgescu (se stabilește în SUA, iar din 1981 în RFG; în 1983-1988, director al secției române a postului de radio "Europa liberă"; arestat în 1977 pentru că a trimis în străinătate manuscrisul volumului Politică și istorie, pledoarie pentru instaurarea unei adevărate democrații); 1980: Constantin Eretescu (SUA), Rodica Iulian și Oana Orlea (Franța), Constantin Dumitrescu (autorul eseului politic Cetatea totală, expulzat imediat după apariția cărții în Franța, în 1980; se stabilește în RFG), Victor Frunză (stabilit din 1980
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
Tescani. Lucrarea se înfiripă din armonii vaporoase, mișcându-se după principiul proporției ondulatorii, și din pedale imense, ca o lume germinativă, în așteptare. Chiar și scurtele episoade cu accente dramatice sunt anihilate de revărsările de unisonuri și consonanțe, într-o pledoarie subânțeleasă pentru triumful muzicii sferelor; Paraphrasi (Parafraze) de Cristian Marina (Suedia), dedicată în 2007 ansamblului, mi s-a părut mai puțin reușită în privința corenței arhitecturii sonore, oarecum dezarticulată, din cauza diverselor elemente incompatibile unele cu altele. Doar măiestria instrumen- tiștilor din
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
masca, când de oameni de stat, când de reprezentanți ai nației, când de oameni de litere chiar, și tot ce ei făceau, fie lungi discursuri insipide și fără bun-simț, fie literatură plagiată, fie ignoranță botezată cu porecla de știință, fie pledoarii pline de sofisme, se traduceau din partea nației în plată peșin a tuturor actelor acestora de periclitare a bunului ei simț și a existenței ei. Mai multe generații viitoare, și cea actuală cu de prisos, sunt osândite a plăti cu sudoarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe-un raționalism insipid și cosmopolit, cari acestea formează astăzi averea unică a acelei clase de cârciocari ce trăiește din traficul zilnic al frazei, cheltuită în moneta mică a profesiilor de credință, a articolelor de fond, a discuțiilor parlamentare, a pledoariilor la tribunale. Vlad Țepeș, Lăpușneauu, Mihnea cel Rău sau Aron Vodă erau asupritori stăpâni, dar stăpânirea lor era tiranică, nu rușinoasă. Acum însă România are rușinea de-a geme sub jugul cârciocarilor, a oamenilor a căror breaslă, meșteșug, meserie este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și religioase, pentru a se asigura accesul tuturor supușilor capabili la funcții în administrație. În ceea ce privește politica externă, el reliefa necesitatea înființării de reprezentante diplomatice permanente otomane în străinătate, precum și cea a respectării angajamentelor asumate pe plan extern de Poartă Otomană. Pledoariile sale au avut oarecare efect, atunci, adică la începutul anului 1793, de vreme ce reis efendi, Mehmed Rașid efendi, l-a invitat să elaboreze un plan detaliat al reformelor pe care le consideră necesare în Imperiul Otoman 34. Autoritățile centrale suedeze nu
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
reflectarea acestui eveniment în presa românească și străină a vremii. Pentru documentare am considerat necesar să recurgem, în primul rând, la colecțiile de documente. Au fost analizate “Discursurile”, “Documentele diplomatice”, “Documentele confidențiale”, “Politica 10 5 externă a României (1937)” și “Pledoariile pentru pace” ale lui Nicolae Titulescu cât și “Relațiile românosovietice. Documente” din perioada 1917-1934 vol. I și 1935-1941 vol. al II lea, alături de “Documentele privind istoria României între anii 1918-1944”. De asemenea, pentru cercetarea întreprinsă am apelat și la o
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
sovietice. Acesta a elaborat un raport privind definirea agresiunii, în cadrul unui sistem general de securitate. Nicolae Titulescu aprecia că definiția agresiunii propusă de partea sovietică reprezintă pentru statele din cadrul Micii Înțelegeri “un element primordial de securitate” chiar dacă 29 Marius Hriscu, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63, martie 2007, p. 37. 23 20 anumite state, din considerente particulare, nu o pot accepta 30 . Titulescu a propus o definiție a teritoriului , în sensul că prin teritoriul unui stat se înțelege
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
remediu eficace chiar dacă eficacitatea n-ar fi totală , chiar dacă ea ar implica inconveniente din mai multe puncte de privire contra așa-zisului pericol rus. Dacă ar avea un pic de simț 64 Nicolae Titulescu, Documente diplomatice, p.711. 65 Idem, Pledoarii pentru pace, (ediție îngrijită de George G. Potra și Constantin I. Turcu Ă, București, Editura Enciclopedică, 1996, p.579 . 66 George G. Potra, op.cit., p.8. 46 43 politic acei care agită spectrul pericolului rus ar trebui să fie primii
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Editura Academiei Române, 1992. 6. Idem, Basarabia pământ românesc, (ediție îngrijită de Ion Grecescuă, București, Editura Rum-Irina, 1992. 7. Idem, Politica externă a României (l937Ă, (editori: George G. Potra, Constantin I. Turcu, Ion M. Opreaă, București, Editura Enciclopedică, 1994. 8. Idem, Pledoarii pentru pace, (ediție îngrijită de George G. Potra și Constantin I. Turcuă, București, Editura Enciclopedică, 1996. 9. Pro și Contra Titulescu, (coord. George G. Potraă, București, Editura Enciclopedică, 2002. 91 81 Memorialistică : 1. Argetoianu Constantin, Pentru cei de mâine. Amintiri
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
concepția sa despre securitatea europeană, în Omagiu lui 98 88 Nicolae Titulescu. 125 de ani de la naștere.... 17. Hriscu Marius, Principalele concepte ale gândirii titulesciene, în “Anuarul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol ”, tomul XLII, Iași, Editura Academiei Române, 2005. 18. Idem, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63, martie 2007. 19. Idem, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008. 20. Idem, Nicolae Titulescu și relațiile româno -sovietice (1936Ă, în “Buletinul Științific al Universității “Mihail Kogălniceanu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
sovietice. Acesta a elaborat un raport privind definirea agresiunii, în cadrul unui sistem general de securitate. Nicolae Titulescu aprecia că definiția agresiunii propusă de partea sovietică reprezintă pentru statele din cadrul Micii Înțelegeri “un element primordial de securitate” chiar dacă 29 Marius Hriscu, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63, martie 2007, p. 37. 23 20 anumite state, din considerente particulare, nu o pot accepta 30 . Titulescu a propus o definiție a teritoriului , în sensul că prin teritoriul unui stat se înțelege
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
remediu eficace chiar dacă eficacitatea n-ar fi totală , chiar dacă ea ar implica inconveniente din mai multe puncte de privire contra așa-zisului pericol rus. Dacă ar avea un pic de simț 64 Nicolae Titulescu, Documente diplomatice, p.711. 65 Idem, Pledoarii pentru pace, (ediție îngrijită de George G. Potra și Constantin I. Turcu Ă, București, Editura Enciclopedică, 1996, p.579 . 66 George G. Potra, op.cit., p.8. 46 43 politic acei care agită spectrul pericolului rus ar trebui să fie primii
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Editura Academiei Române, 1992. 6. Idem, Basarabia pământ românesc, (ediție îngrijită de Ion Grecescuă, București, Editura Rum-Irina, 1992. 7. Idem, Politica externă a României (l937Ă, (editori: George G. Potra, Constantin I. Turcu, Ion M. Opreaă, București, Editura Enciclopedică, 1994. 8. Idem, Pledoarii pentru pace, (ediție îngrijită de George G. Potra și Constantin I. Turcuă, București, Editura Enciclopedică, 1996. 9. Pro și Contra Titulescu, (coord. George G. Potraă, București, Editura Enciclopedică, 2002. 91 81 Memorialistică : 1. Argetoianu Constantin, Pentru cei de mâine. Amintiri
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
concepția sa despre securitatea europeană, în Omagiu lui 98 88 Nicolae Titulescu. 125 de ani de la naștere.... 17. Hriscu Marius, Principalele concepte ale gândirii titulesciene, în “Anuarul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol ”, tomul XLII, Iași, Editura Academiei Române, 2005. 18. Idem, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63, martie 2007. 19. Idem, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008. 20. Idem, Nicolae Titulescu și relațiile româno -sovietice (1936Ă, în “Buletinul Științific al Universității “Mihail Kogălniceanu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]