7,062 matches
-
creștin, ori că-i musulman, ori că-i budist, hinduist sau șintoist. Nimerește, nimerește. Nu nimerește, nu nimerește. Să fie sănătos... Până una-alta, tot de cumpărători depinde dacă în sfera gazdelor, adică a celor plecați din această lume, va ploua cu pâine, ca în Buzunarul cu pâine a lui Matei Vișniec, sau dacă făcându-și cumpărăturile în mallul de sub cimitir, clienții își vor putea aranja cumva, pe Via Supermarketul, și apele vieții de veci. 5. DUPĂ UN TUR DE ORIZONT
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
pierdusem orice speranță, când, la amiaza celei de-a patra zi, s-a produs miracolul: te-am găsit pe tine în „Edenul acesta”. EL :Dar, iată că este seară. EA:După o zi mai lungă decât un veac, uite că plouă. EL :Ce-ai spus? Plouă? EA:Îmi este teamă. După atâta timp, când în sfârșit am găsit pe cineva, îmi este teamă. Aș vrea să plec ... EL :Să pleci? De ce? EA:Nu mai suport, înțelegi? (Izbucnește în lacrimi). Mă tem
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
amiaza celei de-a patra zi, s-a produs miracolul: te-am găsit pe tine în „Edenul acesta”. EL :Dar, iată că este seară. EA:După o zi mai lungă decât un veac, uite că plouă. EL :Ce-ai spus? Plouă? EA:Îmi este teamă. După atâta timp, când în sfârșit am găsit pe cineva, îmi este teamă. Aș vrea să plec ... EL :Să pleci? De ce? EA:Nu mai suport, înțelegi? (Izbucnește în lacrimi). Mă tem de singurătate în aceeași măsură
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ȚIGĂNCUȘA Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1600 din 19 mai 2015 Toate Articolele Autorului Cerne trist o ploae rece Peste-nmuguriții tei Și un vânt de ghiață trece De trei zile pe alei. Mă-ntorceam plouat din piață: -Uite domnu,dacă vrei, Un cadou de dimineață Pentru doamna,ghiocei. Țigăncușa o copilă Stă în fața-mi tremurând Și-am simțit atunci o milă, Privind trupul ei plăpând. - Ghiocei, urzici, leurdă, Le-am cules de dimineață. Mă-neca
ŢIGĂNCUŞA de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362977_a_364306]
-
de-a învinge, a-nsemnat steagurile la soldați, cu semn de cruce. Învingător, a zidit o cetate mult slăvită. Prin veacuri a dăinuit, Constantinopol numită. Iar ziua-i sărbătorită de cei ca Sfinții botezați. Nimic nu se muncește, că va ploua cu grindină. Iar mana pârjolește legumele din grădină. De ulii sunt atacate păsările din ogradă. Iar viile sunt prădate, când credința-i încălcată. În cuiburile din crâng, puișori de păsări zboară. Cu a crucii trinitate. Din anuarul: ,,Tradiții creștine și
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI, ZIUA EROILOR, SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362987_a_364316]
-
Acasa > Cultural > Marturii > PAULA SELING. CÂNTECUL NU E PENTRU CEI CARE NU SE IUBESC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1555 din 04 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Ploua infernal, și noi ne iubeam prin mansarde. Prin cerul ferestrei, oval, norii curgeau în luna lui Marte. Pereții odăii erau neliniștiți, sub desene în cretă. Sufletele noastre dansau nevăzute-ntr-o lume concretă. O să te plouă pe aripi, spuneai, plouă
PAULA SELING. CÂNTECUL NU E PENTRU CEI CARE NU SE IUBESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362995_a_364324]
-
2015 Toate Articolele Autorului Ploua infernal, și noi ne iubeam prin mansarde. Prin cerul ferestrei, oval, norii curgeau în luna lui Marte. Pereții odăii erau neliniștiți, sub desene în cretă. Sufletele noastre dansau nevăzute-ntr-o lume concretă. O să te plouă pe aripi, spuneai, plouă cu globuri pe glob și prin vreme. Nu-i nimic, îți spuneam, Lorelei, mie-mi plouă zborul, cu pene. Și mă-nălțam. Și nu mai stiam unde-mi lăsasem în lume odaia. Tu mă strigai din
PAULA SELING. CÂNTECUL NU E PENTRU CEI CARE NU SE IUBESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362995_a_364324]
-
Ploua infernal, și noi ne iubeam prin mansarde. Prin cerul ferestrei, oval, norii curgeau în luna lui Marte. Pereții odăii erau neliniștiți, sub desene în cretă. Sufletele noastre dansau nevăzute-ntr-o lume concretă. O să te plouă pe aripi, spuneai, plouă cu globuri pe glob și prin vreme. Nu-i nimic, îți spuneam, Lorelei, mie-mi plouă zborul, cu pene. Și mă-nălțam. Și nu mai stiam unde-mi lăsasem în lume odaia. Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi, răspunde
PAULA SELING. CÂNTECUL NU E PENTRU CEI CARE NU SE IUBESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362995_a_364324]
-
lui Marte. Pereții odăii erau neliniștiți, sub desene în cretă. Sufletele noastre dansau nevăzute-ntr-o lume concretă. O să te plouă pe aripi, spuneai, plouă cu globuri pe glob și prin vreme. Nu-i nimic, îți spuneam, Lorelei, mie-mi plouă zborul, cu pene. Și mă-nălțam. Și nu mai stiam unde-mi lăsasem în lume odaia. Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi, răspunde-mi, cine-s mai frumoși: oamenii?... ploaia?... Ploua infernal, ploaie de tot nebunească, și noi ne
PAULA SELING. CÂNTECUL NU E PENTRU CEI CARE NU SE IUBESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362995_a_364324]
-
Nu-i nimic, îți spuneam, Lorelei, mie-mi plouă zborul, cu pene. Și mă-nălțam. Și nu mai stiam unde-mi lăsasem în lume odaia. Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi, răspunde-mi, cine-s mai frumoși: oamenii?... ploaia?... Ploua infernal, ploaie de tot nebunească, și noi ne iubeam prin mansarde. N-aș mai fi vrut să se sfârșească niciodată-acea lună-a lui Marte. Acesta-i poemul scris pe ploaie din ochii cerului, din văzduhul inimii, din norii iubirii
PAULA SELING. CÂNTECUL NU E PENTRU CEI CARE NU SE IUBESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362995_a_364324]
-
cu părerea, a luat-o razna de tot! Taci, don’ Zugravu, culcă-te și odihnește-te, i se adresa ea, că ai să te faci bine și-ai să te duci acasă!> Când era timpul urât, când bătea vântul și ploua se ducea la fereastră și se uita pe geam la zbaterea naturii. îi plăceau zvârcolirile naturii, vântul și ploaia, furtunile și grindina, încordările naturii când îndoia vântul vârfurile plopilor din fața lui. Atunci privea și se închina. Atât. Și era mut
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
după vrere, Că tu peste destin nu ai nici o putere... Că toate curg după o rânduială: În oase-i sănătate, și-n inimă... e boală. Pe linii paralele să meargă astea două Nu pot; că uneia - vieții - chiar dacă-i tot plouă, Firul tors și tras din pântecul de mamă Se rupe. Apa din piatră curge; e pentru toți o mană! Și ea tot șlefuiește în albia-i prundișul... Pe când apa din mine filtrează învelișul Și, cu timpul ajung să fiu asanat
UN ALBUM DE SUFLET ȘI UN FEL DE... APĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363366_a_364695]
-
Din primăvara vieții noastre, Iar doru-mi îngheață privirea, Când ning tristeți din zări albastre. Pe chipul tău văd neputința De-a face un popas în trecut. Zadarnică îți e căința, Că în iubirea mea n-ai crezut. Din ochii tăi plouă regretul, Că nu poți da timpul înapoi. Ai da oricât să știi secretul. Ce ar suda iubirea din noi. În dorul tău sună ecoul După iubirea-mi de copilă, Prin care tu ai fost eroul Ce mi-a sfidat soarta
ANTOLOGIE DE POEZIE „COLINDELE ZĂPEZILOR TÂRZII -COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363373_a_364702]
-
Acasa > Eveniment > Anunturi > CENACLUL LITERAR AL FILIALEI LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI DIN MARAMUREȘ Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 1732 din 28 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Este sfârșitul lunii septembrie, sîntem în 26 septembrie, afară plouă, cred că este ploaia care a întârziat în această vară, și cu temeinicie am început și noi această activitate literară, cu multiple scopuri, și roade deosebite in munca celor cu vechime, peste care această vară nu a trecut numai cu
CENACLUL LITERAR AL FILIALEI LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI DIN MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363447_a_364776]
-
prin sine Și se resorb, se pierd, se duc... Doar tu te-ai rătăcit de mine Și n-ai știut că mă usuc. Mor pluvial și ars de friguri, În lemnul frunzelor mă strâng, Vino afară să fim singuri Când plouă, mă usuc și plâng! Nu te ascunde în vedenii Și în xilem când mă retrag În frunze, toamna, de milenii În care mor confuz și vag, În amintirile din luturi Crepusculare și din sori De nesfârșite începuturi De când nu încetez
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363509_a_364838]
-
De ieri pe azi, de azi pe mâine, Cu amintiri din viitor... Precum un țipăt din cretacic În revelația-mi din somn Simțeam că-n carnea-mi vie, tragic, Se-afirmă larvele-mi de Om. Iubito, azi e frig și plouă... Sinucigașă toamnă! Plângi Și rupe-mi inima în două, Sunt frunză, vino să mă frângi! Strivește-mă ca pe-o petală, Oprește-mi inima cu-n semn..! Urâtă toamnă și fatală! Mormântul să mi-l sapi în lemn. Referință Bibliografică
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363509_a_364838]
-
zori./” Nu lipsesc temele aștrilor și ale anotimpurilor. Astfel tema astrului luminos și blând al zilei, soarele, o regăsim în mai multe poeme: „Zori de zi”, „Pânza cerului s-a rupt!”, „Soare-n apus”, „Soare de vară”, „Soare prietenos”: „A plouat și-a fost răcoare,/ Doar o oră a trecut. / Soarele pe cer apare, / Vesel, parcă încrezut,/ / Că s-au scuturat toți norii / Și-a rămas pe cer stăpân./ Cum nu vrea ca muritorii / Să-l considere hapsân, / /Împrumută-o adiere
SIMFONIA NATURII ŞI FARMECUL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362286_a_363615]
-
Articolele Autorului ROUĂ (sonet) de Leonte Petre Din lacrimile nopții ce se trece Sclipesc în iarbă boabele de rouă, Se-aude cum suspină luna nouă Și-i pare rău că trebuie să plece. E apă-n iarba moale, zici că plouă Și-n dimineață aerul e rece, Noaptea cu ziua timpul și-l petrece, Și se-nțeleg prea bine amândouă. Culoarea se așează în lumină, Ființa zilei crește-ncet din stropii Ce strălucesc pe flori și pe grădină, Pe frunzele care
ROUĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362345_a_363674]
-
Acasa > Stihuri > Semne > POEMELE IUBIRII 1 Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1376 din 07 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Ploaia și noi Privește cum plouă și vântul Mai tare îmi bate-n ferești Mă strânge în brațe iubite Mi-arată din nou că iubești... Și stropii sunt reci și e frig Mai lasă-mi căldura privirii Din ochii senini să absorb Și pacea și cântul
POEMELE IUBIRII 1 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362391_a_363720]
-
că iubești... Și stropii sunt reci și e frig Mai lasă-mi căldura privirii Din ochii senini să absorb Și pacea și cântul iubirii... E seară și noaptea se lasă Cu inima-n taină te strig... Aprinde lumina iubite Căci plouă...e vânt și e frig... De-aș fi... Iubita mea...de-aș fi un fulg Să mă ascund în palma ta Privind la ochii tăi senini În lacrimă m-aș transforma... De-aș fi un fluture hoinar Iar tu, o
POEMELE IUBIRII 1 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362391_a_363720]
-
sub cap și adoarme. -Doamnă, vă rog să coborâți, am ajuns în Iași, îi spune controlorul cu vocea ridicată. Într-un minut e pe peronul gării. Peste oraș, pufoși atârnă norii. Ploaia abia s-a oprit. -Cred că va mai ploua. Câte ore faceți până la Gura Secului? Eu aici stau, am rău de mașină, vorbește precipitat femeia. - Nu doamnă, în mașină nu plouă, urcați, trei ore, acolo e ocupat. “Cred că le pastrează pentru navetiste tinere”, își spune în gând Tea
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
e pe peronul gării. Peste oraș, pufoși atârnă norii. Ploaia abia s-a oprit. -Cred că va mai ploua. Câte ore faceți până la Gura Secului? Eu aici stau, am rău de mașină, vorbește precipitat femeia. - Nu doamnă, în mașină nu plouă, urcați, trei ore, acolo e ocupat. “Cred că le pastrează pentru navetiste tinere”, își spune în gând Tea. -Eu aici stau, ce-ai să-mi faci? Șoferul o privi încruntat. „Babo!” o certă în gând, apoi îi zâmbi. Nu-i
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
Song of the Year". Trupa HÂRA este prima trupa românească premiată de celebra televiziune VH-1. Succesul a fost reeditat în septembrie 2008, cănd piesă lor “Prea târziu” a obținut premiul al doilea, iar apogeul un an mai tarziu, cu piesa “Ploua stele”, care a câștigat concursul în ianuarie 2009, aducând trupa HÂRA în atenția producătorilor și promoterilor americani. Această performanță le-a dat șansă de a începe o carieră discografica internațională. La Bruxelles, Veliko Tarnovo(Bulgaria) și la Campionatul European de
DEBUT SPECTACULOS AL TRUPEI HARA LA CHICAGO de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362472_a_363801]
-
înțelesul lor târziu. plânge cineva în mine, aiurind adesea-n somn, se tot plimbă prin ruine, căutând un os de domn. printre cruguri luna trece, vărsând aur pe zăpadă, sufletul mi-e tot mai rece, fără scut și fără spadă! plouă iar frumos cu vise, adunând uitări și dor, lâsând ușile deschise, ca să intre mai ușor. joi, 5 decembrie 2013 Referință Bibliografică: săpând fântâni / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1070, Anul III, 05 decembrie 2013. Drepturi de
SĂPÂND FÂNTÂNI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362515_a_363844]
-
nu o dată, natura, în corespondență intimă cu sentimentele umane, se înăsprește, ploaia amenință, furtuna domină. Sufletul e răvășit. Dar pentru că structura intimă este pozitivă, poeta așteaptă cu încredere raza de soare să încălzească din nou și cerul să se însenineze: „Plouă și cerul se scurge spre noi/ Mă biciue aprig rafale de vânt/ Alunec pe iarbă-n sărut de pământ/ Mi-e sufletul searbăd și ochii-mi sunt goi.// Rămân neclintită și-mi las fruntea lin/ Să-și spele tristețea în
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]