5,205 matches
-
asemănarea noastră, Și ni se scurg din ochi Ca niște râuri de petrol, minereuri, și apă ... Am da o lacrimă ca să se oprească Plânsul acesta în hohote, Dar de unde atâta putere În pleoapă? 10 mai 2012 Referință Bibliografică: Puterea din pleoapă / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 496, Anul II, 10 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PUTEREA DIN PLEOAPĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358640_a_359969]
-
Fără de stele, fără semilună, Eu te-oi lăsa, nu voi mai fi ispită Și nici nu-ți voi mai spune ''noapte bună.'' Singurătatea să-ți fie pe-aproape, Nici șoapte de iubire să n-auzi, Coșmarul să-ți aducă peste pleoape Doar lipsa mea și clopotarii surzi Ce-mi bat de moarte prin pustiu și ger, C-o lacrimă pierdută-n agonie; Am agățat-o-azi-noapte în cuier, Oglindă a durerii să îmi fie.... Referință Bibliografică: Oglinda durerii / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN
OGLINDA DURERII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358653_a_359982]
-
fiindcă ea ar fi blocată încă de la început de invazia insectelor. Armele nu folosesc la nimic, diferitele insecticide sunt inoperante la o masă mare de indivizi, iar multe dintre acestea sunt nocturne, ceea ce ne oferă chiar un avantaj tactic remarcabil. Pleoapele secretarului se mișcară un milimetru semn că înțelese perfect. - Aveți, sper, atașată la dosar și lista completă a celor care au contribuit la acest succes al cercetărilor noastre. Nu trebuie să uităm pe nimeni, când vom face recompensele, nu-i
INCREDIBILELE ATACURI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358668_a_359997]
-
noapte-n ochii mei. Parcă-i în ziua de Rusalii sfântă Când se pogoară duhul, cel promis, Și sufletul mi-e ca o pâine frântă-, Eu știu că nu voi termina de scris... De ce-ai oftat cu lacrima sub pleoape? Dacă ți-e sete apleacă-te să bei, Fântâna din cuvânt e-atât de-aproape Și apa-i tot mai vie-n cerul ei! Eu scriu acum, inspiră-mă femeie Cu aerul șoptit din jurul meu Și-acestei clipe roagă-te
NU-I TIMP DE SOMN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358728_a_360057]
-
în: Ediția nr. 578 din 31 iulie 2012 Toate Articolele Autorului din fiecare piatră răsare o dansatoare cu picioarele împletite în rodul mișcării. aerul răsună în inima mea. încă un strop de liniște, Doamne, încă o urmă mai lasă pe pleoapa obosită apoi, reînvie piatra, și tălpile dansatoarei transformă-le în iarbă și rodul... lasă-l viu încă un început, încă o tăcere, încă un final în care șarpele își înghite coada iar solzii lui devin versuri cu obrajii din cenușa
APROAPE PACE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358742_a_360071]
-
răsturnată de vise / în care caut acul să peticesc un sens”. Ea practică paradoxul ca stare existențială și lege a compensației: dacă dobândești ceva bun, neapărat trebuie “plătit”, ca într-o fatalitate, cu ceva rău: “pentru fiecare dor ascuns / sub pleoapă / fărâma de umbră râde și/ plânge / pierdută în haina de om / încă ridică pe umeri castele / păpușilor de lut / visele se sfarmă tot mai des / și nu știu în ce să adun / bucățile de suflet din mâinile căuș / între noi
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
în versuri, el fiind cu totul original în tot ce scrie: „Sunt palma mâinii tale, precum o lebădă pe apă, / Habar nu ai că liniile-mi frânte ale vieții mi se scurg / Adânc în carne și în visele-mi sub pleoape / Cu lacrimi de vioară mă ucid, în inimă îmi curg...” (Rugă fără sfîrșit - 27). Romeo Tarhon se consideră doar „un sol al graiului străbun”: „Sunt doar un sol al graiului străbun / Pe care îl versific uneori în fugă / Învrednicit de
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
te-i trezi când o să-ți fie sete o să-ți întindă-n trestie - burete cu-oțet și cu venin, dar Eu îți las în pânză lunii, la vecin, trei picături de roua să te-adape.” Își șterse celelalte izvorâte-n pleoape, și plecând ne-a spus atât, doar: ”Pace vouă!”, te-a sărutat pe frunte Și s-a dus. THE NEW JOB BIDS FAREWELL Șo lonely was Job, and by all forgotten, under a locust tree, but one evening the spider
TRADUCERE / TRANSLATED BY MUGURAŞ MARIA PETRESCU de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344635_a_345964]
-
închis în sine, omul cu gândurile dispuse pe verticală într-o coloana prin care urcă visele. Pune flori sub tălpile femeii și o săruta mai sus de glezne, cuvintele nu se mai spun, se ating ochii lor prind cerul sub pleoape. Simt cum noptea se dezvelește de întuneric, sub hainele ei fluide pielea arde și te căra prin sângele-i feciorelnic ca pe o madona prin vis. Luminând întinderea albă a somnului vede plinul păharului ca ajutor și până la istovire se
FĂRĂ SĂ ŞTIE PÂNĂ UNDE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344660_a_345989]
-
de moarte peste dragostea mea apropie-te..., nu-ți fie teamă de vei găsi în locul meu ecoul ... RONDEL MIORITIC Se gudură-nserarea spre ultimele sate Și tremură cămașa pe mine ca o apă, La stâna lor ciobanii țin stelele sub pleoapă Când ugerul luminii e gol pe jumătate Și totuși împăcarea doar pe la colțuri sapă Vulcanul unor gânduri în tâmplă mi se zbate, Se gudură-nserarea spre ultimele sate Și tremură cămașa pe mine ca o apă Pădurile nebune se-ntorc
INELELE TRUNCHIULUI DE TEI (POEZII) de GEORGE TEI în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344683_a_346012]
-
încet, parcă trec secole până vine rândul altuia, ochii mă ustură, buzele îmi ard, trupul îmi tremură. Mă așază pe patul rece, atât de rece... - Ești atât de frumoasă... pielea ta... o prințesă din poveste. Mă cuprinde în brațele lui. Pleoapele grele cad peste ochii care mă ustură. Buzele fierbinți sunt răscroite de buze moi, trupul se încălzește, zâmbesc și mă topesc torcând sub mângâieri suave.” Ce poate fi mai frumos, fie descris, fie trăit? E dragoste, este viață, este tot
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
XI. COPILĂRIE, DULCE MINUNE, de Radu Alexandru, publicat în Ediția nr. 31 din 31 ianuarie 2011. Fecioara Luna argintie își împânzea palatul de cărbune cu țesături de stele, iar cucul, veșnicul străjer, cântă de miezul nopții. Pleoapele de copil îmi acopereau ochii căprui sub greutatea lui Moș Ene. Că într-o clipita m-am trezit pe un tărâm de basm. Norii de lapte se despicau și formau insule plutitoare în oceanul cerului, iar pletele aurii ale soarelui
RADU ALEXANDRU [Corola-blog/BlogPost/350754_a_352083]
-
de trandafir și părul bălai stătea pe un tron de stejar. M-am apropiat încet de ea, ... Citește mai mult Fecioara Luna argintie își împânzea palatul de cărbune cu țesături de stele, iar cucul, veșnicul străjer, cântă de miezul nopții. Pleoapele de copil îmi acopereau ochii căprui sub greutatea lui Moș Ene. Că într-o clipita m-am trezit pe un tărâm de basm.Norii de lapte se despicau și formau insule plutitoare în oceanul cerului, iar pletele aurii ale soarelui
RADU ALEXANDRU [Corola-blog/BlogPost/350754_a_352083]
-
Manuscris > Povestiri > COPILĂRIE, DULCE MINUNE Autor: Radu Alexandru Publicat în: Ediția nr. 31 din 31 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Fecioara Luna argintie își împânzea palatul de cărbune cu țesături de stele, iar cucul, veșnicul străjer, cântă de miezul nopții. Pleoapele de copil îmi acopereau ochii căprui sub greutatea lui Moș Ene. Că într-o clipita m-am trezit pe un tărâm de basm. Fecioara Luna argintie își împânzea palatul de cărbune cu țesături de stele, iar cucul, veșnicul străjer, cântă
COPILARIE, DULCE MINUNE de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350750_a_352079]
-
acopereau ochii căprui sub greutatea lui Moș Ene. Că într-o clipita m-am trezit pe un tărâm de basm. Fecioara Luna argintie își împânzea palatul de cărbune cu țesături de stele, iar cucul, veșnicul străjer, cântă de miezul nopții. Pleoapele de copil îmi acopereau ochii căprui sub greutatea lui Moș Ene. Că într-o clipita m-am trezit pe un tărâm de basm. Norii de lapte se despicau și formau insule plutitoare în oceanul cerului, iar pletele aurii ale soarelui
COPILARIE, DULCE MINUNE de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350750_a_352079]
-
oase, În suflet mi-am ascuns micile adieri, Cu noua rugăciune învățată ieri. Râul îmi șoptește, posomorât și greu, Și curg nedumeriri pe trecutul meu. Când capu-mi-ntorc ca să-ntâmpin vântul, De piscul unui gând se spânzură cuvântul. Casa mea sub pleoape-i lumină-n adâncimi, Și cuibul meu de patimi și întunecimi. Un înger îmi trasa drumul anodin din cărți, Prin puful fumuriu și orb al bătrânei nopți. Gemeau în geamantan visele frumoase, Iar viscolu-mi creștea în carne și în oase
NUMĂRĂ-ŢI IZVOARELE! de STELIAN PLATON în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350743_a_352072]
-
fost să le fi făcut o fotografie la fiecare, în fiecare an, cu mânuțele care ciocneau ouă!” Dar acum e târziu. Anii au trecut. Fotografia aceea nefăcuta a rămas în mintea mea. O să mă uit la ea când oi închide pleoapele. Altminteri sorb cu nesaț fericirea din Săptămână Luminată. E săptămână când porțile raiului stau deschise... 23 aprilie 2009 Referință Bibliografica: CÂND PORȚILE RAIULUI STAU DESCHISE... / Dona Tudor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 367, Anul ÎI, 02 ianuarie 2012. Drepturi
CÂND PORŢILE RAIULUI STAU DESCHISE... de DONA TUDOR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358780_a_360109]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > RUGĂ-N RĂDĂCINI Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 356 din 22 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Perdele de zăpadă mi-alunecă pe pleoape, Și cerul se așează pe ochii-mi mai aproape, E Domnul nostru-n inimi descătușând himere, Și umbra dinspre neguri,de-atâta alb,iar piere... Se-aude dinspre-adâncul pădurii adormite Sub liniștea cernită din ceruri nepăzite O rugă de credință
RUGĂ-N RĂDĂCINI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358804_a_360133]
-
Autorului CASA RAIULUI În blidul de pământ, bucăți de pâine - Un lapte aburind în el, fierbinte - Pe laviță, stă trupul meu, cuminte - Mănâncă, să viseze, înainte - Pe masă, un opaiț aruncă -o mână De umbră, și lumină, prin odaie - Și pleoapele, și gândul, mi se-nmoaie - Pe cale, întunericul se-afână - În sobă arde jarul, ca o vulpe De aur, bate vântul în țâțână - Pe ștrec, un felinar se mișcă până Îi iese mocănița dintre pulpe - Alt trup - bunica - îi întinde patul
CASA RAIULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358956_a_360285]
-
Reînvierea și cultivarea miturilor, a legendelor, a ziguratului, a trecutului îndepărtat din zorii existenței poporului român, motivul Muntelui Sfânt Cogaion, sunt teme frecvente care dau greutate și sens cărții. Soarele-Moș, Muma-Pământ, Tatăl-Cer, Gura de Rai, Sfinxul de Platină, Împărăția Tinereții-fără-Bătrânețe-și-Viață-fără-Moarte, pleoapa de Voroneț, fac parte din “Zamolxianismul” poetului, lumea Pelasgilor / Valahilor-Daci, de pe “pământul Daciei de Aur”; această lume, cultivată pe linie strămoșească și trăită aievea în veacul XXI, cu toate fibrele, în “poemul miazănoptit / de-atâta somn ... Cad fulgii unui somn
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
prinsă între Extaz și Plictis Surogatul metafizic al mării pierdut în abis Ziua de azi e copie nereușită a zilei de ieri Ce se rotește-n cârdul sunetelor din “alaltăieri’’. Îmi număr minutele în lacrimi de ploaie Deschiderea mea de pleoape năruie greoaie Dimensiunea prin care se zbate lumea abstractă Și experiența spiritului dată prin materie se contractă. E lucru înțelept să fii nebun la timp Doar soarele și luna-s eterne-n anotimp Trăieste-ți viața cu pasiune și autenticitate Și-
MĂRGELUȚE DIN GÂNDURI de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358985_a_360314]
-
simt, să mă rog și s-ascult / îndoiala de mâine. // să-Ți săpăm peste Jiuri și Olt, peste Argeș în jos, / o icoană de ape, / și amiezii prinos, să ne ningă duios, dor de țara de os // duhul Tău peste pleoape -“ (Rugăciune). De o factură aparte este poezia-litanie “Bucură-te” - în care întâlnim imagini de o prospețime încântătoare: “Bucură-te, prag al casei părintești, / Bucură-te, mărgăritar al luminii, / Bucură-te, liturghier de povești / Care cerne virtutea de rana rușinii - // Bucură
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > PĂCATE Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 572 din 25 iulie 2012 Toate Articolele Autorului amurgul nu are nici un rost dacă pleoapa ta nu se scufundă în lacrimă tăcerea ta devine absurdă atunci când cuvintele, în năvălnicia lor îți rămân ferecate pe buze iubirea... și ea se transformă în monedă de schimb devenind pariu si miză în jocurile ridicole de societate trăim pe
PĂCATE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359018_a_360347]
-
Din jocul lor cu viața au ramas Doar amintirile-nrămate-n timp Tic-tacul clipelor suspină într-un ceas Uitat în caierul furcii unui anotimp. Sufletul ei s-a prefăcut în frunze Când trădarea crudă a îmbrățișat-o Macul suferinței i-a-ncremenit pe buze Pleoapa viorie o lacrimă a-ncununat-o! S-a despărțit de zile,de soare și de nori Ștergând din gând... dâra de lumină A atins în zborul ei aripile altui zbor Zbătându-se în lava vieții de dor plină. Durerea e o școală
PARTITURĂ REPETABILĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358990_a_360319]
-
cu istoria lor rescrisă, falsificată, filmele propagandistice, folosite ca masă de manevră, eludau (lucrul acesta aveam să-l aflu mult mai târziu, citind teribila carte a lui Șalamov), teroarea exercitată împotriva dușmanilor de clasă deportați în Colâma, tatuându-și pe pleoape, drept protest la adresa regimului despotic, lozinci antistaliniste. Invazia barbarilor de la răsărit avea să aducă nu numai celebra și micuța cărticică roșie a unei apocalipse de buzunar, pline de versetele, cu adevărat satanice, ale unei ideologii ce trebuiau învățate pe dinafară
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]